3,438 matches
-
muzicale; politică; sănătate, medicină, igienă; varii. La fel ca în cazul volumului precedent, ultima secțiune, Jos pălăria!, este rezervată exemplelor pozitive, formulărilor cu adevărat inspirate. O altă modalitate de a împărți materialul putea să fie cea în funcție de tipurile de greșeli (beție de cuvinte, agramatism crunt, anacolut, neologisme folosite impropriu, înlocuirea unui cuvânt cu paronimul său ș.a.m.d.). Cu siguranță, o astfel de prezentare ar fi fost justificată de un eventual scop educativ, or, cartea lui Radu Paraschivescu își propune în
Tortionari limbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8937_a_10262]
-
precum Mi-e rău la cap, mă doare mintea. Noi perle de tranziție, exemplele fac toți banii. Voi oferi câteva dintre cele mai amuzante încercând să descifrez, în cazul fiecăruia, unde se află defecțiunea logică sau semantică. Un maestru al beției de cuvinte este Lorin Fortuna. Textele sale ininteligibile revin periodic de-a lungul volumului, precum refrenul în cântece. Totul este o păsărească paranormală fără cap și coadă, în care cuvintele se repetă de mai multe ori în aceeași frază ca
Tortionari limbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8937_a_10262]
-
stupefiantă la "Ziua" politica lui Roșca-Stănescu că vor avea câștig de cauză. Imitatori servili ai stângiștilor din campusurile americane, promotori naivi ai "corectitudinii politice" de care lumea apuseană începe să se scuture ca de-o boală lumească "luată" după o beție, ei încă n-au aflat că la Washington, Berlin și Londra "marxismele" încep să fie privite la fel de jenat ca blenoragia, iar ceea ce părea "mișcare de stânga" se confundă tot mai mult cu grupuscurile galeriilor de bețivi ce se întorc de la
Un an de infamii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8954_a_10279]
-
simt, dar se trăiesc prin breșe intelectuale, de-o subtilitate vecină cu nebunia: Când izbutim însă a ne elibera și, prin noi înșine ori prin alții, a atinge culmea aceasta a nebuniei - dincolo de logică și de realitate, - atunci e o beție și un cântec. O clipă singură e de ajuns ca să-ți strecoare în suflet ca licoarea unei pasiuni ce nu se va mai stinge. Presimțirea ori amintirea acestei neîncercuite spiritualități, pe care ai putea-o atinge de n'ar fi
Suflul ideilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8994_a_10319]
-
căzătoare, înțelegi, stele căzătoare. Suntem numărați. Problema este că germanii au uitat ce înseamnă o stea căzătoare. Ei nu-și mai cunosc propria limbă. Nu ai cum să-i ajuți". Acest monolog rostit de Mirko, prieten de suflet și de beție al lui Dejan, exprimă metaforic, pe fundalul unor rupturi istorice survenite în destinul individual sau colectiv, imposibilitatea înțelegerii depline a celuilalt, a comunicării nedistorsionate. Deși țesut pe canavaua unui subiect exotic - abordat și de Margriet de Moor în romanul Ducele
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
Recentele întâmplări din Italia ne trimit la originea tragediei. Acest gen de români a existat întotdeauna și va exista mereu. E suficient să urmărești emisiunile mizerabiliste de la televiziune pentru a vedea cum arată, de la un nivel în jos, societatea românească. Bețiile, furtișagurile, bătăile, violurile sunt parte a vieții cotidiene de la noi. Cunosc, direct sau din relatări, români care au insomnii dacă într-o zi n-au șterpelit fie și un căpățel de ață. Există ceva în adâncimile ființei noastre care ne
Bella Italia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9093_a_10418]
-
ai să flămânzești niciodată. }ine-te de Roșcata și n-ai să te plictisești niciodată. Ca să mă întorc la întrebarea ta: depinde de câtă țuică bei dacă te izbești cu ochii închiși de un copac sau dacă te revolți orbește. Dacă beția e moderată, atunci intri într-un copac. Dacă e mare, te revolți orbește. Între una și alta rămâne întotdeauna mult loc pentru frumusețe."(pag. 327) Final nu tocmai imposibil de anticipat. Fie și pentru răsturnarea bufă a unei teogonii, fie
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
grăbită ghearele, pe ciosvârta aceea de nimic. balsamul luminii degetele luminii arpegiază pe pielea copilului scurte, incandescente cântece vrăjite, incantații străvechi, madrigaluri abia îngânate, ce sună ca ambra, ca mierea, ca steaua polară, când frigul se preschimbă în albastre lumini. beție ușoară, străluminată de drumul cel lung al mirării, șerpuindu-i sub piele într-un dans iscusit. vă spune ceva bobița de transpirație ce-i frăgezește lui fruntea, i-o face amară precum coacăza verde? acolo, în căderea de sudoare alungită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
