3,521 matches
-
Cartea către Gregoria (Liber ad Gregoriam), o doamnă de la curtea imperială care, fiind în conflict cu soțul său, îi solicitase lui Arnobiu o consolare spirituală: acesta, amintindu-i de femeile sfinte de odinioară, îi recomandă să fie răbdătoare și generoasă. Bibliografie. Texte: CChr. Lat 25-25A, 1990-1992 (K.D. Daur); Arnobio il Giovane, Disputa tra Arnobio e Serapion, Corona Patrum 14, SEI, Torino, 1993 (F. Gori); pentru Predestinatul: PL 53. 3. Leon cel Mare Mediul cultural roman a fost dominat de marea personalitate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
acest motiv, Batiffol a subliniat substanțiala lipsă de noutate a gândirii sale; și, de altfel, așa cum spus, Leon voia mai ales să impună linia ortodoxă și tradițională a Bisericii, și nu atât s-o aprofundeze sau să elaboreze una nouă. Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 138-138A, 1973 (A. Chauvasse); SChr 22 bis, 19642 (introd. D.J. Leclercq; traduction et notes de D.R. Dolle); 49 bis, 19692 (D.R. Dolle); 200, 1973 (A. Dolle); Omilie. Lettere di San Leone Magno, a cura di T. Mariucci
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a unei retorici insistente, fruct al unei educații îngrijite. În mod straniu, însă, Ghenadie, care e atât de bine informat în privința contemporanilor săi, chiar și în privința celor mai puțin valoroși, ignoră complet existența și producția literară a lui Petru Hrisologul. Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 24, 1975; 24A, 1981; 24B, 1982 (A. Olivar). Traduceri: CTP 12, 19902 (M. Spinelli). Alături de cei mai importanți scriitori din cercurile de la Roma - mai precis, din preajma papei - activează în Italia în secolul al cincilea și personaje evident
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
după exemplul imnurilor ambroziene; e un acrostih format din douăzeci și trei de strofe care începe și continuă respectând ordinea literelor alfabetului. Acest imn, denumit adesea prin citarea primului vers (A solis ortus cardine) s-a bucurat de mare succes. Bibliografie. Ediții: CSEL 10, 1885 (J. Huemer). Studii: J. Fontaine, Naissance de la poésie..., op. cit.; C.P.E. Springer, The Gospel as Epic in late Antiquity. The Paschale Carmen of Sedulius, Brill, Leiden, 1988. 6. Merobaude Merită amintit pe fugă și poetul Flavius Merobaude
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Cristos (Laus Christi), compus din treizeci de hexametri. Merobaude se prezintă ca imitator al lui Claudian care a scris un poem Despre Mântuitor (De salvatore) și a fost, la rândul său, imitat de Draconțiu în Laudele aduse Domnului (p. ???). Bibliografie. Ediții: MGH, Auctores Antiquiss. 14, 1905 (Fr. Vollmer). Studii: M. Mazza, Merobaude. Poesia e politica nella tarda antichità, în vol. col. La poesia tardoantica..., op. cit., pp. 379-430. Capitolul XV Literatura din regatele romano-barbare din Occident Indicăm prin acest titlu global
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
barbare) nu se mai poate vorbi. De aceea, așa cum mai procedat deja când am analizat literatura creștină din secolul al cincilea, vom împărți subiectele în funcție de zonele geografice pentru că fiecare din ele ajunge să aibă tot mai mult o istorie specifică. Bibliografie. Fundamental pentru un studiu global: B. Luiselli, Storia culturale dei rapporti tra mondo romano e mondo germanico, Biblioteca di Helikon 1, Herder, Roma, 1992. Apoi, în special: P. Courcelle, Les lettres grecques en Occident, op. cit.; Idem, Histoire littéraire des grandes
