584 matches
-
État autonomique, Paris, Economica, 1994. 407 Pe deasupra, în Canare, statutul foarte vechi de zonă fran-că scutită de drepturi de vamă, adaugă aici o specificitate suplimentară. 408 Ca și în timpul regimului franchist care în schimb, a abolit acest privilegiu în Țările basce (privilegiu restabilit în 1978). 409 "Constitución española aprobada por las Cortes el 31 de octubre de 1978", p.161-207, în F. Murillo Ferrol, M. Ramirez Jiménez, Ordenamiento institucional de España, Madrid, Ed. SM, 1980. 410 A. Bachoud, M.-F. Mourier-Martinez
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
eventualul efect paideic. Îmi amintesc și acum, parcă revăd un film, prima întâlnire cu el, de la sosirea în gara Iași, unde îl așteptam împreună cu Valeriu Gherghel noi stăteam la capătul peronului și a apărut din mulțime, în fâș negru, cu basc pe cap, cu ghetre la pantofi, și pe umăr cu o geantă pe care scria Weltmeisterschaft 1974! -, la noaptea de discuții și condusul înapoi la gară, a doua zi spre prânz! Da, o întâlnire de neuitat! Dorin Popa: Bineînțeles că
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și poezie Drept concluzie aș vrea să propun un ultim exemplu care ilustrează cât de diferite sunt modurile de a percepe realitatea istorică și de a transmite această percepție. Exemplul pe care îl iau este distrugerea „cetății sfinte” a țării basce, Guernica, 27 aprilie 1937, de către aviația Germaniei naziste, aliată cu naționaliștii spanioli ai generalului Franco în timpul războiului civil. Au fost aproximativ 2000 de victime civili. Despre acest „fapt istoric” putem consulta o documentație vastă. De exemplu, ar fi posibil să
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
văzut evenimentul cu ochi diferiți. Ce s-a zis la Madrid, la Bilbao, la Berlin, la Paris, la Londra, la Roma, la Moscova, la Washinton sau la Santiago de Chile? Ce au spus naționaliștii și republicanii spanioli? Și ziarele țării basce? Un al treilea grup de mărturii ar putea proveni din povestirile celor care au supraviețuit, ale martorilor oculari. Mărturiile pot să vină de la oameni culți sau simpli, implicați sau neutri, fericiți că au scăpat de dezastru sau care plâng pierderea
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
sau mulți ani după. Și în acest caz, opiniile și mai ales felul de a povesti vor fi foarte diferite. În al patrulea rând, putem consulta operele istoricilor care au studiat îndelung epoca contemporană, războiul civil spaniol sau istoria țării basce. Acești istorici vor fi basci, spanioli sau străini și perspectivele lor vor varia în funcție de poziția sau distanța pe care o vor lua față de evenimente. Cine e mai implicat, mai pasionat, cine mai puțin. În fine, avem unele opere artistice; citez
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
în acest caz, opiniile și mai ales felul de a povesti vor fi foarte diferite. În al patrulea rând, putem consulta operele istoricilor care au studiat îndelung epoca contemporană, războiul civil spaniol sau istoria țării basce. Acești istorici vor fi basci, spanioli sau străini și perspectivele lor vor varia în funcție de poziția sau distanța pe care o vor lua față de evenimente. Cine e mai implicat, mai pasionat, cine mai puțin. În fine, avem unele opere artistice; citez în special una, faimosul tablou
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Belgia părea ieșită de sub penelul lui Millet: fânul era strâns cu furci de lemn, grâul bătut cu Îmblăciul, fructele și legumele culese cu mâna și transportate În căruțe trase de cai. Precum orășelele de provincie din Franța (unde bărbații cu basc chiar se Îndreptau spre casă cu o baghetă târguită În colț, la Café de la Paix, botezată așa În 1919) sau Spania conservată În aspic de regimul autoritar al lui Franco, Belgia și Anglia pluteau Într-un decor edwardian Întârziat. Europa
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
venea din cu totul altă parte. În decursul anilor ’70, societatea vest-europeană s-a confruntat cu două focare de violență. Primul era patologic - În sensul că izvora dintr-un disconfort străvechi, care lua Însă o Înfățișare foarte modernă. În regiunea bască din nordul Spaniei, În rândurile minorității catolice din Irlanda de Nord, În Corsica și În alte părți, vechile nemulțumiri s-au transformat În revolte violente. Nu era o experiență nouă pentru europeni: naționaliștii flamanzi din Flandra și „austriecii” de limbă germană din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
