1,101 matches
-
dinamită nu știa decât că este un exploziv puternic, în rest avea doar cunoștințe teoretice. Oricum, era mai puternică decât explozivul confecționat din îngrășăminte chimice. Se mira cât de repede acceptase deja ideea că moșul va putea face rost de batoanele de exploziv. Chiar dacă se aflau într-o zonă cu multe exploatări miniere, îi venea destul de greu să creadă că oricine putea face rost de dinamită fără nici cea mai mică problemă. No, hai! Să nu mai pierdem timpul, se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pur și simplu dinamita oriunde. Roca părea destul de compactă și, din păcate nu vedea nici o posibilitate. Ar fi fost bine dacă ar fi putut da câte o gaură de o parte și de cealaltă a intrării în care să introducă batoanele de dinamită. Era absolut imposibil să facă așa ceva deci căută altă soluție. Se dădu câțiva pași mai în spate și privi deasupra bolții de la intrare. Acolo era o buză masivă de piatră ce se prelungea în afară. Nu era rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Toma, făcându-se că nu o aude pe domniță. Calistrat ținea la subsuoară o cutie de lemn pe care o lăsă jos la picioarele inspectorului. Din traista de pe umăr scoase un colac de fitil și un pumn de capse. Câte batoane spuneai că ai nevoie? întrebă el. Mă gândisem la vreo cinci bucăți, dar acum cred că s-ar putea să nu ajungă. Stânca e foarte compactă și nici nu putem da găuri de mină în pereți. No, eu ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
simt că-mi pierd mințile cu tine. Ascunzătoarea asta era afară, nu-i așa? Mă rog, nu neapărat aruncată sub cerul liber dar într-un spațiu neîncălzit. Așa e? No, sigur că da, dar ce contează? Cristian, care rămăsese cu batonul de dinamită în mână, se aplecă și îl depuse cu grijă, alături de celelalte în lădiță. Ileana îi privea pe cei doi, fără să mai scoată nici un cuvânt. Simțea tensiunea din aer și înțelegea că e vorba de ceva grav, legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de ceva grav, legat de explozivul adus de Calistrat. Contează și încă foarte mult, rosti inspectorul Toma, ridicându-se în picioare. Își privea palmele pe care rămăsese o substanță uleioasă cu care se murdărise de pe hârtia în care fusese învelit batonul de exploziv. Dinamita asta a înghețat spuse el în continuare, a înghețat și încă de mai multe ori la rând. Aiurea, dinamita nu îngheață, declară sigur pe el Calistrat. Ba da! îl contrazise Toma cu glas calm. N-are cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cunoștință. Trebuie păstrată la rece dar nu sub zero grade Celsius. Dacă temperatura coboară sub cea de îngheț, nitroglicerina începe să se separe de suportul ei de diatomit, condensând în picături la suprafața acestuia. Exact acest lucru se petrecuse cu batoanele aduse de Calistrat. Pe mâinile lui Cristian era nitroglicerină, o substanță extrem de instabilă care putea sări în aer, la cel mai mic șoc. Cu mișcări foarte ușoare, inspectorul își scoase din buzunar batista. Încet, evitând orice mișcare bruscă, o desfăcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fitilul aprins. Păi, se băgă și Calistrat în vorbă, nu poți să faci același lucru și cu celelalte cartușe? întrebă el în timp ce se scutura de praf. Nici nu poate fi vorba de așa ceva, e prea riscant. Oricum, să știi că batonul acela nu e stabil de loc. A rămas o mulțime de nitroglicerină pe el care poate exploda la cea mai mică solicitare mecanică. Asta înseamnă că renunțăm? rosti Ileana cu voce slabă. Crezi că poți face rost de alt exploziv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
găsească în aceeași situație ori poate chiar mai rău. Nu se puteau baza că bătrânul va fi în stare să verifice dacă nu cumva dinamita se degradase în timp. Se putea întâmpla o nenorocire, dacă acesta se apuca să desfacă batoanele de exploziv fără să își ia măsurile de precauție necesare. Și așa era un noroc extraordinar că nu-i explo dase în mână cutia pe care o adusese cu el. Neștiind ce se poate întâmpla și cât de periculoasă este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