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în ordine alfabetică*, mai puțin prologul, care introduce tema fundamentală, și epilogul. Între o strofă și alta apare un refren, cântat în cor; textul e bazat pe monorimă pentru că fiecare vers se sfârșește cu sunetul -e ca în modelul augustinian. Bibliografie. Texte: M.G. Bianco, Abecedarium Fulgentii Episcopi Ecclesiae Ruspensis, „Orpheus” n.s. 1 (1980), 166-178; Corona Patrum, SEI, Torino, 1983 (A. Isola). b) Opere contra (semi)pelagienilor Fulgențiu trebuie considerat unul din cei mai importanți continuatori ai lui Augustin în privința polemicii contra
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Însă preocupările care reies din operele lui Fulgențiu de Ruse cu greu pot fi puse de acord cu acelea ale neoplatonicului Fulgențiu, deși erau amândoi creștini; de aceea, noi credem că e mai bine să menținem distincte cele două personalități. Bibliografie. Ediții: PL 65; CChr.Lat 91-91A, 1968 (J. Fraipont, C. Lambot). Traduceri: CTP 57, 1986 (La condizioni della penitenza; La fede: M.G. Bianco). Studii: G. Lapeyre, Fulgence de Ruspe, Paris, 1930; C. Micaelli, Osservazioni sulla cristologia di Fulgenzio di Ruspe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
care respectă credința creștină. Ferrando enunță șapte „reguli ale comportamentului potrivit”. Mai recent, au fost publicate alte cinci scrisori expediate către diverse persoane; acestea sunt însă mai degrabă niște bilete decât niște scrisori propriu-zise și nu prezintă vreun interes particular. Bibliografie. Ediția: PL 67. Traduceri: CTP 65, 1987 (A. Isola). 3. Facundus din Hermiane După Ferrando din Cartagina care, în fond, nu a atins decât marginal problema, scriitorii africani intervin cu toții în mod activ în controversa celor Trei Capitole: într-adevăr
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
poată fi identificat cu cel intitulat Despre învierea morților și despre judecata Domnului care, așa cum am văzut mai sus (p. ???), a fost compus de un poet anonim în vremea regelui Trasamundus, adică cu cel puțin treizeci-patruzeci de ani înainte de Verecundus. Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 93, 1976 (R. Demeulenaere); Verecundi Iuncensis, Carmen de poenitentia. Introd. text critic, traducere și comentariu de M.G. Bianco, D’Auria, Napoli, 1984. 5. Liberatus din Cartagina Și diaconul Liberatus din Cartagina a participat la controversa celor Trei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
tăcere propria participare la evenimente. Informația lui se bazează pe surse demne de încredere precum Historia ecclesiastica tripartita, tradusă de puțină vreme de Cassiodor și Epifanie (cf. p. ???), sau documentele conciliului de la Calcedon ori provenite de la alte episcopate din Orient. Bibliografie. Ediția: PL 68, 969-1052. 6. Victor din Tununa Tununa era un mic oraș din Africa proconsulară. Aici era episcop Victor, un alt adversar al condamnării celor Trei Capitole. Din acest motiv, în jurul anului 555, el a fost trimis în exil
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
se focalizează îndeosebi asupra propriei patrii și în al doilea rând asupra Constantinopolului căruia, de altfel, Africa îi aparținea încă din vremea recuceririi bizantine. În partea consacrată ultimilor ani (555-565), Victor inserează în Cronica sa și informații cu caracter personal. Bibliografie. Ediția: NGH, Chronica Minora, Auctores Antiquissimi 11, 1894 (Th. Mommsen). 7. Primasius din Adrumet Măsurile luate de autoritatea bizantină s-au răsfrânt și asupra lui Primasius din Adrumet, oraș din Bizacena; acesta, la fel ca Verecundus din Iunca, a fost