ce îndoaie lumea ca pe-o nuia abia-nverzită și vocea mea în flaut preschimbată, să te cutreiere ca pe un lan cu maci și-n roșul florilor să se închidă, cum se închide mustosul vin în mari butoaie, întru beție lungă să te ție, șoptindu-ți amânat, din timp în timp, cum geana lumii te îmbie, dar nu-i ca mângâierea în care te adun. mâini disperate poloboc de cuvinte vărsat din greșeală jilăvește pământul ce ne desparte. aburi umezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
frigului din oasele ei i-ar fi crescut o aripă, în stare să-i încălzească viitorul culcuș, pe care, iată, și-l pregătește cu sârg. înțelesul ascuns încerc să străbat spațiul îngust ce mă desparte de înțelesul ascuns, o calmă beție îmi urcă în sânge, îmi ascute dureros tăcerile. în jur doar lunecarea zgrunțuroasă de cremene, însoțindu-mă. m-aș dărui cuiva, cum te dărui ninsorii, luminii de lună, mirosului de aer marin, cu toate neînțelegerile mele, cu plăpânda lumină ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
expresiv. Se ridică, își golește paharul, meditează câteva minute cu privirea în gol, apoi iese. Îl văd cum dispare pe o străduță în dreapta, imensa lui dezolare transmite însă mersului său aroganța. Gândurile mele sunt atât de neclare, încât simt necesitatea beției. Deodată îmi văd personajul venind apatic spre firma de pompe funebre, unde, în fața vitrinei, odihnește în poziție verticală un coșciug. Tânărul pare pierdut în gânduri neomenești, își târăște trupul cu scârbă. Dar brusc și fără să se clatine, omul ia
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
La sînge, crimă, incest, nesațiu vulvar și cruzime falică. Nu-i poți convinge că orfismul bate freudismul. Dar de ce simte nevoia un arhitect baroc de fantasme în jubilativă desfoliere să etaleze măruntaiele, palpitul maladiv și convulsiile animalice, într-o morbidă beție de sînge, greață și orgasm epileptic? ș...ț Și totuși, un ce profit tot am avut. Cît m-am perpelit pe scaun în fața zvîrcolirilor de o ridicolă lubricitate a turmentului vaginal revărsat tsunamic peste micuța scenă a pătimirilor doamnei Kane
De la Măniuțiu la Preda by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9663_a_10988]
-
PROVINCIEI SACRE!!!), dacă am pierde un oraș din vedere - acel oraș prea negru DE PĂCATE, acel oraș care costă prea mult Neamul Românesc, prin inconștiența (cu valențe criminale tot mai vizibile!) și aroganța lui prostească?" Aceeași furie apocaliptică și aceeași beție de cuvinte - și la combatantul Dumitru Pricop care, sub titlul La Uniunea Scriitorilor din România - validați "pizdeți" și "băgăi"?!, acuză comisia de validare de nazism. De ce? Fiindcă a preferat scriitori tineri unor persoane care și-au descoperit veleități literare după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9670_a_10995]
-
plutesc pe o mare de vorbe, lungind dialogurile până la a le desființa. De unde vine această logoree a sătenilor din Pătârlagele, de ce vorbesc ei cu atâta poftă? Fiindcă este tot ce le-a mai rămas de făcut. Vorbăria merge bine împreună cu beția, fiind, amândouă, supapele prin care oamenii continuă să respire. Prin eforturile lui Ică și Celce (înfricoșătorul tata socru, cu două neveste și un ochi de sticlă, respectiv matahala de ginere care conduce cooperativa și e veșnic nesătul), satul s-a
Oameni de piatră (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9704_a_11029]
-
se poate aplica - bărbaților și femeilor deopotrivă - pentru două trăsături care fac parte din prototipul metaforic al maimuței: urîțenia și imitația (sensuri cuprinse în dicționarul de argou al lui G. Volceanov, ediția a II-a, 2006). Legătura dintre maimuță și beție ar putea fi explicată prin ideea de reducere la starea de animalitate sau prin imaginea unor mișcări dezordonate. Izolată rămîne în schimb formula "mușcați de maimuță" (pentru starea celor chinuiți de frig), întîlnită la Mihai Avasilcăi (Fanfan, rechinul pușcăriilor, 1994
Maimuță by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9750_a_11075]
-
pușcăriilor, 1994). Cuvîntul maimuță are un potențial argotic evident, ca și echivalentele sale din alte limbi, dintre care unele au sensuri asemănătoare: epitet peiorativ pentru o persoană, denumire a organului sexual, desemnare a stării de pierdere a conștiinței produsă de beție sau droguri. Termenul englezesc monkey are, printre altele, sensul sexual, pe acela de unitate monetară (poate printr-o metonimie), dar descrie și starea consumatorului de droguri. În argoul francez, singe are mai ales sensul de "șef, patron" (Dictionnaire de l
Maimuță by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9750_a_11075]
-
