667 matches
-
relaxat restricțiile cu privire la zborul avioanelor militare engleze în spațiul aerian irlandez. Hidroavionul Catalina care a localizat cuirasatul Bismarck își avea vaza la Lough Erne în Comitatul Fermanagh. Spațiul aerian irlandez avea să fie traversat de avioanele de transport transatlantic. Personalul beligerant, atât aliat cât și al Axei, a fost închis de guvernul irlandez, deși oficialitățile irlandeze închidea ochii la „evadările” soldaților aliați. Aliații au primit de la irlandezi rapoarte meteorologice sau cu privire la traficul aerian și naval. Guvernul irlandez a încălcat protocoalele diplomatice
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
a prăbușit ulterior. Același scenariu s-a repetat în 24 aprilie 1981, irakienii pierzând alte două elicoptere. Deși mult mai lente, elicopterele iraniene au atacat ulterior inclusiv avioane de luptă, rata pierderilor irakiene fiind de 10 la 1. Ambele părți beligerante au folosit rachete balistice pentru atacarea centrelor populate, cu precădere Irakul. În octombrie 1986, avioane irakiene au început să atace trenuri și avioane de pasageri iraniene, inclusiv un Boeing 737, în timp ce pasagerii coborau din el pe Aeroportul Internațional Shiraz. În ciuda
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
de care avea nevoie. De asemenea, spera într-o eventuală alianță cu Iranul, în cazul în care acesta ar fi câștigat partida, din această cauză, retorica anti-iraniană a Kremlinului nefiind prea virulentă. În ceea ce privește Statele Unite, la începutul conflictului, relațiile cu ambii beligeranți erau nesemnificative, cu Iranul datorită ostilității reciproce, ajunse la paroxism în timpul crizei ostaticilor, iar cu Irakul, datorită legăturilor strânse ale acestuia cu Kremlinul și ostilității acestuia față de Israel. După respingerea irakienilor și refuzul lui Khomeini de a pune capăt războiului
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
achiziționarea a 60 de tancuri M77s din România. Egiptul, împreună cu Iordania, au ajutat la recrutarea de voluntari și mercenari pentru a lupta de partea Irakului, care au format Brigada Yarmouk. Alte țări, precum Iugoslavia și Portugalia, au vândut arme ambilor beligeranți. Între 1980 și 1987, Spania a vândut Iranului armament în valoare de 458 milioane de €, iar Irakului în valoare de 172 milioane de €. Vânzările de armament au inclus vehicule militare, elicoptere BO-105, explozivi și muniție. Un proiectil neexplodat cu încărcătură
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
în Spania. Turcia s-a declarat neutră încă de la începutul conflictului, refuzând totodată să respecte cerințele privind embargoul impus Iranului de către SUA. A vândut armament ambelor părți pe toată durata războiului, volumul total al exportului de tehnică militară către ambii beligeranți crescând de la 220 milioane de $ în 1980, la 2 miliarde în 1985. De asemenea, Turcia era extrem de implicată în Irak, în domeniul construcțiilor, cu o cifră de afaceri de 2,5 miliarde de $ între 1974 și 1990. La modul general
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
Scopul acestei istorii ar fi să justifice oarecum folosirea armelor chimice de către irakieni contra unui inamic fanatizat, fără cea mai mică urmă a instinctului de conservare, ca și acuzarea iranienilor de crime de război. Adevărul este că dintre cei doi beligeranți, Iranul pare să-și fi protejat mai mult oamenii, deși s-a găsit mai mult în ofensivă. Din punct de vedere istoric, această tactică, utilizând evident, trupe bine antrenate și bine înarmate, a fost utilizată totdeauna unde nu exista altă
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
