605 matches
-
CEE din regiunea Macaronesia au fost transmise Comisiei conform art. 4 alin. (1) din directivă menționată anterior. Statele membre în cauză, adică Portugalia și Spania, au transmis listele în 28 noiembrie 1997 și respectiv în 11 octombrie 2000. (2) Regiunea biogeografica Macaronesia, în conformitate cu măsurile prevăzute în art. 1 lit. (c) pct. (iii) din Directivă 92/43/CEE cuprinde arhipelagurile Azore și Madeira (Portugalia) și Insulele Canare (Spania) din Oceanul Atlantic. (3) Listele de situri propuse au fost însoțite de informații asupra fiecărui sit
jrc5470as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90640_a_91427]
-
7) Măsurile prevăzute în prezența decizie sunt conforme cu avizul comitetului constituit în temeiul art. 20 din Directivă 92/43/CEE, ADOPTA PREZENTA DECIZIE: Articolul 1 Lista din anexă la prezența decizie reprezintă lista siturilor de importanță comunitară din regiunea biogeografica Macaronesia conform dispozițiilor din art. 4 alin. (2) al treilea paragraf din Directivă 92/43/CEE. Articolul 2 Lista prevăzută în art. 1 se modifică având în vedere cunoștințele și cercetările ulterioare privind tipul de habitat natural desemnat de termenul
jrc5470as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90640_a_91427]
-
cod nr. 1170 din anexă 1 la Directivă 92/43/CEE. Articolul 3 Prezența decizie se adresează statelor membre. Adoptată la Bruxelles, 28 decembrie 2001. Pentru Comisie Margot WALLSTRÖM Membru al Comisiei ANEXĂ Lista siturilor de importanță comunitară din zona biogeografica Macaronesia Fiecare sit de importanță comunitară (SIC) este identificat pe baza informațiilor furnizate în format Natură 2000, incluzând hartă respectivă, si transmise de către autoritățile naționale competențe conform art. 4 alin. (1) al doilea paragraf. În tabelul de mai jos sunt
jrc5470as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90640_a_91427]
-
primăverile au durata aproape egala cu toamnele. La Sulina aceleași medii multianuale indică 145 zile de vară și numai 15 zile de iarnă, iar primăverile sunt mai lungi (122 zile) decât toamnele (83 zile). Delta Dunării este încadrată în regiunea biogeografică panonică și stepică a Dobrogei și prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice. În arealul deltei au fost identificate 29 de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
slab. Dacă în peisaj, în luna mai, atrag atenția florile de syringa vulgaris, fraxinus ornus, cytissus sp., sedum sp., toamna sunt foarte evidente tufele de scumpie care devin roșiatice. Așezarea geografică și diversitatea formelor de relief, clima și evoluția peisajului biogeografic se răsfrânge asupra componenței și repartiției elementelor faunistice. Pădurea adăpostește animale că: șoarecele gulerat ( apodemus tauricus ), veverița ( scirus vulgaris ), viezurele ( meles meles ), mistrețul ( sus scrofa ), lupul ( caniș lupus ), căprioara ( caprecrus caprecrus ). În ultimii 10 ani, în aceste păduri își face
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
1897, la Viena, publică monografia „Fluturii din Bucovina (Die Schmetterlinge (Lepidoptera) der Bukowina)”, în care a descris 834 de specii de macrolepidoptere și răspândirea lor în Bucovina, printre care numeroase forme și specii noi și a împărțit Bucovina în raioane biogeografice (alpin, baltic și pontic). De la 1911 până în 1914 Constantin N. Hurmuzaki a fost ales în Parlamentul Bucovinei, din partea Partidului Național. S-a căsătorit 1912 cu baronesa Pulcheria de Kalmucki (Calmuțchi), cu care a avut doi copii. În timpul primului război mondial
Constantin de Hurmuzaki () [Corola-website/Science/307232_a_308561]
-
noul Muzeu este inaugurat în prezența regelui Carol I și a familiei regale, precum și a mai multor miniștri, la data de 24 mai 1908. Cu acest prilej au fost deschise pentru vizitare 16 săli, dintre care una cuprindea 4 diorame biogeografice (deșertul Sahara, savana africană, preria americana și tundra), printre primele realizate în lume și care, prin calitatea lor, au folosit drept model pentru multe alte muzee din România și de peste hotare. Scheletul fosil de Dinoteriu descoperit de Grigoriu Ștefănescu, a
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
Emil Racoviță. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes național și internațional, fiind recunoscut ca Rezervație a biosferei din anul 1979. Prin constituirea Parcului Național Retezat se urmărește protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic și peisagistic. Parcul Național Retezat - Rezervație a Biosferei se află în partea de vest a Carpaților Meridionali, cuprinzând o suprafață de 38.138
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
de floră și faună deșertică, care în Europa și în întreaga lume sunt rarități naturale. Din acest motiv, sârbii au denumit aceste dune și "Evropska Sahara" (Sahara europeană) sau "Banatski Pesak" (Nisipul Banatului). Dunele reprezintă un fenomen geomorfologic, biologic și biogeografic unic nu numai al Bazinului Panonic, ci al întregii Europe, fiind de asemenea o importantă resursă genetică a planetei noastre. reprezintă o insulă a stepei și silvostepei, ce se caracterizează printr-o varietate de ierburi, arbuști și habitate ferestiere. Bogăția
