1,296 matches
-
nenorociri care afectau colectivitatea), fie de un proces juridic ( În care condamnarea nu venea imediat). Mulțimea se substituia preoților și judecătorilor și trecea la pedepsirea ereticilor (N.Z. Davis, 1975, pp. 156-163). Într-o primă fază, victima era dezumanizată și batjocorită prin mijloacele inversiunilor simbolice (procesiunea pe un măgar, cu spatele Înainte). Prin această excludere simbolică din rândul societății, victima devenea non-umană - violența era legitimată ritual, iar cei care participau la masacru se simțeau eliberați de orice vinovăție (N.Z. Davis
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fior. O cădere a fost, la premiera din 1919, comedia Una dintr-o mie, cu hazul ei căznit, poticnit în vulgarități. Satiră politică „în trei acte și un banchet”, Rațiunea de stat (o scenă s-a publicat în „Flacăra”, 1912) batjocorește, cu oarecare vervă bufă, demagogia cinică a unor politicieni veroși. Sceneta Strună cucoane și comedia-farsă Hămăiță nu s-au jucat, iar din „fantezia” Regina Lia a apărut un foarte scurt fragment în „Flacăra” (1914). Gheorghiță Făt-Frumos este o „năzdrăvănie” pentru
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
alegorică) de sinteza cristalului pur, incoruptibil, din masa lâncedă, putridă, pieritoare, în fabrica de zahăr - teatru neașteptat al clocotului morții și renașterii. Gulică Unanian, personajul din Cimitirul Buna-Vestire, are o situație aparte, propria sa viziune ironico-grotescă subordonându-se celei auctoriale. Batjocorit de semeni pentru neîndemânarea (datorată curăției sale) cu care ratează în sfera relațiilor sociale, Gulică descoperă sistematic în „marea evidență” a prezentului istoric un tumult de forme caricate, degradări ale noimelor și rosturilor firii. Pare un bufon, dar deține, precum
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
mare este el - el, izvorul sufletelor, izvorul vieței. Ce-i folosește cerului că apărați, cercați a apăra de pieire oameni și legi ce se numesc, numai se numesc, creștine, cât faptele lor nu cunosc frăția, nu cunosc dreptatea și-l batjocoresc pre el. * [ȘTEFAN] E grea cimilitura, prea grea, jupân portare! O, țara toată știe și voi să nu știți oare Că apăr Crucea sântă... Crucea plină de rază? Ea-i Doamnă peste mine... e Doamnă și mireasă Fapta și isteția
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ticăloasă, căzută. Cine vrea să mă aibă din voi făgăduiască-mi ceva și mă... și mă are... Eu sunt o femeie de rând, o femeie pierdută... Cine zice că eu am fost nevasta lui Arvin...? Cine-o zice [î]l batjocorește... Din clipa în care-a fost închis eu l-am uitat de dragul ochilor altuia, i-am vândut cenușa... l-am vândut... E drept, ce poate o biată femeie? Era închis... m-am rugat, m-am rugat de toată lumea, de dușmanii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mici de tot - în vorbă, sărirea de la cuget la cuget fără de-a le combina, d. e.: "Trebuia să știu eu... trebuia... a mai rămas un pișcot ș-am să-l mănânc. " d [CARACTER COMIC, NAIV, AFECTAT] 2259 Comic. A-l batjocori pe altul batjocorindu-se pe sine - E vorba să fie... martor - Vorbă înapoiată, indirectă A pricepe rău metaforele. A-l aduce pe unul de desperare esplicîndu-i rău și tendențios metaforele - nu știe dacă și-a conservat adiectivul. 2258 Comic. Un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în vorbă, sărirea de la cuget la cuget fără de-a le combina, d. e.: "Trebuia să știu eu... trebuia... a mai rămas un pișcot ș-am să-l mănânc. " d [CARACTER COMIC, NAIV, AFECTAT] 2259 Comic. A-l batjocori pe altul batjocorindu-se pe sine - E vorba să fie... martor - Vorbă înapoiată, indirectă A pricepe rău metaforele. A-l aduce pe unul de desperare esplicîndu-i rău și tendențios metaforele - nu știe dacă și-a conservat adiectivul. 2258 Comic. Un om prost care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
artei. Daca acolo se manifestă vrun dialect, deodată vedem înainte-ne pe omul individual care se obrăznicește afară din rolul său și care devine, cum am zice, un econom necredincios cu averea poetului ce i se-ncredințează lui. n îl batjocorește, își râde poet! Aceasta-i cauza absolută de ce până și oratorului i se poate ierta cu mult [mai] degrabă un defect dialectic decât actorului. de Dezvoltarea noastră se pronunță totodată prin asta absolut și ne-ncongiurabil pentru legea emancipărei de dialect