Yorktown" și o forță de răspuns australiană, cu ordinul de a opri înaintarea japonezilor. A urmat Bătălia din Marea Coralilor, prima bătălie în care vapoarele implicate nu s-au văzut, iar avioanele îmbarcate au fost singurele folosite pentru atacarea forțelor beligerante. Deși "Lexington" a fost scufundat iar "Yorktown" a fost serios deteriorat, japonezii au pierdut portavionul "Shōhō", portavionul "Shōkaku" a fost grav avariat, iar echipajele aeriene ale portavionului "Zuikaku" au fost distruse. Ambele portavioane au lipsit de altfel în operațiunile de la
Războiul din Pacific (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308431_a_309760]
-
boliviană a atacat paraguayenii la Fort Carlos Antonio López la Lake Pitiantuta. Paraguay a apelat la Societatea Națiunilor, însă Societatea nu întreprins acțiuni când Conferința Pan-American s-a oferit să medieze situația. Războiul a fost un dezastru pentru ambii beligeranți, provocând pierderi de 57.000 pentru Bolivia, a cărei populație era în jur de trei milioane și 36.000 de morți pentru Paraguay, a cărui populație a fost de aproximativ un milion. De asemenea, cele două erau la limita unui
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
treilea conflict armat arabo-israelian. La începutul anului 1967 observatorii politici nu considerau iminentă izbucnirea unui război între Republica Arabă Unită sub conducerea lui Gamal Abdel Nasser și Israel. Henry Laurens nu este de acord cu teoriile culpabilității unilaterale ale părților beligerante, ci este de părere că războiul din 1967 a fost cauzat de erori diplomatice și strategice ale ambelor părți.. Tensiunea dintre Israel și vecinii săi arabi a crescut în mod continuu, începând din anul 1964, când Israelul a deviat cursul
Războiul de Șase Zile () [Corola-website/Science/302509_a_303838]
-
eventualitatea unui atac aerian al Egiptului împotriva centralelor atomice israeliene, precum și justificarea unui asemenea atac pe plan internațional. În aceste circumstanțe, guvernul israelian a ordonat armatei mobilizarea forțelor de rezervă. La 22 mai 1967, Nasser a continuat politica de provocare beligerantă prin blocarea Strâmtorii Tiran pentru transportul naval israelian. Această blocadă maritimă a restabilit starea de fapt care, în 1956, a dus la conflictul cu Israelul. De asemenea, Nasser a supraestimat puterea militară a Egiptului și a considerat că Israelul este
Războiul de Șase Zile () [Corola-website/Science/302509_a_303838]
-
a duce un război" ("Hegung des Krieges"). Pentru Schmitt "minimul etic al ideii de drept" ("Das ethische Minimum der Rechtsidee") este principiul de "reciprocitate" ("Gegenseitigkeit"), care nu ar trebui să dispară niciodată în cazul unui război. Conform acestui principiu, orice beligerant trebuie să-i recunoască inamicului aceleași drepturi cu cele a căror recunoaștere o pretinde pentru el însuși. Contextul istoric în care Schmitt și-a început activitatea a fost perioada interbelică în care noțiunea clasică de suveranitate a țărilor europene se
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
destabilizatoare a suveranității lor nominale, sub formă de sancțiuni, de embargouri, de supraveghere internațională a datoriei externe și de intervenții punitive pentru neconformare. Drept consecință, începe să dispară deosebirea anterioară dintre război și pace, dintre soldați și ne-combatanți, dintre beligeranți iar ordinea internațională rezultată reflectă din ce în ce mai mult modul controversat în care toți acești termeni sunt utilizați. Schmitt mai susținea că, după primul război mondial, a devenit evident un sistem mondial al cărui centru se muta de partea cealaltă a Atlanticului
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