Dunele Deliblat () [Corola-website/Science/306724_a_308053]
-
și ierni blânde cu ploi bogate) din această regiune, a favorizat prezența multor plante și animale iubitoare de căldură, care s-au adaptat la condițiile din acest spațiu geografic. Parcul Natural Porțile de Fier se încadrează din punct de vedere biogeografic în Subprovincia banto-getică, ce este inclusă la rândul său în provincia dacică (Călinescu, 1968). La rândul ei, provincia dacică aparține Subregiunii mediteraneene, prezența a numeroase specii submediteraneene și mediteraneene fiind un argument în acest sens. Influențele dacice și submetideraneene interacționează
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
prețioasă; reptilele și batracienii sunt extrem de rări. În stepe sunt comune rozătoarele și erbivorele, diverse specii de antilope, căi sălbatici și cămilă cu două cocoașe; dintre păsări se remarcă dropia. În Asia de Est, și ea parte componentă a regiunii biogeografice palearctice, fauna este originală, cu tigrii siberieni și ursul panda uriaș (în munții din estul Tibetului). Animalul specific Asiei este dromaderul (cămilă cu o cocoașă), originar fiind din stepele din jurul Mării Caspice. Taigaua are o cantitate mică de evapotranspirație, ceea ce
Taiga () [Corola-website/Science/303121_a_304450]
-
vântului, etc. Arborii și arbuștii lipsesc din cadrul stepelor. În stepe sunt comune rozătoarele și erbivorele, diverse specii de antilope, cai sălbatici și cămila cu două cocoașe; dintre păsări se remarcă dropia. În Asia de Est, componentă și ea a regiunii biogeografice palearctice, fauna este originală, cu tigrii siberieni, ursul panda uriaș (în munții din estul Tibetului). Animalul specific Asiei este dromaderul, originar fiind din stepele din jurul Mării Caspice. În India, fauna este în cea mai mare parte tropicală și se aseamănă
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
asupra mai multor animale și în aceeași regiune. Trebuie subliniat că « "wohlfahrtioza" » s-a răspândit puternic în Europa centrală, unde s-au constituit adevărate focare de dezvoltare și de dispersie a parazitozei, datorită creșterii acestor rase de ovine în condiții biogeografice foarte asemănătoare. Este cea mai răspândită și cea mai gravă dintre toate formele de miaze cunoscute, afectând oile din turmele asociațiilor de crescători, ale fermelor, ale cooperativelor și alte intreprinderi agricole, în proporție de 90-95%, practic în tot timpul anului
Wohlfahrtioză () [Corola-website/Science/312197_a_313526]
-
Grecia ș.a.). Autor a peste 400 lucrări științifice, inclusiv peste 20 de monografii în domeniile ecologiei generale (teoretice), hidrobiologiei, zoologiei, protecției mediului, publicisticii științifice etc. A descoperit și a formulat principiul (legea) excluderii reciproce a complexelor biotice acvatice de origine biogeografica diferită; autor al mai multor termeni, noțiuni și sintagme ecologice. A descoperit și descris câteva specii noi de crustacee superioare. Este unul din fondatorii principali ai ecologiei teoretice moderne, fondatorul școlii ecologice naționale, al școlii de ecotoxicologie acvatică, al școlii
Ion Dediu () [Corola-website/Science/311108_a_312437]
-
Seci face ca în urma ploilor abundente să se producă revărsări sau inundații. În lunci, adâncimea medie a pânzei de apa freatică este de 1-2 m, iar în zona de platou de 10-11 până la 14 m. Comună se încadrează în regiunea biogeografica de tip continental. Climatul zonei, date fiind situarea în zona culoarului de vale și a luncii Șiretului, precum și dispunerea reliefului în trepte altitudinale paralele pe direcția generală nord-sud, este unul caracterizat de fenomene de arșiță și uscăciune, temperaturi ridicate în timpul
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
de m.) "Activitatea industrială" s-a dezvoltat la bordura masivului, în așezările din depresiuni(Petrila, Petroșani, Sebeș, Orăștie, Hațeg, Pui, pe baza materiilor prime locale și a tradiției. În cuprinsul Munților Șureanu întâlnim numeroase obiective turistice de natură istorică, folclorică, biogeografică, hidromorfologică, etc. În partea sudică a masivului, unde predominant este calcarul sunt întâlnite chei, peșteri uscate, peșteri active, canioane, aceste locații fiind ideale pentru practicarea alpinismului, speologiei sau a canyoningului. Fortificații dacice:dacice din Munții Șureanu Fortificații feudale:
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
fost mult influențată de activitatea omului, care uneori a intervenit destul de brutal, producând modificări esențiale. Din acest motiv, în ultimii ani s-au aplicat măsuri de protejare și ocrotire atît a specillor rare, endemice, cît și a elementelor de peisaj. Biogeografic, Munții Baiului se încadrează în provincia dacică. Asociațiile vegetale și distribuția faunei se fac în cadrul mai multor etaje, specifice Carpaților.