inspectorul mirat de greu tatea acesteia. Eh, nimic deosebit. Niște lucruri fără de care nu plec nici odată de acasă. Trebuie să o golesc ca să pun dinamita în ea. Nu vreau să mai fie nimic înăuntru care să se lovească de batoanele de exploziv. Întoarse traista cu gura în jos, curios să vadă lucrurile de care spunea Calistrat că nu se desparte niciodată. Mirat că nu cade nimic de acolo, o scutură cu putere. Nici de data aceasta nu se întâmplă nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
asta. Sunt aici și poți să te bizui pe mine! spuse Calistrat, apucându-l zdravăn de mijloc. No, cred că așa e mult mai bine, adăugă bătrânul, dacă te țin de mână te-aș încurca. Inspectorul extrase din traistă un baton pe care îl introduse apoi în crăpătura din fața lui. Deasupra mai introduse unul cu capsa înfiptă în el și lăsă să cadă în jos fitilul. Umplu gaura cu pietre mici până la suprafața stâncii. Ar fi fost bine dacă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cu burta mare, probabil până-n douăzeci de ani, suflă greu, jucându-și ghetele în băltoacele de zăpadă topită de la picioare. Părea o ființă civilizată, până când copilul dintre picioarele ei, o fetiță până-n doi ani, a scăpat pe linoleumul jegos un baton de ciocolată din care abia linsese. Tipa, probabil mă-sa, l-a ridicat frumos și i l-a dat, așa de pe jos, să lingă la el. Printr-un fel de autosugestie, căldura cu miros dezagreabil a vagonului a crescut de cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
melodie la modă, o terasă, o masă lângă care așteptau cuminți, în frapieră, două sticle de vin vechi, mici și cârnați aburind pe farfurii de carton și eu milogindu-mă să îmi dea trei lei să mi pot cumpăra un baton de ciocolată pe care să-l împart cu fratele meu. Am salivat toată ziua cu ochii pe acea tavă plină cu batoane de ciocolată și nu mi-a dat. Zicea că sunt scumpe și c-o să-mi ia din stația
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
pe farfurii de carton și eu milogindu-mă să îmi dea trei lei să mi pot cumpăra un baton de ciocolată pe care să-l împart cu fratele meu. Am salivat toată ziua cu ochii pe acea tavă plină cu batoane de ciocolată și nu mi-a dat. Zicea că sunt scumpe și c-o să-mi ia din stația de tramvai, de la cofetăria Ateneu, dar s-a îmbătat și tot ce-am primit din promisiunile lui au fost tot palmele care
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
ai lucrat în Institutul Cooperației Române, să te cobori acum la nivelul ăstora!!... îi spuse cu reproș Sever, văzând cu ce se îndeletnicea socrul său. Cu o mutră posomorâtă, el scoase în tăcere dintr-o plasă două pâini negre, un baton de salam rusesc și trei cutii de conserve, pe care le lăsă pe un colț al mesei, apoi se așeză pe scaun și își șterse cu batista fruntea transpirată; era obosit, fiindcă venise pe jos tocmai de la gara din Vidra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și un morman de hârțogăraie cât să populezi o întreagă pădure. Am uitat de prânz și probabil c-aș fi uitat și de cină, dacă mâinile n-ar fi început să-mi tremure pe tastele computerului. Așa că am îngurgitat un baton de Snickers, pe jumătate mâncat și ușor pietrificat, pe care-l depozitasem, în urmă cu mai multe săptămâni, în fundul unui sertar al biroului. L-am rugat pe David să nu mă mai dea la telefon nimănui, cu excepția lui Vivian, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
deosebit de îmbrăcat, așa că azi, la prânz, am expediat-o pe Deirdre la cumpărături. — Ei, ai fost foarte grijuliu - și Deirdre la fel, am comentat, suspinând în interior. Prietenii lui Lucille din Palm Beach erau mai greu de înghițit decât ultimul baton de Twinkie, de la o întâlnire a Mâncăcioșilor Anonimi. Îi cunoscusem pe unii dintre ei pe parcursul ultimei vizite a lui Lucille în New York. În timpul orei de cocktailuri (oră care dura, de fapt, trei ore), mă chinuisem, plină de vitejie, să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Boston? I-am arătat în silă insigna. — LAPD. Este vorba de Beth Short. Ted Carmody își făcu cruce. — Sărmana Lizzie! Ați prins un fir? De-asta vă aflați aici? Am pus o monedă pe tejghea, m-am servit cu un baton de Snickers și l-am desfăcut. — Hai să zicem că-i sunt dator lui Betty. Am câteva întrebări. — Dați-i drumul. În primul rând am văzut raportul poliției din Boston despre la trecutul lui Betty, iar numele dumneavoastră nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
