1,577 matches
-
și literatura spre realism, spre cotidian, spre social se manifestă și ea. Cadran anul I, seria a doua, nr.1, 15 septembrie 1939, având trecute redacția și administrația pe Strada Parfumului, la numărul 25, apare, conform afirmațiilor de pe prima pagină, bilunar (în realitate, lunar, deși notația amintită se menține pe toate cele patru numere din 1939). Structura primului număr este cea definitivă. Modul în care este concepută această revistă este sugerat și de felul în care sunt prezentate informațiile. Astfel prima
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
d. Coriolan Chisanu e La Răscruce, îl sfătuim ca în orice caz să nu ia drumul poeziei". În cuprinsul revistei se observă aceeași pendulare între literar și preocupările extraliterare ale redactorilor. Deși numit, începând cu cel de-al treilea număr, "Bilunar pentru literatură și artă", Cadran va adăposti în paginile sale articole sau cronici referitoare la cele mai diverse domenii (cultură, economie, istorie, politică etc.). Textele care se referă propriu-zis la domeniul literar nu sunt extrem de multe astfel încât subtitlul amintit poate
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ale tânărului poet". În numărul al treilea, cronica științifică este semnată de Haralambie Glebman, Isvorul principiilor relativității. Acesteia i se adaugă o cronică economică, Noi orientări ale economiei naționale și mondiale, neobișnuită pentru cineva care își amintește de subtitlul revistei, "Bilunar pentru literatură și artă", dar privită în limitele normalului de către cineva obișnuit cu structura eclectică a Cadranului. Ca și cronica externă a numărului anterior și aceasta prezintă vremurile tulburi și sugerează posibilitatea începerii unui nou război. În consecință în cronica
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Problema Războiului și a Păcii în lumina expozeului d-lui Molotov. Apare și o cronică studențească pentru a marca începutul de an și totodată prilej pentru a formula o serie de revendicări. Lipsesc din acest număr, primul care poartă subtitlul "Bilunar pentru literatură și artă", tocmai două cronici anunțate în numărul 2 al revistei, și anume cronica literară și cronica cinematografică. Orientarea revistei spre politic și social devine astfel evidentă, literarul trece încă o dată pe plan secund. Dacă în ultimul număr
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
el în ambianța anticulturală a Bucureștiului și a țării, era preocupat nu de ceea ce ar trebui să facă pentru a se pune la adăpost, în vremea aceea nesigură, amenințată de gloanțe, arestări, război, ci cum să facem, împreună, să apară bilunarul pentru literatură Albatros"121, adăugând: "Mărturisesc că fusesem câștigat de puritatea și altitudinea năzuințelor sale"122. Cum va afirma în continuare, în cartea sa, Sergiu Filerot, Albatros va apărea așa cum își dorise inițiatorul ei, pe hârtie velină, unele numere chiar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cum s-a nimerit să ne adunăm, cei indicați, pomeniți mai sus și să trecem la alcătuirea, la înființarea acestei reviste. Care a avut un răsunet, un succes, un ecou mai mare decât ne puteam noi imagina"124. Revista Albatros. Bilunar pentru literatură apare la 10 martie 1941 (an I, nr. 1). În grupul redacțional al primului număr sunt trecuți: Geo Dumitrescu, Elena Diaconu, Florin Lucescu, Dinu Pillat, Al. Cerna-Rădulescu, Ovidiu Râureanu, Marin Sârbulescu, Tiberiu Tretinescu și Virgil Untaru. Numărul al
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
publicate în nr. 3-4, când lui Marin Preda i se răspunde iarăși "M. Pr. Reținem."126, au, mai degrabă, un caracter anecdotic, Fiul nerecunoscător de Artemon Venta și Al doilea erou al "Mantalei" de Emil Ivănescu. De asemenea, deși subintitulată Bilunar pentru literatură, revista pare a se deschide și spre celelalte arte încă de la primul număr în care găsim un articol al lui Florin Lucescu (pagina a treia) dedicat lui August Renoir. De altfel Florin Lucescu va continua și în numerele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de scris, București, 2005. Valea, Lucian, Generația amânată, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2002. Vlasie, Călin și Oprea, Nicolae, Literatura română postbelică între impostură și adevăr, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Zalis, Henri, Tensiuni lirice contemporane, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975. Periodice Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 1, 10 martie 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 2, 25 martie 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 3-4, 10-25 aprilie 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 5-6, 10-25
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
2002. Vlasie, Călin și Oprea, Nicolae, Literatura română postbelică între impostură și adevăr, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Zalis, Henri, Tensiuni lirice contemporane, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975. Periodice Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 1, 10 martie 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 2, 25 martie 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 3-4, 10-25 aprilie 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 5-6, 10-25 mai 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 7, 15
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și adevăr, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Zalis, Henri, Tensiuni lirice contemporane, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975. Periodice Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 1, 10 martie 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 2, 25 martie 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 3-4, 10-25 aprilie 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 5-6, 10-25 mai 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 7, 15 iunie 1941. Cadran, anul I, seria a II-a, nr. 1
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
contemporane, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975. Periodice Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 1, 10 martie 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 2, 25 martie 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 3-4, 10-25 aprilie 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 5-6, 10-25 mai 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 7, 15 iunie 1941. Cadran, anul I, seria a II-a, nr. 1, 15 septembrie 1939. Cadran, anul I, seria a II-a, nr.
