KorAP: Find »[drukola/base=bicameralism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 25 >

604 matches

Corola-website/Law/260603_a_261932

asupra tuturor autorităților sau instituțiilor publice prevăzute la alin. (3), potrivit regulamentului propriu de organizare și funcționare." ... 234. Cu privire la modificările propuse alin. (1), Curtea observă că noua redactare a dispozițiilor constituționale privitoare la competența legislativă a Camerelor nu elimină principiul bicameralismului, dar simplifică rigorile sale, în sensul că este restrânsă sfera actelor normative în care Senatul are competență decizională. Astfel, proiectele de lege sau propunerile legislative adoptate de Senat se transmit Camerei Deputaților spre o examinare definitivă. Senatul rămâne doar ca

DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/260603_a_261932]
Corola-website/Law/266824_a_268153

Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 18 martie 1990, act în baza căruia s-au organizat alegerile din mai 1990, a fost reintrodusă formula bicameralismului. Constituția din 1991 a preluat, cu unele modificări, această structură a Parlamentului, menținută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente în materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcțional

PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266824_a_268153]
formula bicameralismului. Constituția din 1991 a preluat, cu unele modificări, această structură a Parlamentului, menținută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente în materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcțional. 28. La art. I pct. 63, referitor la art. 62, este de discutat dacă excluderea dreptului la un loc de deputat pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate

PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266824_a_268153]
Corola-website/Law/267253_a_268582

poate sesiza organele competente în vederea stabilirii măsurilor necesare, în condițiile legii»". 19. Textele constituționale invocate în susținerea obiecției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 61 cu referire la principiul bicameralismului, art. 75 alin. (1) și (5) privind sesizarea Camerelor, art. 123 alin. (3) și (5) cu privire la reglementarea prin lege organică a atribuțiilor prefectului și competența sa cu privire la atacarea, în fața instanței de contencios administrativ, a unui act al consiliului județean, al

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
însă, ignorat de către Senat (a se vedea și Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 22 iulie 2010). Prin nerecurgerea la acest mecanism constituțional a fost încălcat principiul bicameralismului (cu privire la înțelesul acestui principiu, a se vedea Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
Corola-website/Law/280222_a_281551

atât motive de neconstituționalitate extrinsecă, privind procedura de adoptare a actului normativ criticat, cât și motive de neconstituționalitate intrinsecă. Referitor la motivele de neconstituționalitate extrinsecă, în primul rând, autorii obiecției susțin că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, astfel cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale, deoarece amendamentele adoptate la Camera Deputaților modifică conținutul reglementării și generează o configurație semnificativ deosebită a actului normativ față de forma adoptată în Camera de reflecție, în speță Senatul României. În

DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/280222_a_281551]
Deputaților nu putea adopta legea decât în situația în care ar fi retransmis Senatului legea pentru o nouă dezbatere asupra amendamentelor care nu au fost dezbătute în fond decât în Camera Decizională, pentru îndeplinirea celor două criterii care alcătuiesc principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale. 5. Un al doilea motiv de neconstituționalitate extrinsecă este încălcarea art. 69 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, conform căruia un raport adoptat de o Comisie permanentă a Camerei Deputaților trebuie

DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/280222_a_281551]
cărora aceleași drepturi li se calculează potrivit art. 1 alin. (2) din aceeași ordonanță. 11. Totodată, Guvernul sus��ine că adoptarea legii criticate a fost făcută cu încălcarea prevederilor art. 61 coroborat cu art. 75 din Constituție, care consacră principiul bicameralismului, întrucât propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, într-o redactare total diferită față de conținutul propunerii legislative inițiale, ignorându-se forma propusă de inițiator și adoptată de Senat. În susținerea acestei critici este invocată Decizia Curții

DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/280222_a_281551]
nr. 2/7.313 din 21 noiembrie 2016, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 11.482 din 21 noiembrie 2016, în sensul că motivele de neconstituționalitate invocate de deputații - autori ai sesizării nu pot fi reținute. Astfel, cu privire la nerespectarea principiului bicameralismului se arată că acest principiu se reflectă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres

DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/280222_a_281551]
art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Astfel, art. 61 alin. (2) din Constituție consacră un bicameralism funcțional, în baza căruia procesul legislativ continuă chiar și în situația în care inițiativa legislativă este respinsă de către prima Cameră sesizată, și cu atât mai mult în cazul în care o inițiativă legislativă este adoptată tacit de către aceasta. Camera decizională

DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/280222_a_281551]
trebuie să supună dezbaterii același obiect de reglementare, dar are libertate decizională, în sensul că nu este obligată să adopte aceeași soluție legislativă. Din acest punct de vedere consideră că, în calitate de Cameră decizională, Camera Deputaților a legiferat cu respectarea principiului bicameralismului, prin faptul că a supus dezbaterii elemente privind salarizarea personalului bugetar, astfel cum, de altfel, a fost și intenția Guvernului, înscrisă în motivarea urgenței reglementării, în sensul eliminării inechităților create de aplicarea succesivă a unor acte normative în domeniul salarizării

DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/280222_a_281551]
art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 61 alin. (2) cu referire la principiul bicameralismului, art. 67 potrivit căruia "Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, hotărâri și moțiuni, în prezența majorității membrilor.", art. 111 alin. (1) privind informarea Parlamentului și art. 138 alin. (5) potrivit căruia " Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea

DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/280222_a_281551]
stabilirea salariului personalului Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive la nivelul maxim aflat în plată aferent funcțiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului. 30. Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea dispozițiilor art. 61 alin. (2) din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, critică invocată atât de cei 65 de deputați, cât și de Guvern, Curtea reține că s-a pronunțat asupra interpretării dispozițiilor art. 61 alin. (2) din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, prin Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008 , publicată

DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/280222_a_281551]
art. 61 alin. (2) din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, critică invocată atât de cei 65 de deputați, cât și de Guvern, Curtea reține că s-a pronunțat asupra interpretării dispozițiilor art. 61 alin. (2) din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, prin Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008, Decizia nr. 1.029 din 8 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720

DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/280222_a_281551]
23 ianuarie 2012. Curtea a reținut că, potrivit art. 61 din Constituția României, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă în procedura legislativă prin diviziunea de competențe prevăzută de art. 75 din Legea fundamentală, în cadrul căreia fiecare dintre cele două Camere este, în cazurile expres definite, primă Cameră sesizată sau Cameră decizională. Totodată, ținând seama de

DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/280222_a_281551]
trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului [...] și a competențelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală" (a se vedea Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008 , precitată). Pronunțându-se asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile

DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/280222_a_281551]
același conținut și la aceeași formă ale inițiativei legislative (a se vedea Decizia nr. 1.093 din 15 octombrie 2008 , precitată). Curtea a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului. Aceste criterii esențiale cumulative sunt: a) existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului; b) existența unei configurații deosebite, semnificativ diferită, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului (a se

DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/280222_a_281551]
fuseseră dezbătute și admise la Senat, în Comisia sesizată în fond - Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. 33. Așadar, aplicând considerentele de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale referitoare la criteriile esențiale ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru respectarea principiului bicameralismului în procesul de adoptare a unei legi, Curtea constată că, în cazul legii criticate, deși există diferențe între formele adoptate de Senat și de Camera Deputaților, nu se poate afirma că ar exista deosebiri majore de conținut juridic între formele

DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/280222_a_281551]
prin care, de asemenea, se aproba Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și se prevedeau creșteri salariale suplimentare). În aceste condiții, Curtea constată că nu au fost încălcate dispozițiile art. 61 alin. (2) din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale. 34. Cât privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 69 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, cei 65 de deputați, autori ai sesizării, susțin că legea criticată este neconstituțională

DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/280222_a_281551]
Corola-website/Law/280151_a_281480

2016. 3. În motivarea obiecției de neconstituționalitate, se arată că legea criticată este contrară art. 1 alin. (5) din Constituție, instituind un regim legal într-o formă care încalcă Constituția și alte legi aflate în vigoare. 4. Cu privire la încălcarea principiului bicameralismului, se arată că propunerea legislativă adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, prevedea o derogare de la art. 41 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 , în sensul că plata sumelor stabilite ca despăgubiri de până la 50.000 lei să fie

DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2017) [Corola-website/Law/280151_a_281480]
inițiale, ignorând forma adoptată de Senat. Comparând cele două forme ale legii adoptate de Camera Deputaților și Senat, rezultă că există o diferență de conținut vizibilă, flagrantă și de substanță, ceea ce însemnă că a avut loc o încălcare a principiului bicameralismului. 5. Se arată că au fost încălcate prevederile art. 111 din Constituție, care prevăd că "solicitarea informării este obligatorie"; nerespectarea acestei obligații are drept consecință neconstituționalitatea măsurii astfel adoptate, care, sub aspect strict economic și financiar, tocmai pentru că nu poate

DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2017) [Corola-website/Law/280151_a_281480]
13. În susținerea obiecției de neconstituționalitate sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 61 alin. (2) privind principiul bicameralismului, art. 111 privind informarea Guvernului și art. 138 alin. (5) potrivit căruia " Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare". De asemenea, sunt invocate și dispozițiile următoarelor acte normative: - Art. 15 alin. (1) din Legea nr.

DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2017) [Corola-website/Law/280151_a_281480]
modificare. Prin urmare, la o simplă lectură a legii criticate transpare în mod neechivoc voința legiuitorului, dispozițiile normative fiind suficient de clare, precise și previzibile. (2.5) Criticile de neconstituționalitate raportate la art. 61 alin. (2) din Constituție privind principiul bicameralismului (2.5.1) Jurisprudența Curții Constituționale 25. Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, a statuat că, "potrivit art. 61 din Constituția României

DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2017) [Corola-website/Law/280151_a_281480]
din 28 mai 2009, a statuat că, "potrivit art. 61 din Constituția României, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie

DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2017) [Corola-website/Law/280151_a_281480]
raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008). 27. Pe cale jurisprudențială ( Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , precitată, Decizia nr.

DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2017) [Corola-website/Law/280151_a_281480]