le-au temperat pe moment cererile: dintr-o mișcare marginală și plină de resentimente, naționalismul flamand s-a transformat Într-o revoltă a contribuabililor de limbă olandeză, care refuzau să-i subvenționeze pe oțelarii valoni În șomaj (vezi capitolul XXII). Bascii și catolicii din Ulster erau, Însă, altă poveste. țara Bascilor, situată În nordul Spaniei, a fost dintotdeauna ținta mâniei lui Franco: În parte fiindcă era sinonimă cu cauza republicană În războiul civil spaniol, În parte fiindcă cererea străveche a bascilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fiindcă era sinonimă cu cauza republicană În războiul civil spaniol, În parte fiindcă cererea străveche a bascilor de a li se recunoaște diferența contraria profund instinctul centralizator și misiunea autoimpusă a corpului ofițeresc spaniol: consolidarea statului. Tot ce era specific basc (limba, obiceiurile, politica) a fost reprimat cu agresivitate În anii lui Franco. În ciuda propriilor instincte centripete, dictatorul spaniol a mers până Într-acolo Încât a acordat Navarrei (regiune care nu a fost niciodată atât de clar individualizată precum cea bască
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
care nu a fost niciodată atât de clar individualizată precum cea bască sau catalană) drepturi, privilegii și o legislatură proprie, numai pentru a le băga În cap bascilor că ei nu puteau spera la astfel de favoruri. Apariția terorismului modern basc a fost o replică directă la politica lui Franco, deși apologeții metodei au pretins mereu că ea are rădăcini mai adânci În visurile zădărnicite de independență ale regiunii. ETA - Euskadi Ta Askatasuna (țara Bascilor și Libertatea) - a fost Înființată În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
deși apologeții metodei au pretins mereu că ea are rădăcini mai adânci În visurile zădărnicite de independență ale regiunii. ETA - Euskadi Ta Askatasuna (țara Bascilor și Libertatea) - a fost Înființată În decembrie 1958 pentru a dirija lupta armată pentru independența bască. Încă de pe vremea când era o organizație clandestină, ea a stabilit contacte - cărora li s-a dat ulterior o justificare ideologică specioasă - cu grupuri similare din străinătate, care i-au oferit bani, arme, condiții de antrenament, ascunzișuri și publicitate: Grupul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
arme, condiții de antrenament, ascunzișuri și publicitate: Grupul Baader-Meinhof din Germania, Armata Republicană Irlandeză (Irish Republican Army - IRA), Organizația pentru Eliberarea Palestinei și Organizația Armată Secretă din Franța. Strategia ETA - și a suporterilor ei politici din Herri Batasuna, partidul separatist basc fondat În 1978 - era una de nedisimulată violență instrumentală: prețul apartenenței bascilor la Spania urma să devină inacceptabil politic. Dar, ca și IRA și alte organizații asemănătoare, ETA avea În același timp ambiția să funcționeze ca o societate În interiorul statului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
septembrie 1975, cu puțin Înainte de moartea lui Franco, nu a reușit să tempereze activitățile grupului. Instalarea democrației, pe de altă parte, oferea noi oportunități. ETA și suporterii ei doreau independența deplină. Sub Constituția spaniolă de după Franco (vezi capitolul XVI), regiunea bască a obținut Însă doar un statut de autonomie, aprobat prin referendum În 1979. Înfuriată - nu În ultimul rând de faptul că i-ar putea pierde pe simpatizanții moderați, mulțumiți cu autoguvernarea și dreptul la exprimare lingvistică și culturală -, ETA și-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru care ETA a avut un impact limitat, În ciuda activităților criminale de proporții și cu amplu ecou public, este faptul că majoritatea bascilor nu se regăseau În ea nici ca scopuri, nici ca mijloace. Mulți nici nu erau cu adevărat basci. Transformările economice suferite de Spania În anii ’60 și marile migrații În țară și În afara ei au antrenat schimbări pe care bătrânii naționaliști (și mai tinerii fanatici care le urmau exemplul) pur și simplu nu le sesizau. La jumătatea anilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
schimbări pe care bătrânii naționaliști (și mai tinerii fanatici care le urmau exemplul) pur și simplu nu le sesizau. La jumătatea anilor ’80, mai puțin de jumătate din populația regiunii avea părinți, și cu atât mai puțin bunici, de etnie bască. Acești oameni vedeau pe bună dreptate În ETA și Herri Batasuna o amenințare pentru bunăstarea (și implicit prezența) lor În regiune. Pe măsură ce proiectul său politic se Îndepărta de realitatea socială, ETA devenea tot mai extremistă - uitându-și scopul, ea și-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de realitatea socială, ETA devenea tot mai extremistă - uitându-și scopul, ea și-a dublat eforturile, ca să cităm definiția fanatismului dată de George Santayana. Finanțată prin extorcări și activități ilegale, constrânsă tot mai mult să opereze de peste graniță, din departamentele basce din sud-vestul Franței, ETA a supraviețuit și supraviețuiește și azi, ucigând din când În când un politician sau un polițist de la țară. Dar ea nu a izbutit nici să mobilizeze sentimentul basc de susținere a independenței politice, nici să strângă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai mult să opereze de peste graniță, din departamentele basce din sud-vestul Franței, ETA a supraviețuit și supraviețuiește și azi, ucigând din când În când un politician sau un polițist de la țară. Dar ea nu a izbutit nici să mobilizeze sentimentul basc de susținere a independenței politice, nici să strângă cu ușa statul spaniol. Cel mai mare „succes” al ETA s-a produs la Începutul anilor ’80, când acțiunile ei l-au determinat pe prim-ministrul socialist Felipe González să permită unor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