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
I, nr. 1, 10 martie 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 2, 25 martie 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 3-4, 10-25 aprilie 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 5-6, 10-25 mai 1941. Albatros. Bilunar pentru literatură, anul I, nr. 7, 15 iunie 1941. Cadran, anul I, seria a II-a, nr. 1, 15 septembrie 1939. Cadran, anul I, seria a II-a, nr. 2, octombrie 1939. Cadran pentru literatură și artă, anul I, seria
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
înțelept. * Nu e bine să te întorci înapoi din drum? Deci ești superstițios. * Inamicul îl dezarmase de toate armele pe care le avea asupra sa. * Bunica pusese oala de lut cu chișleag la prins, deasupra pe sobă. * Este o publicație bilunară care apare o dată la două săptămâni. III. Nivelul morfologic al limbii române Repere teoretice III.1. Concepte operaționale Morfologia este partea gramaticii care studiază forma cuvintelor și regulile care guvernează modificarea, în cadrul flexiunii 78 (acolo unde este cazul), a acestei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Războiului de Treizeci de ani (1618-1648) au stimulat piața gazetelor. În februarie 1597, Samuel Dilbaum a editat la Augsburg un lunar în stilul cronologiilor. La Anvers, tipograful Abraham Verhoeve a publicat, începînd din 17 mai 1605 pînă în 1607, un bilunar, De Nieuwe Tijdinghen (Noutățile din Anvers) care a reapărut, după această dată, cu unele întreruperi. În 1605, un hebdomadar a văzut lumina zilei la Strasburg; un altul la Wolfenbütel în 1609, apoi, în anii următori, la Bâle (1610), la Stuttgart
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
dintre care titlul cel mai important a fost Chavirari, ap(rut în 1832 și care și-a continuat (i mai t(rziu cariera, una dintre cele mai mari noutăți ale perioadei a fost publicarea marilor reviste de calitate, lunare sau bilunare, al căror număr și importanță au fost considerabile pînă în 1914: Revue des Deux Mondes a lui Buloz și Revue de Paris au apărut în 1829. Le Correspondant devine în 1843, cu Montalembert, Falloux și abatele Dupanloup, organul catolicilor liberali
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de la Stockholm pentru interzicerea armei atomice, „se demască provocările și pregătirile de război ale clicii lui Tito și se duce lupta pentru sabotarea exportului de materii prime strategice din Iugoslavia pentru agresorii americano-englezi”. Emigranții iugoslavi editează cinci ziare săptămânale și bilunare, „pe care ilegaliștii le difuzează în țară cu succes tot mai mare”. Reacția autorităților „titoiste” constă în înfiltrarea în rândurile mișcării comuniste ilegale și în cele ale „emigranților revoluționari” a unor agenți și provocatori, ce au pricinuit la început un
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
recentă cu mobilitate redusă la care s-a intervenit chirurgical. Dacă după un interval de 1,5-2 ani de la intervenție și imobilizare dinții își amelcorează implantația și devin mai fermi se poate renunța la imobilizare cu condiția efectuării unor controale bilunare timp de circa 6 luni, perioadă în care se constată aceeași reducere a mobilității. Dacă după acest interval mobilitatea se menține la nivelul inițial sau se constată oușoară tendința de scădere se poate institui o imobilizare de durată sau permanentă
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
care învățământul secundar conceput în formulă liberală încerca de mai bine de un deceniu să o creeze. Firile creatoare au ignorat însă politicul, găsindu-și expresia în paginile revistelor școlare, precum: Gândul nostru, revista Liceului Carmen Sylva; Clasa noastră, foaie bilunară ce apare doar un singur an la Liceul Laurian, constituind, surprinzător, singura publicație școlară menționată în monografiile și arhivele acestui liceu; Căminul nostru, Tudor Pamfile, Licăriri, la Liceul Gr. Ghica; Vatra Bașoteștilor, la Liceul Anastasie Bașotă; Muguri, la Liceul Hurmuzachi
