20,995 matches
-
grad mare de fragmentare a reliefului. d). Elemente morfometrice ale bazinului Lohan. Pentru analiza morfometriei bazinului Lohan m-am oprit doar la 9 variabile care sunt semnificative în evoluția unui râu: • ordinul Strahler - W. Strahler; • suprafața bazinelor - Sb (kmp); • perimetrul bazinelor - P (km); • altitudinea maximă - Hmax (m); • altitudinea minimă - Hmin (m); • energia de relief maximă în bazinele hidrografice - E (m); • panta medie a bazinelor - Pm (m/km); • pseudointegrala hipsometrică - P.I.H. (pe care am analizat-o la „Profile longitudinale de văi”; • lungimea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Lohan m-am oprit doar la 9 variabile care sunt semnificative în evoluția unui râu: • ordinul Strahler - W. Strahler; • suprafața bazinelor - Sb (kmp); • perimetrul bazinelor - P (km); • altitudinea maximă - Hmax (m); • altitudinea minimă - Hmin (m); • energia de relief maximă în bazinele hidrografice - E (m); • panta medie a bazinelor - Pm (m/km); • pseudointegrala hipsometrică - P.I.H. (pe care am analizat-o la „Profile longitudinale de văi”; • lungimea rețelei hidrografice - L (m); Aceste 9 variabile au fost analizate pentru cele 20 de bazine ale
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
variabile care sunt semnificative în evoluția unui râu: • ordinul Strahler - W. Strahler; • suprafața bazinelor - Sb (kmp); • perimetrul bazinelor - P (km); • altitudinea maximă - Hmax (m); • altitudinea minimă - Hmin (m); • energia de relief maximă în bazinele hidrografice - E (m); • panta medie a bazinelor - Pm (m/km); • pseudointegrala hipsometrică - P.I.H. (pe care am analizat-o la „Profile longitudinale de văi”; • lungimea rețelei hidrografice - L (m); Aceste 9 variabile au fost analizate pentru cele 20 de bazine ale afluenților principali și pentru bazinul Lohan. Un
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în bazinele hidrografice - E (m); • panta medie a bazinelor - Pm (m/km); • pseudointegrala hipsometrică - P.I.H. (pe care am analizat-o la „Profile longitudinale de văi”; • lungimea rețelei hidrografice - L (m); Aceste 9 variabile au fost analizate pentru cele 20 de bazine ale afluenților principali și pentru bazinul Lohan. Un element morfometric ce caracterizează destul de bine capacitatea de organizare a râurilor (și care este, de fapt, cel mai important element al unui sistem hidrografic), deși condiționat puternic de evoluția în timp și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
medie a bazinelor - Pm (m/km); • pseudointegrala hipsometrică - P.I.H. (pe care am analizat-o la „Profile longitudinale de văi”; • lungimea rețelei hidrografice - L (m); Aceste 9 variabile au fost analizate pentru cele 20 de bazine ale afluenților principali și pentru bazinul Lohan. Un element morfometric ce caracterizează destul de bine capacitatea de organizare a râurilor (și care este, de fapt, cel mai important element al unui sistem hidrografic), deși condiționat puternic de evoluția în timp și spațiu a bazinelor hidrografice și de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
principali și pentru bazinul Lohan. Un element morfometric ce caracterizează destul de bine capacitatea de organizare a râurilor (și care este, de fapt, cel mai important element al unui sistem hidrografic), deși condiționat puternic de evoluția în timp și spațiu a bazinelor hidrografice și de structura geologică favorabilă sau defavorabilă extinderii lor, este suprafața bazinelor hidrografice. Acest parametru poate fi corelat cu altul, la fel de important, lungimea râurilor, pentru a avea o imagine mai exactă a modului cum se organizează rețeaua hidrografică. La
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de organizare a râurilor (și care este, de fapt, cel mai important element al unui sistem hidrografic), deși condiționat puternic de evoluția în timp și spațiu a bazinelor hidrografice și de structura geologică favorabilă sau defavorabilă extinderii lor, este suprafața bazinelor hidrografice. Acest parametru poate fi corelat cu altul, la fel de important, lungimea râurilor, pentru a avea o imagine mai exactă a modului cum se organizează rețeaua hidrografică. La râurile de ordinul III, aceasta variază între 4,03 km2 la râul Făgădău
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
slabă fragmentare a reliefului și o densitate mică a rețelei de drenaj), au lungimi mai mari și drenează suprafețe de teren mai mari decât râurile (afluenții) de pe stânga Lohanului, îndeosebi față de cei din cursul superior și mijlociu. Energia maximă a bazinelor variază în același sens, între 260 m la râul Valea Merilor (râu de ordinul III, cu izvoarele într-o regiune caracterizată printr-o dinamică foarte accentuată și printr-o pantă de 15° -20°) și 65 la râul cu numărul 13
