796 matches
-
ale monumentului, mulți crezând că Poezia este reprezentată de Veronica Micle, iar Filozofia de Sărmanul Dionis. În partea din față a statuii, pe soclu se află inscripția "MIHAI EMINESCU 1850 - 1889", iar la partea de jos a soclului este un basorelief care reprezintă pe Cătălin și Cătălina din poezia „Luceafărul”, având gravat în bronz o strofă din această poezie: În partea din spate a statuii, pe soclu se află inscripția "Ridicat din inițiativa Ateneului Popular Toma Cozma din Păcurari-Iași în anul
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
gravat în bronz o strofă din această poezie: În partea din spate a statuii, pe soclu se află inscripția "Ridicat din inițiativa Ateneului Popular Toma Cozma din Păcurari-Iași în anul 1929" iar la partea de jos a soclului este un basorelief care-l reprezintă pe Ștefan cel Mare adunând oastea țării după lupta de la Războieni, având gravat în bronz semnătura sculptorului și o strofă din poezia „Doina” a lui Eminescu: Aceste versuri din poezia „Doina” au fost șterse cu dalta în
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
portret existent la Biserica Teodoreni din satul Burdujeni (astăzi cartier al municipiului Suceava). Sculptura este realizată sculptorul polonez Wladimir C. Hegel din bronz. Soclul statuii îl are ca autor pe arhitectul Nicolae Gabrielescu. Pe piedestalul de gresie se află două basoreliefuri realizate tot de către Hegel: în dreapta - Miron Costin citind ""Cronica Moldovei"" la curtea regelui polon Ioan al III-lea Sobieski și la stânga - arestarea cronicarului de către trimișii lui Constantin Cantemir, care l-a ucis bănuindu-l că ar fi uneltit împotriva sa
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
Filarmonicii din Iași. În anii de după Revoluția din decembrie 1989, pana din mâna lui Miron Costin a fost smulsă și a dispărut . A fost înlocuită de către Primăria Municipiului Iași cu o altă pană. Pe piedestalul de gresie se află două basoreliefuri realizate tot de către Hegel: Pe o placă de pe soclul statuii este următoarea pisanie: "“În anii 1888 luna august în al 22lea al domniei majestăților sale Carol I regale României și regina Elisaveta, prin contribuțiune publică s'a ridicat în Iași
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
realizarea monumentului din Iași. Execuția monumentului a durat patru ani. Inițial, monumentul trebuia să reprezinte un personaj simbolic, de natura feminină, care să întruchipeze independența, dar ulterior s-a decis ca soclul să fie ornat și cu o suită de basoreliefuri reprezentative pentru momentul independenței. Cei doi soți au trebuit să-și împartă sarcinile între ei. Statuia din bronz a fost sculptată de către Gabriela Manole-Adoc în perioada iunie 1978 - octombrie 1979, în timp ce soțul ei a realizat altoreliefurile de pe soclul statuii. Cele
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
vizitatori. Site-ul cuprinde și linkuri cu fotografii ale Revoluției din principalele orașe: București, Timișoara, Sibiu, Brașov, Arad, Sibiu. De asemenea, sunt postate filme realizate de IRRD despre evenimentele din decembrie 1989. Au fost realizate o placă memorială și un basorelief pentru monumentul de la Brașov, dedicat eroului anticomunist Liviu Corneliu Babeș. Au fost achiziționate proiecte pentru monumentul „Fântâna cu lumină veșnică”, ce urmează a fi amplasat în București și „Martirul” de Camilian Demetrescu, pentru municipiul Brașov. Cu prilejul Zilei Eroilor. Înălțarea
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
Muzeul de istorie Nicolae Cena", din Herculane, înființat în anul 1924 și denumit așa in memoria marelui patriot, prezintă documente referitoare la istoria stațiunii, pietre votive din timpul romanilor, diferite alte materiale arheologice, monede antice, piese de ceramică, podoabe, inscripții, basoreliefuri din castrul Ad Mediam, arme, piese de harnașament. Este amenajat în fostul cazino, monument de arhitectură in stil baroc austriac, construit in 1862, de arhitectul Daderer. După pensionare în anul 1908 generalul s-a retras la Mehadia, comuna natală. Aici
Nicolae Cena () [Corola-website/Science/307430_a_308759]
-
căteva dormitoare, o cameră de oaspeți, o capelă, o bucătărie, o baie și un mormânt sub casă. Casele oamenilor simpli erau mult mai simple, cu doar câteva camere. Palatele regilor din Mesopotamia erau clădiri uriașe, frumos decorate. Majoritatea zidurilor aveau basoreliefuri sculptate în fildeș, descriind marile victorii ale mesopotamienilor. Aveau de asemenea mari sculpturi la intrări, pentru a-l proteja pe rege de demoni și alte spirite rele. Mobila era de asemenea fabricată în principal din fildeș, care era ușor de
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