o metonimie), dar descrie și starea consumatorului de droguri. În argoul francez, singe are mai ales sensul de "șef, patron" (Dictionnaire de l'argot, Larousse, 1990); scimmia, în italiană (mai exact, în unele dialecte din nord), trimite la starea de beție (E. Ferrero, Dizionario storico dei gerghi italiani, 1991). Există totuși și un alt sens, vechi în argoul românesc interlop, al termenului: acela de "geantă, servietă, valiză". E posibil ca acest înțeles să provină dintr-o metaforă, poate din una care
Maimuță by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9750_a_11075]
-
veci omului de rând. Prin invocarea "disciplinei de partid", acești indivizi au devenit, încetul cu încetul, instrumente docile în fața unor personaje pentru care binele public și respectul pentru electorat sunt, în cel mai bun caz, glume de spus la o beție. Clanurile transpartinice și încrengăturile transideologice au transformat viața parlamentară din România într-o bătălie oarbă pentru privilegii. Dar voi nu vedeți ce se întâmplă? Cum puteți accepta subordonarea oarbă în fața unor oameni pentru care reprezentați mai puțin decât scama de pe
Mistica parlamentară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9786_a_11111]
-
nu curge nici o picătură de apă. — Am închis alimentarea cu apă de la conducta principală și am golit boilerul, poți să te apuci de treabă. Cât timp o să-ți ia? — Cinci-șase ore, depinde ce găsesc, răspunde morocănos Roman, încă mahmur după beția, de unul singur, din noaptea precedentă. Claude începe să urce scara spre chepengul care duce în bistrou. Îl întreabă într-o doară: — Te-nchid pe dinafară, să nu intre hoții? Mă ntorc la prânz și-ți deschid. — De acord. Claude
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
de performanță, în loc să se facă antrenor, s-a dus pe șantierele patriei, unde a învățat meseria de instalator, furând secretele de la meșteri adevărați. Cu diploma de inginer s-a șters efectiv la cur. După o diaree cruntă, făcută în urma unei beții cu alcool obținut din pâine mucegăită, filtrată prin pufoaică. Când a crăpat imperiul sovietic și s-a trezit că e bielorus din Minsk, a fugit imediat în Vest. A trăit din ciubucuri, fiind chiar un instalator extrem de priceput. A ajuns
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Pentru că nu mă pot întovărăși cu lepădături ca Daurel Cocioabă și, alții ca el. Aiștia nu au nici cenușă în vatră. Ce au ei de pus în tovărășie cu mine? O liotă de puradei, femei leneșe și în rest doar beție și cerșeală... Eu dacă aș fi în locul tău - cu atâtea bube-n cap - aș lăsa-o mai moale. Ce vreți să spuneți cu asta? Păi, să le numărăm pe degete: Cine a fost primar atâția ani în regimul burghezo moșieresc
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
încălcase aceste reguli sfinte ale bunei cuviințe. * Câteva zile în șir, Costache Deleanu umblă înnegurat. Nu-și găsea locul. Tot ce făcea i se părea a fi fără nici o noimă. S-ar fi dus la restaurantul gării să tragă o beție strașnică, dar niciodată cunoscuții sau foștii lui tovarăși de muncă nu-l văzuseră întrecând măsura. Și apoi mai era ceva, dacă-l vedeau pe două cărări l-ar fi întrebat: ,,Ce-i cu dumneata, bade Costache, ce necazuri ți-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
instala la volan, îi transmise lui Radu un semn amenințător cu mâna, care putea să semnifice: ,,Fii atent pe viitor, băiete!", sau ,,Ai merita o bătaie!"... Duse mașina la garaj și o săptămână nu mai lucră, o ținu într-o beție continuă. Nu știa nici el de ce bea, de necaz, pentru a alunga spectrul ce îl urmărea de a se vedea la ușile miliției, de bucurie că scăpase și el și copilul nevătămați. E greu de spus. * Simona abia deschise ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
singur că trebuie să ucidă, iar acum nu făcea decât să-și ducă cu tact la împlinire propriile ordine. Era atent și precaut, dar detașat și liber de constrângeri totodată. Își trăia clipele de glorie în plin, adânc cufundate-n beția dulce a răzbunării lui iminente și imposibil de împiedicat. Jubila în tăcere, dar jubila! Într-un cuvânt, se simțea călare pe situație, stăpân absolut peste tot ce mișca acolo! În aceste momente, singurul lucru și cel mai evident, care urla
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
vreo însemnătate oarecare. Am constatat că ei toți nu știu altceva să facă, decât să ia parte la distracții ieftine și de prost gust, apoi să mănânce, iarăși să mănânce, iarăși să mănânce, iarăși să se culce! Se umplu de beția bucuriei pentru mărunțișuri materiale și găsesc fericire doar în tot ceea ce este trecător și putrezește. Și, atunci când nu le fac pe toate acestea, stau și își povestesc unii altora când și în ce fel le-au făcut. Așa le trece
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]