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și printr-o pantă de 15° -20°) și 65 la râul cu numărul 13, râu de ordinul II, râu care-și dirijează apele într-o arie cu o morfodinamică slabă și înclinări modeste ale terenului (3° 10°). Panta medie a bazinelor hidrografice variază între limite destul de largi. Astfel, la afluenții de ordinul al III-lea, aceasta este cuprinsă între 209,8 m/km la râul Valea Merilor și 92, 46 m/km la râul Drăgan. În primul caz, înclinarea terenului se
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
acest indicator morfometric variază între 147,9 m/km, la râul cu numărul 9, situat pe partea stângă a Lohanului, în zona de cuestă și 61,84 m/km la râul cu numărul 13, situat pe dreapta Lohanului, aproape de izvoare. Bazinul Lohanului, principalul colector din sistem are o suprafață de 110 km2, o energie maximă în bazin de 290 m și o înclinare a terenului de 129,18 m/km. CAPITOLUL VII ÎNVELIȘUL BIOPEDOLOGIC 1. VEGETAȚIA. Alături de morfologia reliefului și de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
partea stângă a Lohanului, în zona de cuestă și 61,84 m/km la râul cu numărul 13, situat pe dreapta Lohanului, aproape de izvoare. Bazinul Lohanului, principalul colector din sistem are o suprafață de 110 km2, o energie maximă în bazin de 290 m și o înclinare a terenului de 129,18 m/km. CAPITOLUL VII ÎNVELIȘUL BIOPEDOLOGIC 1. VEGETAȚIA. Alături de morfologia reliefului și de caracteristicile climatice, modul de răspândire al vegetației scoate în evidență și mai bine aspectul de unitate
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și o înclinare a terenului de 129,18 m/km. CAPITOLUL VII ÎNVELIȘUL BIOPEDOLOGIC 1. VEGETAȚIA. Alături de morfologia reliefului și de caracteristicile climatice, modul de răspândire al vegetației scoate în evidență și mai bine aspectul de unitate geografică naturală a bazinului Lohan. Pe teritoriul său, se deosebesc următoarele zone de vegetație: 1. Vegetația zonală este reprezentată de: a) Pădure, care este prezentă cu 2 subetaje: al fagului și al stejarului. Pădurile din subetajul fagului se găsesc sub formă de făgete amestecate
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
devin, pe alocuri, dominante. În mod disparat se mai întâlnesc teiul (Tilia platifolis), mărul sălbatic (Malus silvestris), părul sălbatic (Pyrus communis), cornul (Cornus mas), păducelul (Crataegus monogyna), alunul (Corylus avellana) ș.a. b) Silvostepa reprezintă formațiunea vegetală cea mai răspândită în bazinul Lohan. Este alcătuită din pâlcuri de pădure constituite din tei, stejar, gorun, stejar pufos, alături de care se dezvoltă arbuști ca: glădiș (Acer tataricum), păducel, măceș (Rosa canina) și vegetație ierboasă, formată din specii xerofile: bărboasa (Andropegon ischaemum), sadină (Chrysopogon gryllus
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
nu există studii speciale de pedologie, totuși din harta editată de Comitetul geologic la scara 1:2.500.000 privitoare la zonele de soluri din România, din indicațiile geografului V. Butnaru care a cercetat în vara anului 1956 solurile din bazinul pârâului Lohan, ale geografului I. Gugiuman, cât și din unele observații proprii pe teren se constată existența următoarelor tipuri de soluri: a) solurile de pădure podzolite ocupă întreaga zonă a dealurilor înalte de la obârșiile Lohanului (Platforma Poiana Mare - Lohan - Dobrina
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și stejar, care, întrecut avea, însă, o arie de răspândire mult mai mare decât acum. Rocile mamă pe care s-au format aceste soluri sunt cele din complexul superior argilo - nisipos, mai rar depozite loessoide. b) cernoziomurile sunt prezente în bazinul Lohan cu mai multe tipuri (după I. Gugiuman): • cernoziomuri de cuestă prezente în cuprinsul reliefului de cuestă; sunt afectate de intense procese denudaționale (alunecări de strate, spălarea provocată de apa de șiroire). • cernoziomuri levigate (degradate) ce se dezvoltă sub vegetația
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sau mai mici. • soluri sărăturoase, care au însă o dezvoltare redusă, în regiunile cu terenuri cu exces de săruri. CAPITOLUL VIII PROCESUL DE UMANIZARE 1. VECHIMEA LOCUIRII ÎN ARIA PROXIMĂ. Ca și în cea mai mare parte a teritoriului României, bazinul Lohanului, împreună cu aria limitrofă., au reprezentat o arie de veche populare, care datează aproximativ din epoca neolitică (începutul mileniului al III-lea î. de Hr.), când s-au constituit primele așezări stabile, de agricultori, grupate, de preferință, în lungul văilor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
stabilitate socială și economică (îndeosebi în timpul domniilor lui Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare), numărul satelor a crescut simțitor, intensificarea schimburilor de produse ducând și la înființarea de târguri noi. De atunci datează, de exemplu, cele mai multe sate vechi din bazinul Lohanului și din aria proximă, respectiv depresiunea Huși: Epureni, Duda, Novaci, Pâhnești, Ghermănești, Drânceni, Râșești, ca și însuși târgul Huși. Între 1544 - 1829, menținerea populării acestei părți a Podișului Central Moldovenesc s-a desfășurat mai greu. La aceasta au contribuit