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în care explică tot ceea ce Augustin nu apucase să expună la vremea sa: în prima carte arată ce-l determină pe un creștin să devină eretic, iar în celelalte două ce anume ne ajută să înțelegem că cineva este eretic. Bibliografie. Ediția: CChr.Lat 92, 1985 (W. Adams). 8. Iunilius Iunilius era un african pe care Primasius l-a întâlnit în timpul scurtei sale șederi la Constantinopol despre care am amintit deja, însă nu era un om al Bisericii ci un laic
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
e vorba de o critică radicală care, potrivit unor cercetători, prin scrierea lui Pavel din Nisibi, ne trimite de-a dreptul la Canonul scrierilor biblice al lui Teodor din Mopsuestia. Acest manual a fost foarte citit în Evul Mediu latin. Bibliografie. Text: PL 68, 15-42. II. Scriitori italici La sfârșitul dominației vandalilor și după recucerirea bizantină, așa cum am văzut, între Africa și Constantinopol s-au născut raporturi strânse care au dus la sporirea interesului pentru chestiuni teologice în cadrul creștinismului african. Raporturi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
al șaselea, raporturile cu Constantinopolul rămăseseră încă destul de strânse, iar limba greacă era încă studiată destul de mult, în timp ce, în sfârșit, omul de cultură în general și papalitatea însăși păstrau încă legăturile cu tradiția romană, integrată de-acum în spațiul bizantin. Bibliografie: P. Courcelle, Les Lettres grecques en Occident de Macrobe à Cassiodore, de Boccard, Paris, 1948; H.-I. Marrou, Storia della educazione nell’antichità, trad. it. Studium, Roma, 1950; P. Riché, Education et culture dans l’Occident barbare, VIe-VIIIe siècle, Seuil
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Boethius, așa cum a fost considerat, a fost ultimul dintre romani și primul dintre scolastici, iar civilizația latină antică târzie se încheie în mod strălucit cu filosofia și arta lui Boethius în care se reunesc armonios cultura profană și credința creștină. BIBLIOGRAFIE Texte: pentru Consolatio philosophiae care s-a bucurat de multă atenție din partea cercetătorilor, amintim doar edițiile cele mai recente: ed. critică a lui L. Bieler (CChr. Lat 94, 1957) și ediția cu traducere și comentariu îngrijită de C. Moreschini, Utet
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Gemblacensis (Bărbații vestiți, 120: o operă scrisă în 1122) vorbește despre un Laurențiu „mieros”, care folosește „un limbaj dulce ca mierea”. Scriitorul menționat de Sigebertus a fost identificat în persoana lui Laurențiu, autorul omiliilor, dar astăzi această identificare pare îndoielnică. BIBLIOGRAFIE Ediția: PL. 66, 89-124. 4. Arator Tot din cercul de prieteni și de intelectuali cu care avut raporturi Ennodius a făcut parte și Arator care, născut într-o familie de nobili din Liguria, i-a avut drept protectori pe Ennodius
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
la bază ucenicia făcută de Arator la școala lui Ennodius și Sydonius. În orice caz, educația sa retorică foarte îngrijită se poate observa în numeroasele imitații ale poeților clasici. Arator a fost un poet foarte cunoscut și în Evul Mediu. BIBLIOGRAFIE Ediția: CSEL 72, 1951 (Mc Kinlay). Studii: J. Fontaine, Naissance de la poésie..., cit. 5. Elpidius Rusticus Poate și poetul Elpidius Rusticus a trăit la curtea de la Ravenna și aparține acelei culturi stimulate de renașterea teodoriciană. Nu știm aproape nimic despre
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Faptele Apostolilor, are viziunea tuturor animalelor etc.), Elpidius nu trebuie disprețuit ca poet pentru că prețiozitatea sa, fără îndoială artificioasă, nu ne împiedică să-l considerăm un scriitor doct; a fost observată la el influența lui Prudențiu și a lui Sedulius. BIBLIOGRAFIE Ediții: PL62, 543-548; F. Rosaro, Elpidio Rustico, Centro di Studi Cristiani, Catania 1955. 6. Alți minori: Eugippius și Victor din Capua. Epistole papale Alături de acești scriitori foarte cultivați și laici cum sunt Boethius, Ennodius și prietenii lor, merită atenție pentru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