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a lățit, cangrena a coprins parte din corpul social, și astăzi amenință să prăvălească națiunea în prăpastie. Vă trebuie satirici ca Juvenal și ca Barbier spre a vă descrie, cu vii culori, opera voastră, de care singuri vă spăimântați. Ați batjocorit întotdauna libertățile publice, cari sunt patrimoniul poporului, iar nu al vostru, căci ați introdus tirania mediocrităților patente, ați înființat o sumă de satrapi în miniatură, cari au căzut ca lăcustele pe spinarea județelor, spre a le exploata și jefui. Aceia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
va combina sisteme nouă, ci acel care va rezuma și va pune în serviciul unei mari idei organice înclinările, trebuințele și aspirațiunile preexistente ale poporului său. Nu acel istoric va fi exact, carele în fraze pompoase va lăuda sau va batjocori întîmplările în trista și searbăda lor conexiune cauzală, ci acela care va căuta rațiunea de-a fi a acelor întîmplări și va descoperi-o în adâncimea geniului popular. Unul ca acesta ar descoperi că aceleași rațiuni cari au făcut pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sau criminal. (V. R. Henke, Rumanen, pag. 37, 38). Din cele ce preced d. N. Xenopulos se va fi convins cât de puțin mă poate atinge ori supăra ceea ce spune despre mine. D-sa îmi face onoarea de a-mi batjocori scrierile. [Î]i pot spune că singura insultă gravă ce mi-ar putea-o aduce ar fi de-a mă lăuda în coloanele "Pseudo-Romînului". Lauda în acel organ, pentru care însuși numele poporului nostru e o marfă ce se vinde
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Țării Românești. Ei și? Din aceste interese naționale ale noastre rezultă un drept pentru noi de-a ne amesteca în lucruri ce se petrec pe teritoriu austriac? Nici unul. Privim cu durere dincolo de munți; principiul chiar al existenței noastre e zilnic batjocorit și călcat în picioare de-o rasă străină, fără instincte de dreptate și fără sentiment de stat, și cu toate acestea nu numai că nu putem reclama un drept de amestec pe teritoriu austriac, dar chiar drepturile noastre vechi ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe d. Stătescu, după banca ministerială, și pre domnul Brătianu, după tribuna Camerei, zicând că coroana României și a Moldovei au fost coroane de cositor? Nu sunt acestea simțirile unor străini necunoscători de istoria țării? Nu s-au mulțumit a batjocori gloriile noastre naționale, au disprețuit apucăturile, deprinderile, tradițiunile, adică tot ce face dintr-un popor să fie el iar nu altul. Și au venit cu idei noi, cu apucături străine, cu tendințe cosmopolite. După capul lor tot ce a fost
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ar fi rău. Dar oare tot astfel e cu realitatea? Tot astfel e când ochii cari văd atribuie realității relele pe cari ea le cuprinde în adevăr? Zilnic vedem foile guvernamentale polemizând cu noi în privirea aceasta, lăudând starea actuală, batjocorind pe cea din trecut. Suntem departe a fi laudatores temporis acti în mod absolut; ceea ce afirmăm însă în puterea cuvântului este că, cu acele trebuințe puține ale societății din trecut și cu mijloacele prisositoare de-a le realiza, starea oamenilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cei mai mulți, nu după reglemente scrise, ci după cea mai elementară cuviință n-ar merita a trece un prag onest! Dar să lăsăm lecțiile de respect pentru Curte, pe cari nu le dau de astă dată republicani deghizați, oameni cari au batjocorit și tron și Curte zeci de ani de-a rândul, și să venim la altele. Deci, după d. general Florescu, zice oficiosul, revizuirea în sine nu e un motiv de îngrijire pentru nimeni... (ci numai în împrejurările actuale) ea poate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
are d. Rosetti în ignoranța și ușurința clienților "Romînului"; desăvârșita lipsă de respect pentru acel popor cu care stă la vorbă, pe care pe față-l tămâiază, și pe care-l numește suveran, dar pe care-n fapt [î]l batjocorește ca curtezanii de opere bufe pe regele Hurluberlu I-ul sau Cacatoes al XIII-lea. Cum nu se teme ca nu cumva printre cititorii jurnalului său să se găsească vrun om în fire și cu mințile întregi care să-și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vrerea Lui, ori dimpotrivă esti un necredincios fioros care nu se ridică niciodată... Starețul se mânie. Mâinile sale noduroase se încleștară pe toiagul încovoiat de care nu se despărțea niciodată. - Dacă barbarii tăi de soldați îți dau dreptul să îmi batjocorești Abația, dacă asasinul tău perfect mă poate ține la respect, asta nu înseamnă că știi și ce este credința mea. Nu încerca niciodată puterea martiriului! Să-ți spun eu unde e Dumnezeu? E acolo unde tu nu poți nici măcar privi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