contopirea a două cuvinte: numele zeului „Pan” (stăpân) și „loc”, „Locul stăpânului”. Mai târziu, când „pan” ajunge „ban”, păstrându-și sensul inițial de stăpân, castelul de la Panloc, a devenit Banloc, denumire păstrată și acum. Interesant este în acest sens un basorelief aflat deasupra uneia dintre ușile de acces în pivnița castelului, basorelief care îl înfățișează pe zeul Pan cântând la syrinx. De asemenea, statui în formă de fauni străjuiau aleile parcului, fragmente ale acestora aflându-se în prezent la Muzeul Banatului
Comuna Banloc, Timiș () [Corola-website/Science/302215_a_303544]
-
stăpânului”. Mai târziu, când „pan” ajunge „ban”, păstrându-și sensul inițial de stăpân, castelul de la Panloc, a devenit Banloc, denumire păstrată și acum. Interesant este în acest sens un basorelief aflat deasupra uneia dintre ușile de acces în pivnița castelului, basorelief care îl înfățișează pe zeul Pan cântând la syrinx. De asemenea, statui în formă de fauni străjuiau aleile parcului, fragmente ale acestora aflându-se în prezent la Muzeul Banatului din Timișoara împreună cu alte câteva statui de aceeași proveniență. Localitatea este
Comuna Banloc, Timiș () [Corola-website/Science/302215_a_303544]
-
află două grupuri statuare care conțin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi. Înălțimea monumentului împreună cu trofeul este aproximativ egală cu diametrul bazei și anume circa 40 m. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează în basorelief scene de război. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48‐1,49 m. Din cele 54 metope inițiale, se mai păstrează 48. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de creneluri, din care s-au păstrat numai
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48‐1,49 m. Din cele 54 metope inițiale, se mai păstrează 48. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de creneluri, din care s-au păstrat numai 23, sculptate și ele în basorelief, care alcătuiesc coronamentul nucleului circular. Ansamblul, din care făcea parte monumentul, mai cuprindea un altar funerar, pe ai cărui pereți se aflau înscrise numele celor aproximativ 3.800 de soldați romani căzuți probabil în lupta de la Adamclisi, și de asemena
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
ghizdurile fântânii și s-au depozitat într-una din încăperile ruinate ale trapezei. Cu ocazia săpăturilor arheologice din 1954, într-una din camerele dărâmate ale Casei Domnești au fost găsite fragmente din partea exterioară a fântânii: ghizdurile de marmură și un basorelief cu un cap de gorgonă (element ornamental amintind de Renașterea italiană).
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
un nomen gentilicum. Din această denumire au derivat în greaca veche "παλαιστινη" și în latină "palaestina". Numele latin s-a impus în epoca romană asupra întregii zone, devenind regionimul Palestina. Cele mai timpurii izvoare istorice privind filistenii sunt inscripția și basoreliefurile monumentului dedicat lui Ammon, ridicat la Medinet Habu, în Egiptul Superior, în apropiere de Teba. Monumentul a fost construit în perioada faraonului Ramses al III-lea (1184-1153 î.Hr.). Inscripția relatează despre campania luir Ramses al III-lea împotriva libienilor și
Filisteni () [Corola-website/Science/303313_a_304642]
-
Biblie (Amos 9,7), unde este amintită insula Caftor, numele ebraica al insulei Creta. Insula Caftor pare să fi fost însă doar o etapă în itinerarul acestei populații spre coastele sud-estice ale Mediteranei. Habitusul acestei populații, așa cum apare redat în basoreliefurile de la Medinet Habu, indică, de asemenea, că filistenii nu au fost o populație semită. Atât armamentul, cât și coifurile purtate de războinici, diferite de cele ale israeliților, își găsesc analogii în reprezentări descoperite în insula Creta. Căști similare au fost
Filisteni () [Corola-website/Science/303313_a_304642]
-
dumnezeiască - a trecut dincolo de piatra pusă peste groapa leilor și sigilată cu sigiliul regal; tot așa și Christos s-a întrupat în sânul Mariei, fără a rupe virginitatea ei. Cea mai reușită reprezentare a acestei idei se regăsește într-un basorelief al catedralei din Laon (secolul al XIII-lea). Tot în ambient catolic era răspândită și cea de-a treia prefigurare: sufragiul pentru sufletele din Purgator. Puterile spirituale ale îngerilor și ale sfinților nu sunt străine - conform doctrinei catolice - de lumea
Habacuc () [Corola-website/Science/303396_a_304725]
-
a ajutat pe Daniel la nevoie. Acest episod biblic - eronat pus în legătură cu Habacuc - s-a bucurat în tot Evul Mediu și chiar mai târziu de mare considerație: dovadă stau impresionantele reprezentări de-a lungul veacurilor: de la nenumăratele sarcofage paleocreștine și basoreliefuri prin bazilicii de prin sec. al IV-lea (ex. basorelieful de pe ușa bazilicii sf. Sabina din Roma, cca. 430 e.c.) până la portalul bisericii sf. Fidel din Como și la capitelul Baptisteriului din Parma (din școala antelamică) și la sculptura lui