însă. Militarea lui Woodrow Wilson pentru suveranitatea popoarelor și tezele marxiste antiimperialiste au dus la începutul mișcărilor de emancipare poltica. SUA a avut cel mai de câștigat, dublându-și venitul național și producția de oțel, și crescând flota comercială, împrumutând beligeranților 11-12 miliarde $ și câștigând competiția investițiilor în America Latină, preluând prima poziție ca superputere la nivel global. Conform lucrării lui ""Hugh Thomas-A History of the World"", au fost patru mari consecințe ale Primului Război Mondial: Germania nu mai era cea mai puternică țară
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
de oameni. Napoleon a produs pierderi de 40.000 de morți și răniți aliaților în bătăliile de la Lützen (2 mai) și Bautzen (20 - 21 mai 1813). Ambele bătălii au implicat în luptă peste un sfert de milion de soldați. Părțile beligerante au declarat un armistițiu pe 14 iunie 1813 (prelungit până pe 13 august), în timpul căruia fiecare participant la conflict a încercat să se refacă după luptă. În timpul acesta, aliații au reușit să atragă Austria în mod deschis împotriva Franței. Austriecii au
Războaiele Napoleoniene () [Corola-website/Science/304489_a_305818]
-
Coreea de Nord reiterând acuzațiile la adresa Coreii de Sud, citând legea carea plasează armata sud-coreeană sub comanda americană pe timp de război. Războiul din Vietnam a fost văzut de multă lume ca un război prin delegație, cu acuzații din partea superputerilor că părțile beligerante ar fi de fapt regimuri marionetă. În zilele noastre, majoritatea istoricilor sunt de acord că guvernul sud-vietnamez nu era decât un regim marionetă sprijinit de americani. Datorită dorinței multor state pentru o independență reală, acestea s-au alăturat Mișcării de
Stat marionetă () [Corola-website/Science/304600_a_305929]
-
și a mai multor armate de infanterie rusești. Totuși, sentimentele triumfaliste nipone s-au transformat rapid într-o nemulțumire amară și revolte populare în momentul în care termenii păcii au fost aduși la cunoștința publicului. La încheierea războiului, ambele părți beligerante erau vlăguite militar și economic, iar marile puteri europene priveau cu o deosebită nemulțumire apariția pe scena politică a unui competitor un plus. Nemulțumirile populare din Rusia au dus la izbucnirea revoluției ruse din 1905, un eveniment pe care țarul
Războiul Ruso-Japonez () [Corola-website/Science/304047_a_305376]
-
În schimb, guvernul de la Budapesta a permis guvernului Poloniei și câtorva zeci de mii de soldați și ofițeri poloni să treacă granița în România și Ungaria, și, de acolo, în Franța și Siria pentru a continua operațiunile ca al treilea beligerant aliat ca forță militară după Regatul Unit și Franța. De asemenea, pentru un timp, agenții de informații din Polonia și Regatul Unit, inclusiv celebra Krystyna Skarbek, au folosit Carpato-Ucraina ca rută de trecere a Munților Carpați în și din Polonia
Primul dictat de la Viena () [Corola-website/Science/304131_a_305460]
-
mai crede că Tratatul de la Versailles, semnat la încheierea Marelui război, a eșuat în încercarea de a preveni izbucnirea unui al doilea conflict de amploare. Primul război mondial nu s-a încheiat cu o victorie decisivă a uneia dintre părțile beligerante. Trupele aliate nu au intrat pe teritoriul Germaniei, iar populația țării a sperat ca tratatul de pace să respecte linia generală stabilită de propunerile președintelui american Wilson. Propunerile de pace inițiale au fost abandonate în favoarea pedepsirii Germaniei pentru ceea ce a
Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/303903_a_305232]
-
mult mai mari decât pierderile suferite de armată. În total, spre deosebire de estimări mai vechi, care dădeau cifre de câteva milioane de morți, se pare că au murit aproximativ un milion de oameni, împărțiți în mod egal între cele două părți beligerante. Pierderile militare s-au cifrat la aproximativ 300.000 de francezi, 70.000 de polonezi, 50.000 de italieni, 80.000 de germani și, probabil 450.000 de ruși. Francezii au mai pierdut aproximativ 200.000 de cai și peste