era: "Socrate calcă legea stricându-i pe tineri și necrezând în zeii în care crede cetatea, ci în alte divinități"; * coruperea tineretului. Dușmanii săi, Anytos, Lycon și Meletos reprezentau meșteșugarii și politicienii, retorii și poeții, categorii pe care Socrate le batjocorea. Socrate era considerat un sofist, dar se deosebea de ei prin faptul că se rezuma la a vorbi cu oamenii, a-i ajuta să formuleze noțiuni corecte. Nu primea bani. Era cel mai sofisticat dintre sofiști. Socrate socotea că Anytos
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
în chinurile facerii! Absolut - vorbi el. Sau să imite sclave și sclavi, care fac ceea ce fac sclavii. Nici aceasta să nu facă. Sau să imite bărbați mârșavi, fricoși și făcând pe dos decât ceea ce spuneam adineaori, anume învinuindu-se și batjocorindu-se unii pe alții, spunând necuviințe, beți sau nu, ori făcând toate câte astfel de oameni și le fac rău lor înșiși sau le fac altora, în vorbă și faptă. Cred că tinerii noștri nu trebuie să se obișnuiască nici
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
asasinați prin bîrfă.” (P. Scaron) BÎrfa este de fapt, una dintre cele mai detestabile forme ale lașității. În schimb, situația inversă este specifică demnității: „Elogiul celor absenți se face fără lingușire” (Jean Baptiste-Louis Gresset). Nu trebuie uitat că cei care batjocoresc o fac pe măsura caracterului lor: „Ce-ți pasă că În fond cutare-ți frămîntă o caricatură din tina În care el e plămădit?” (N. Iorga). * „SÎnt trei morale: morala vieții, o, cît de grea! Morala predicii, o, cît de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
despre care vorbea Xenofan este folosită, astăzi, frecvent de către medici, atunci cînd recurg la procedeul „placebo”. * „Merit fără reușită există, dar nu și reușită fără merit.” (La Rochefoucauld) Înțelepciunea populară sancționează Însă această inechitate: „RÎsul te rîde, și batjocura te batjocorește”. „Bună parte din vorbirea meșteșugită constă În a ști cum să minți.” (Erasmus) Un punct de vedere similar susține și Lao Zi: „Cuvintele sincere nu sînt totdeauna elegante; cuvintele elegante nu sînt totdeauna sincere”. * „Cuvîntul adevărului e pîinea spiritului.” (M.
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
spune nimic) mari șase morale. În definitiv, de patru secole de când râdem de Don Quijote nu încetăm totuși să-l și admirăm. Pe cât e ingeniosul hidalgo de ridicol, pe atât e totuși și de impunător, în vreme ce toți cuminții aceia care-l batjocoresc sunt nu ridicoli, dar derizorii. Chesterton a scris o carte, The defendent, în care se face apărătorul unei serii de valori discreditate, între altele și al „legămintelor imprudente”. În ziua de azi nu se mai fac atari legăminte, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
care a făptuit greșeala. Pentru a vă elibera, trebuie să reparați.” (O.M. Aïvanhov) Tot nașu’ are naș. Nu există vicleșug care să nu fie Înfrânt printr-un alt vicleșug: „Orice cal ajunge gloabă”.) „Râsul te râde, și batjocura te batjocorește.” (M. Sadoveanu) Vinovatul totdeauna se teme. (Un alt proverb ne lămurește: „Frica Îl urmărește pe cel care trăiește necinstit”.) „Oamenii sunt cei care vor să te urâțească, sau urâțenia e În tine și Îi iei pe ei ca pretext?” (C.
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
e de mirare, deoarece furia, având un caracter irațional prin ea Însăși, nu poate face casă bună cu deliberarea). Μ Viața ne-a fost dăruită ca să-i dăm tot mai multă viață, și nu ca s-o disprețuim, s-o batjocorim sau chiar să o suprimăm (prin omor sau suicid). Așa cum de un izvor nou-apărut avem grijă ca să ne dea apă tot mai multă și mai curată, la fel și cu o viață nou-apărută: o vom Îmbrăca În tot mai multă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
patriarhului care a încercat să răspundă imperativului permanent al răspândirii cuvântului lui Dumnezeu, dar și cerințelor misionare impuse de preocupările sociale ale fiecărei epoci. Fiind conștient că „poporul“ s-a împotrivit sistemelor sociale care au negat spiritul dreptății și păcii, „batjocorind chipul lui Dumnezeu, înrobindu-l pe om, subjugându-l și nimicindu-l“, patriarhul Justinian a adaptat și înnoit tehnica pastorației sacerdotale, fundamentându-i principiile în jurul noțiunilor de dreptate, muncă, dragoste și frăție 45. De asemenea, patriarhul Justinian a încercat să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]