Habacuc () [Corola-website/Science/303396_a_304725]
-
pus în legătură cu Habacuc - s-a bucurat în tot Evul Mediu și chiar mai târziu de mare considerație: dovadă stau impresionantele reprezentări de-a lungul veacurilor: de la nenumăratele sarcofage paleocreștine și basoreliefuri prin bazilicii de prin sec. al IV-lea (ex. basorelieful de pe ușa bazilicii sf. Sabina din Roma, cca. 430 e.c.) până la portalul bisericii sf. Fidel din Como și la capitelul Baptisteriului din Parma (din școala antelamică) și la sculptura lui Bernini din S. Maria del Popolo, Roma. Text: Iconografie:
Habacuc () [Corola-website/Science/303396_a_304725]
-
englezesc [...]"", atribuindu-i (în anul 1948) o vechime de 60 de ani. Proiectul original al porții, aflat la Arhivele Statului Timișoara, pare a demonstra însă, altceva. Deasupra cheii de boltă, într-un plan patrulater, proiectul amintit mai sus prevedea, în basorelief, anul 1903. Atât cât permite calitatea imaginii precum și din relatările localnicilor, se pare că în realitate s-a optat pentru un însemn heraldic, fie blazonul conților Karátsonyi, fie elemente disparate din blazon, cel mai uzual după grifon fiind cel al
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
fie elemente disparate din blazon, cel mai uzual după grifon fiind cel al sirenei ce ține în mână o cruce dublă (de menționat că ansamblul castelului mai purta și numele de "Sirena"). După 1947 poarta a rămas în picioare, dar basorelieful a fost nivelat așa încât, toate detaliile desenului au dispărut. Poarta exista încă în anul 1997, zidul lateral dreapta fiind aproape demolat. De asemenea, în această imagine se poate observa care era structura zidurilor ce înconjurau parcul pe latura de nord
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
Academiei române. Ansamblul avea la bază motivul sculptural al triadei compuse din doi bărbați tineri și o fată, care reprezentau cele trei provincii istorice românești: Moldova, Transilvania și Țara Românească, îngemănate într-un singur trup. De jur împrejurul soclului statuii erau montate basoreliefuri din bronz înfățișând scene din Războiul de Independență de la 1877-1878. Întreg ansamblul avea o greutate de 4,3 tone și o înălțime de 19,47 metri, din care grupul statuar propriu-zis avea de peste trei metri. În 1992, deși autorul lucrării
Constantin Popovici () [Corola-website/Science/302885_a_304214]
-
a face loc Catedralei ortodoxe din Centrul Civic, iar piesele de bronz au fost transportare într-un depozit al Regimentului 21 Mecanizat din Garnizoana Oradea. După desființarea unităților militare, grupul statuar a fost mutilat de hoți. Hoții au furat întâi basoreliefurile, iar în etapa a doua de vandalizare au tăiat și furat două dintre capetele statuilor, au amputat picioarele statuilor în dreptul gleznelor iar uneia dintre statui i-au retezat piciorul de la genunchi. Autoritățile locale au în evidențe grupul statuar ca fiind
Constantin Popovici () [Corola-website/Science/302885_a_304214]
-
Muzeului de Istorie Natională și Arheologie din Constanța, într-o cladire nouă. În "Muzeul Arheologic" Histria sunt expuse piese de arheologie greacă, romană și bizantină, provenind din cercetările de la Histria și din împrejurimi: amfore, inscripții, vase ceramice, sticlă, opaițe, podoabe, basoreliefuri elenistice, documente epigrafice. Prin ordonanța nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, Histria a fost înscrisă prima pe lista celor 5 zone de interes arheologic prioritar. Situl
Histria () [Corola-website/Science/299504_a_300833]
-
lumii, eroi și zei, cronici și anale ce consemnau lacunar evenimentele răspândite în Orientul antic.Egiptenii sau mesopotamienii antici nu prea consemnau fapte istorice reale din perspectivă, registrele consemnând revărsările fluviilor, fenomenele astronomice, arborele genealogic al suveranilor sau poemele sau basoreliefurile care consemnau glorioasele victorii militare ale unui suveran. Din această perioadă se remarcă mai multe opere mitice, precum: "Epopeea lui Ghilgameș" (scrisă în mileniul III î.e.n., poem păstrat, lacunar, pe 12 tăblițe de lut, în biblioteca regelui asirian Assurbanipal, de la
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
de vest, cu fața către Neva, a fost complet reproiectat în anii 1790-1793 de Giacomo Quarenghi. El a transformat anfilada originală cu cele cinci camere de stat într-un apartament cu trei săli vaste, decorate cu coloane din marmură apărentă, basoreliefuri și statui. O a doua suită de camere de stat aflată la sud de Biserica Mare a fost amenajată pentru Ecaterina a II-a. Între anii 1787 și 1795 Quarenghi a adăugat acestei suite o nouă aripă de est care
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]