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a FNT alfa în forma cronică progresivă. Prelevări ulterioare de sânge și LCR de la 34 bolnavi cu SM, din care 33 au luat ca tratament unic prednison și unul singur ciclofosfamidă, au evidențiat următoarele: - din cei 33 de pacienți urmăriți bilunar, 17 au prezentat 7 pusee, după întreruperea tratamentului, de fiecare dată aceste pusee fiind precedate la 2-4 săptămâni de creșteri importante a FNT alfa. - la pacientul ce luase ciclofosfamidă, pe o perioadă de 5 luni, concentrația de FNT a fost
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
au fost rar observate (FAZEKAS F. și colab., 1997). Un studiu efectuat de către ACHIRON A. și colab., (1998) a raportat o reducere semnificativă a ratei puseelor la pacienții cu SM RR care au primit IGIV 0,4g/kg corp perfuzabil bilunar, după o doză de încărcare de 0,4g/kg corp/ zi timp de 5 zile, comparativ cu grupul placebo. A existat o tendință înspre reducerea dizabilității neurologice în grupul IGIV, în timp ce o creștere minimă a fost semnalată în grupul placebo
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cotidian, str. Biserica Enei, 2; România liberă, cotidian, str. Covaci, 14; Românul (an. XXIX), cotidian de 20 bani, director: d. C.A. Rosetti. Birourile: str. Doamnei, 14; Sylloghi (grec.), cotidian, str. Smârdan, 9; Solidaritatea (săptămânal), str. Teatrului, 8; Țara nouă (bilunar), Pasagiul Român; Telegraful (guv.), cotidian, str. Regală, 15; Universul, cotidian, Calea Dorobanților, 8; Voința națională (guv.), cotidian, Bd. Elisabeta (Casa Lempart) (p. 344). Librari - editori: Degenmann, Al., director al buletinului lunar Bibliografia română, str. Bis. Măgureanu, 15; Graeve, F., Calea Victoriei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mai 1893 - iulie 1894), ajutat de Vasile Marco, ca redactor responsabil. După plecarea lui G. Bogdan-Duică, redactori la Gazeta Bucovinei vor lucra Eusebiu Ștefanelli, Dionisie Voronca, Mihai Teliman ș.a. care vor lupta pentru chestiunile naționale ale românilor. Revista Politică , publicație bilunară, politică și literară (3 mai 1886 - 1 aprilie 1891) de la Suceava făcând loc periodicului Gazeta Bucovinei din Cernăuți îi lasă și colaboratorii: V. Bumbac, C. Morariu, T. Robianu, V. Codreanu, T.V. Ștefanelli, Gheorghe din Moldova, A.C.Cuza, Adela Xenopol, Averchie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
merite în presa și literatura română. Născut în Horecea - Mănăstire - Cernăuți a debutat în revista Junimea literară, a fost liderul de opinie și unul din organizatorii ziarului Bucovina de după iulie 1941, primredactor la Bucovina literară, redactor șef la Deșteptarea, revistă bilunară de îndrumare a căminelor culturale, profesor la școlile românești, director de cămin cultural la Mânăstirea Horecii. După ani de succese devine un înfrânt în literatură și ziaristică, ca și în viața personală. Cu trei facultăți ca pregătire, cu o activitate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Tomescu, redacția și administrația revenind secției culturale a Consiliului Eparhial, înscriinduse pe ea numele de fondator al preotului N. Cotos. De la 1 aprilie, redactor al revistei este părintele Gh. Antonovici; Tipografia la Mitropolitul Silvestru. De la 1 iulie 1937, Credința devine bilunară, în 1937 totalizând 236 pagini iar în 1938 alte 328 pagini. În decembrie 1939 Credința împlinea 10 ani de apostolat, cum zicea preotul Visarion Puiu din Negrești-Neamț, iar redacția era mulțumită că revista ajungea și în America, Bulgaria ori Germania
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cotos „Să vă fie obiceiurile fără iubire de argint”; C. Morariu - „Lasă alături ce este a lui și vei avea pace; N. Cotos: „Oglinda sufletelor”; A. Tăutu: „Îngrijirea vieții trupești”; Dim. Dan : „Un autor român bucovinean”. De la 15 aprilie 1922 - bilunar. (Dreptatea 369/1922) * Credința, gazetă săptămânală pentru sate a Mitropoliei Bucovinei a reapărut sub îngrijirea plină de bun simț a părintelui scriitor George Z. Antonescu. Pe lângă hrana creștinească a sufletului, dozată înțelepțește, Credința cuprinde știrile trebuincioase despre întâmplările săptămânii și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]