Campania din Rusia (1812) () [Corola-website/Science/304428_a_305757]
-
mare”. Ca urmare a rezultatelor războiului arabo-israelian din 1948-1949 teritoriul care ar fi trebuit, după hotărârea ONU (neacceptată de partea arabă), să revină unui stat arab palestinian, a fost, în cele din urma împărțit între Israel și două state arabe beligerante, Transiordania și Egiptul. În urma acordurilor de armistițiu încheiate in urma Războiului de Șase Zile din iunie 1967, porțiuni din teritoriile ocupate în acest conflict de către Israel - Ierusalimul de Est inclusiv Orașul vechi, Cisiordania, Peninsula Sinai, Fâșia Gaza și Înălțimile Golan
Israel () [Corola-website/Science/298002_a_299331]
-
folosit întreaga gamă de arme cunscute în epocă: bombe convenționale, incendiare și, la finalul războiului, nucleare. La câteva ore de la declanșarea războiului pe 1 septembrie 1939, președintele SUA, (în acel moment un stat neutru), Franklin D. Roosevelt, a cerut părților beligerante să-și limiteze raidurile lor aeriene doar la ținele militare. A doua zi, Franța și Regatul Unit au declarat că sunt de acord cu cererea americană. Germania nazistă a așteptat până pe 18 septembrie, după care a acceptat propunerea americană, până în
Bombardamentele strategice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/312615_a_313944]
-
de la Târgu Mureș (26 ianuarie 1542), Turda (29 martie 1542 și la 1 august 1544), plătind totuși Porții Otomane un dar anual de complezență („"munus honorarium"”) în valoare de 10.000 de ducați. În această calitate, a participat ca țară beligerantă în cadrul războiului de 30 de ani și a încheiat o serie de tratate cu țări europene, de pe poziție de egalitate. De subliniat faptul că principatul nu includea Banatul (aflat sub stăpânire turcească) și, după 1660, nici Bihorul, transformat de asemenea
Principatul Transilvaniei () [Corola-website/Science/312104_a_313433]
-
declanșat imediat după debarcarea Aliaților, iar Eisenhower avea să scrie mai târziu că „operațiunile americanilor au violat toate principiile recunoscute ale războiului”. Oficialitățile tunisiene nu erau hotărâte ce tabără să sprijine și în plus tunisienii nu permis accesul nicunei părți beligerante la bazele lor aeriene. Pe 10 noiembrie, italienii au trimis 28 de avioane de vânătoare la Tunis. După zile mai târziu, italienii au început un pod aerian prin intermediul căruia au transportat peste 15.000 de soldați și 581 de tone
Campania din Tunisia () [Corola-website/Science/312222_a_313551]
-
1-27 iulie 1942 a fost una dintre principalele lupte ale Campaniei Deșertului Vestic a celui de-al doilea război mondial, având ca beligeranți forțele Axei comandate de Erwin Rommel pe de-o parte și forțele Aliaților comandate de Claude Auchinleck. Bătălia a marcat oprirea înaintării spre est a Axei. El Alamein (Egipt) a fost punctul cel mai estic atins de forțele Axei, aflat
Prima bătălie de la El Alamein () [Corola-website/Science/312251_a_313580]
-
duce la independența Belgiei. Pentru a evita intrarea acesteia sub dominația Franței, Marile Puteri decid instaurarea unui rege terț, Leopold de Saxa-Coburg-Gotha, provenit dintr-o familie de prinți germani. Belgia își impune o politică de neutralitate, politică nerespectată de către puterile beligerante în cele două războaie mondiale. În 1949, în fața noului context mondial, Belgia decide să pună capăt acestei politici și devine unul dintre membrii fondatori ai OTAN. De asemenea participă activ în cadrul uniunii economice Benelux și este de asemenea unul dintre
Istoria Belgiei () [Corola-website/Science/311023_a_312352]