XXII), umbrește retrospectiv primii ani ai democrației constituționale spaniole, dar se poate spune că era o reacție remarcabil de temperată În situația dată. IRA Provizorie amintea de ETA ca metode și, parțial, ca obiective. Așa cum ETA Încerca să facă provinciile basce neguvernabile și să forțeze astfel desprinderea lor de Spania, și Armata Republicană Irlandeză căuta să facă Irlanda de Nord neguvernabilă, să-i expulzeze pe britanici și să unească cele șase provincii din nord cu restul Irlandei. Dar existau diferențe semnificative. Cum o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Autoritățile spaniole nu se puteau lipsi nici de cooperarea și Îndemânarea forței de lucru urbane, tot mai importantă. Au fost astfel constrânse să recunoască apariția efectivă a unei mișcări muncitorești comasate În Catalonia și În zona industriei grele din regiunea bască. Alături de sindicatele neoficiale ale lucrătorilor din sectorul public, cel bancar și alte branșe funcționărești În expansiune, această rețea semiclandestină de reprezentanți ai muncitorilor și slujbașilor se putea lăuda la moartea lui Franco cu un deceniu de organizare și experiență. Protestele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Catalonia și țara Bascilor au fost recunoscute ca distincte și separate, ci și Galicia, Andaluzia, Canarele, Valencia, Navarra și multe altele 15. Conform noii Constituții Însă, responsabilitatea apărării, justiției și afacerilor externe revenea În continuare Madridului - compromis inacceptabil pentru naționaliștii basci. După cum am văzut, ETA și-a intensificat deliberat campania de violență și asasinate În perioada În care noua Constituție a fost supusă dezbaterii, vizând polițiștii și soldații, În speranța că va provoca o reacție brutală și va reuși să elimine
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
provoca o reacție brutală și va reuși să elimine procesul democratic care părea să demonteze cu fiecare zi argumentele extremiștilor. În 1981 aproape că au reușit. Pe 29 ianuarie, când insatisfacția economică era maximă (vezi În continuare) iar Catalonia, regiunea bască, Galicia și Andaluzia demarau experimente separatiste, Suárez a fost forțat de propriul partid să demisioneze - nu din cauza eșecurilor (alegerile generale din 1979 s-au soldat cu o nouă victorie pentru UCD), ci din cauza reușitelor și a stilului personal autocratic. Nici
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din cauza eșecurilor (alegerile generale din 1979 s-au soldat cu o nouă victorie pentru UCD), ci din cauza reușitelor și a stilului personal autocratic. Nici nu i-a urmat bine În funcție Calvo Sotelo (un alt politician din UCD), că provinciile basce au fost cuprinse de o grevă generală. Pentru opoziția de dreapta, Spania democratică fără stăpân părea În pragul colapsului. Pe 23 februarie, trupele locotenent-colonelului Antonio Tejero Molina din Garda Civilă au arestat Cortes. Într-o mișcare bine coordonată, generalul Jaime
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
renăscuse) de la sfârșitul anilor ’60. Înlocuind dogma politică cu afinitatea regională, „șaișoptiștii” de altădată Încercau acum să reînvie și să folosească vechea limbă occitană În sud-vestul Franței. Ca și activiștii din Bretania, ei aveau puncte comune cu separatiștii catalani și basci, naționaliștii scoțieni și flamanzi, separatiștii din nordul Italiei și mulți alții: toți aveau resentimente față de „proasta guvernare” de la Madrid, Paris, Londra sau Roma. Noua politică regionalistă avea mai multe variante parțial suprapuse: după criterii istorice, lingvistice ori religioase, căutând să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
regională sau provincială, În schimb, nu avea conotații autoritariste; dimpotrivă, cum fusese o țintă predilectă a vechiului regim, ea părea o componentă esențială a tranziției spre democrație. Această asociere Între autonomie, separatism și democrație era mai puțin limpede În cazul basc: ETA și-a văzut de planurile sale criminale (organizând chiar, În 1995, atentate Împotriva regelui și a prim-ministrului). Mai mult, În vreme ce șase milioane de catalani prosperau, vechile zone industriale ale regiunii basce erau În declin. șomajul era ceva obișnuit
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]