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
XVIII lea, când tătarii au fost în cea mai mare parte izgoniți din Bugeac și, mai ales, până la 1829, când armatele rusești au eliberat Brăila, dând o lovitură puternică dominației politice și economice a Imperiului Otoman în țările Române, populația bazinului Lohan și a regiunilor înconjurătoare, a rezistat în condiții deosebit de grele. Aceasta cu atât mai mult cu cât târgul Huși din apropiere era loc de popas pentru diverse armate și solii turcești ce călătoreau pe valea Prutului ori se abăteau
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
care le oferă lunca Prutului din est, dealurile mici cu vegetație de silvostepă și cu terenuri bune pentru agricultură din zona centrală, ca și pădurea cu numeroasele izvoare din zona înaltă a dealurilor din vestul Depresiunii Huși (respectiv din cuprinsul bazinului Lohan) au făcut ca populația de aici să nu părăsească, niciodată definitiv, acest teritoriu, ci doar să se retragă temporar din calea invadatorilor și a asupritorilor. Aceleași avantaje economice au făcut să continue spre bazinul Lohanului și a ariei proxime
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Depresiunii Huși (respectiv din cuprinsul bazinului Lohan) au făcut ca populația de aici să nu părăsească, niciodată definitiv, acest teritoriu, ci doar să se retragă temporar din calea invadatorilor și a asupritorilor. Aceleași avantaje economice au făcut să continue spre bazinul Lohanului și a ariei proxime imigrarea grupelor de ceangăi din văile Trotușului și ale Siretului, începută cel puțin din a doua jumătate a secolului al XVI-lea (care au înlocuit grupul de husiți), ca și aceea a unor grupuri de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de la confluența Lohanului cu Crasna, unde grâul era principala cultură, iar dintre plantele tehnice doar floarea soarelui deținea 4 - 6% din suprafața cultivată; b) dominant cerealier, având însă porumbul ca cereală de bază, extins mai ales pe partea stângă a bazinului mijlociu și inferior al Lohanului, dar și pe partea dreaptă a cursului mijlociu. Sunt regiuni mai umede și mai bine împădurite; se remarcă prin slaba prezență a culturilor tehnice, cu excepția florii soarelui, însă tendința de specializare în culturile perene (lucernă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cazul plantelor de cultură, aceeași tendință de reconstituire a unor structuri agrare tradiționale. Astfel, în cazul pășunilor, se remarcă tendința generală de extindere a acestei forme de utilizare, mai ales în ariile afectate de procesul incipient de depopulare. Totuși, în bazinul Lohan, la Crețești, se contura, în perioada 1980 - 1989 un areal cu valori sub medie (12,9%), respectiv 4,7%. Dincolo de aceste aspecte evolutive recente, care pot fi conjuncturale sau pot exprima o revenire la situația anterioară cooperativizării, se pune
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pământului (respectiv, pășuni și plantații pomi - viticole), cele mai multe suprafețe dezafectate de vii și livezi regăsindu-se astăzi la categoria pășuni. 3. STRUCTURA UTILIZĂRII ACTUALE. În conformitate cu statistica accesibilă la nivel comunal (în anul 2002), din totalul de 110 km2 cât are bazinul Lohan (11.000 ha)terenul arabil reprezintă 42,1% (4.631 ha), pășunilor și fânețelor le revin 18,71% (2.057 ha), viile ocupă 6% (660 ha), livezile - 3,2% (352 ha), pădurile 23,8% (2.618 ha), iar teren
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
631 ha), pășunilor și fânețelor le revin 18,71% (2.057 ha), viile ocupă 6% (660 ha), livezile - 3,2% (352 ha), pădurile 23,8% (2.618 ha), iar teren neproductiv, 4,6% (506 ha). În general, terenurile arabile din bazinul Lohan sunt situate pe pante mai mici de 10°. Din cercetările efectuate de o serie de specialiști (printre care și V. Butnaru) a rezultat că până la această limită, majoritatea culturilor agricole pot asigura producția corespunzătoare în cazul aplicării unei tehnologii
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cultivate, de obicei, cu plante care asigură o bună protecție la eroziune (cereale păioase și leguminoase) și, totodată, ajută și la stabilizarea versanților. Totuși, aceste terenuri, după recoltare, rămân în continuare expuse eroziunii și alunecărilor. Pășunile și fânețele ocupă, în bazinul Lohan, terenurile agricole cele mai erodate, improprii pentru culturi. Sunt prezente la obârșiile Lohanului, pe platforma Poiana Mare - Lohan, care era, în trecut, aproape în totalitate împădurită. De asemenea, în cuprinsul cuestei Lohanului apar petice mai restrânse sau mai extinse
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]