asta le-aș fi spus. Tipul mă istovea. — Eu sunt un individ respectuos. Să ne închipuim că suntem cu doi ani în urmă. Povestiți-mi mie. Carmody nu prea se prinsese care-i treaba cu mine, așa că am mușcat din batonul de ciocolată, ca să-i ușurez sarcina. Le-aș fi spus că Lizzie nu era o angajată model, spuse el în cele din urmă. Și le-aș mai fi spus că nu-mi păsa. Atrăgea băieții ca un magnet. Și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
strecura în sală să vadă filmul? Pentru cei cincizeci de cenți pe care-i primea pe oră, nu era să m-aștept să dea în brânci. Ce-mi puteți spune despre iubiții ei? am întrebat eu. Carmody izbi în tejghea. Batoanele de Jujubee și Milk Dud se răsturnară. — Lizzie nu era o stricată! Singurul prieten al ei de care știam era un băiat orb și mai știu și că n-a fost vorba decât de prietenie. Uitați, vreți să știți ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
o să zbor până la Nantucket. I-am întins mâna. — Mulțumesc pentru ciocolată, domnule Carmody. Ne-am strâns mâinile. Carmody îmi spuse: — Puneți mâna pe individul care a ucis-o pe Lizzie și vă cumpăr fabrica de ciocolată care nenorocitele astea de batoane! Când i-am răspuns, am simțit că mă aflu într-unul din momentele cele mai deosebite din viața mea: — O să-l prind. Căminul Veteranilor de Război, o altă clădire din cărămidă roșie acoperită cu funingine, era peste drum, ceva mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
uitam urât la pedagogi și m-am izolat într-o tăcere colțoasă. Când eram scoși în curte, mă strâmbam la trecătorii care, din stradă, se holbau la noi ca la niște exemplare curioase. Câte unul ne arunca prin gard un baton, două, de ciocolată. Atunci mă zbăteam să intru în posesia prețiosului dar, fără să-mi pese de ghionturi și de vânătăi, pentru ca să-l pot azvârli în capul celui ce ni-l făcuse; să se învețe minte, să nu ne mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
putință, nu? Susan s-a simțit din nou ca o fetiță de opt ani, stând mută în fața îngrozitoarei directoare de școală care-o mustră. Dar, din fericire, Nick era rareori intimidat de soacră-sa. —Jenny, copilul o să-și cumpere un baton mic de ciocolată, nu acid citric, a replicat el. Și-acum dă-mi voie să vă duc bagajele sus, a continuat el înșfăcând geanta de voiaj de la picioarele femeii și începând să urce scările. —Ceai? a întrebat Susan veselă. —Mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
arată ca o mușcătură făcută de un vampir adolescent la jumătatea gâtului. Încerc cu fond de ten. Inutil. Încerc cu pudră. La dracu’. Mușcătura pare furioasă și spumegândă, ca o imagine din avion a muntelui Etna. Candy intră cu un baton corector Touche Eclat și Începe să mă dea cu el pe gât. —Să nu-mi spui că Richard cel molcom te-a mușcat de gât? E grozav, dragă. Nu, bebelușul căruia Îi ies dinții m-a mușcat. Dragul meu soț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
să mai stau la birou. Momo comandă o pizza sau luăm ceva sănătos de la bufet, ambalat Într-o cutie de polistiren, Întotdeauna necomestibil, și sfârșim cu obișnuitul nostru festin de la miezul nopții: o pungă de chipsuri din tortilla și câteva batoane de Crunchies de la distribuitor, totul udat cu cola light. Azi-noapte când am ajuns În sfârșit acasă, la 23.55, am ridicat telefonul crezând că e Momo cu niște cifre noi. Și de cine dau? Barbara, soacra mea. Nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
bilete. Uneori de-abia ne privim În ochi. Kate și Richard, ca o echipă de ștafetă În care fiecare alergător Îl suspectează pe celălalt că ar fi veriga slabă, dar ce contează e să continue să alerge pe pistă pentru ca batonul să poată fi pasat de la unul la altul, iar Întrecerea să continue la nesfârșit. „O, dragostea e mândră și dragostea e blândă, Și dragostea e ca o bijuterie când e nouă. Dar când Îmbătrânește, se răcește; Și se evaporă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]