biografia Sfântului Severin își păstrează prospețimea. Totodată, Eugippius a mai compus o Culegere de extrase din operele Sfântului Augustin (Excerpta ex operibus Sancti Augustini) pe care o folosea în timpul cursurilor pe care le ținea într-o școală cu caracter monastic. BIBLIOGRAFIE Ediții: CSEL 9, 1-2, 1885-1886 (P. Knöll); SChr 374, 1991 (P. Regeret). Victor, episcopul de Capua, este un personaj obscur important mai ales pentru că s-a ocupat de traducerea în latină a Evangheliilor; această traducere, păstrată într-un codex din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
din bogata cultură monastică grecească, în special din Basilius. Opera ne-a parvenit în două redactări: prima, mai accesibilă, trebuia să fie înțeleasă imediat; cea de-a doua este reelaborată și mai corectă din punct de vedere gramatical și literar. BIBLIOGRAFIE. Rânduiala Sfântului Benedict a constituit obiectul unei intense activități filologice și erudite. Îl trimitem pe cititorul interesat la indicațiile bibliografice care se găsesc în marile ediții comentate și doar amintim aici valoroasa ediție comentată, în șase volume, elaborată de A
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
atunci când compune un scurt și sintetic Tratat de ortografie (De orthografia), scris chiar la sfârșitul vieții sale; tratatul devenise necesar pentru că monahii erau tot mai des lipsiți de instrucție elementară, semn al decăderii culturii și al întoarcerii Italiei la barbarie. BIBLIOGRAFIE. Pentru Chronica: MGH, Auct. Antiquiss.: Chron. minora 2, 1894 (Th. Mommsen); Variae în MGH, Auct. Antiquiss. 12, 1894 (Th. Mommsen); CChr. Lat 96, 1973 (A.J. Fridh); De anima în CChr. Lat 96, 1973 (cu Variae:J.-W. Halporn); pentru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
este un scriitor care sesizează schimbarea apărută în politica din ultima parte a guvernării lui Teodoric și e o sursă foarte importantă pentru cunoașterea vieții lui Boethius, pe care îl laudă foarte mult, condamnându-l cu asprime pe regele got. BIBLIOGRAFIE. Ediții: MGH, Auctores Antiquissimi 5, 1. 1882 (Th. Mommsen); O. Giordano, Jordanes e la storiografia del VI secolo, Adriatica, Bari 1973; B. Luiselli, Sul De summa temporum di Jordanes, „Romano-barbarica” 1 (1976), 83-133; W. Bracke, L’Anonymus Valesianus II ch
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Decretale), începând cu cele ale papei Siricius (384-399) până la Anastasius al II-lea (496-498). A mai scris, prin anii 525-526, câteva cărți erudite despre Paște și despre data acestei sărbători (Liber de Paschate, Argumenta Paschalia, Epistulae duae de ratione Paschae). BIBLIOGRAFIE Ediția: PL 67. 11. Grigorie cel Mare Ultimii ani ai vieții lui Cassiodor, care se retrăsese în mănăstirea sa situată la o extremitate a Italiei, coincid cu anii carierei ecleziastice a aceluia care, începând cu 590, a devenit papă cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
important din Occidentul latin. Fontaine subliniază persistența prozei ritmice în operele pontifului, osmoza cu stilul biblic, influența liturghiei romane și a oratoriei sacre, al cărei model se formase un secol mai înainte odată cu Leon cel Mare, papă ca și Grigorie. BIBLIOGRAFIE Ediții: PL 77, 13-128 (Regula Pastoralis); CChr.Lat 140-140A, 1982 (Registrum Epistolarum: D. Norberg); 142, 1971 (Homiliae in Hiezechielem: M. Adriaen); 143-143A, 1979; 143B, 1985 (Moralia in Iob: M. Adriaen); 144, 1963 (Expositio in Canticum Canticorum; in librum primum Regum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]