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
intervin însă o seamă de factori locali care influențează cantitativ și calitativ învelișul biologic al teritoriului. Așa spre exemplu, substratul litologic și condițiile hidrogeologice, unele procese de modelare actuală a scoarței, activitatea antropică și alte cauze răspund de diversitatea aspectelor biogeografice locale. Date fiind altitudinea și condițiile climatice, vegetația caracteristică Munților Vrancei este cea de pădure (suprafața ei fiind însă discontinuă, datorită mai ales defrișărilor masive efectuate în perioada interbelică) și de pajiști montane secundare. Pajiștile montane (sau “golurile"), sînt foarte
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
rare la nivel european. Anumite asociații floristice formează comunități unice care se întâlnesc numai în această parte a lumii (de ex. Asociația Gymnospermo-Celtetum ). Acești munți conserva comunități de plante și specii reprezentative sau periclitate, multe dintre ele endemice, pentru unitatea biogeografica a Platoului Dobrogean. Numărul speciilor de plante variază în această regiune între 1779 și 1911 funcție de referințe. Ele reprezintă peste 19% din floră europeană și sunt comparabile cu floră bogată a insulelor Cretă și Corsica. Unul dintre argumentele cele mai
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
din țară care protejează acest tip de vegetație, foarte rară acum în Europa. Tocmai de aceea acest parc ar fi singurul din lume care conserva habitate specifice, comunități de plante, specii endemice, sub-endemice și relicte ale platoului dobrogean, o arie biogeografica de importanță internațională recunoscută. În ciuda naturii unice biogeografice a Munților Măcinului, cu atracțiile lor speciale florale și faunistice, informațiile asupra diversității faunistice sunt puține. Dintre cele 187 de specii de păsări observate în zona parcului, 60% (aprox. 112 specii), sunt
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
foarte rară acum în Europa. Tocmai de aceea acest parc ar fi singurul din lume care conserva habitate specifice, comunități de plante, specii endemice, sub-endemice și relicte ale platoului dobrogean, o arie biogeografica de importanță internațională recunoscută. În ciuda naturii unice biogeografice a Munților Măcinului, cu atracțiile lor speciale florale și faunistice, informațiile asupra diversității faunistice sunt puține. Dintre cele 187 de specii de păsări observate în zona parcului, 60% (aprox. 112 specii), sunt considerate "Vulnerabile", " Rare", sau "Posibil Extincte", conform criteriilor
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
are una dintre pădurile temperate cele mai importante din punct de vedere biologic din lume. Munții Macin sunt unii dintre cei mai vechi munți din România. Unicitatea lor este rezultatul combinației dintre caracterul geologic intrinsec și specificitatea și locația lor biogeografica. Acești munți prezintă ecosisteme caracteristice pentru stepa ponto-balcanică, păduri sub-mediteraneene și balcanice, împreună cu un număr mare de specii periclitate. Habitatele biogeografice și comunitățile din munții Măcinului sunt complet diferite de cele din munții Carpați(unde se află deja în derulare
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
mai vechi munți din România. Unicitatea lor este rezultatul combinației dintre caracterul geologic intrinsec și specificitatea și locația lor biogeografica. Acești munți prezintă ecosisteme caracteristice pentru stepa ponto-balcanică, păduri sub-mediteraneene și balcanice, împreună cu un număr mare de specii periclitate. Habitatele biogeografice și comunitățile din munții Măcinului sunt complet diferite de cele din munții Carpați(unde se află deja în derulare inițiative de protejare a ecosistemelor specifice în cadrul altor Parcuri Naționale românești). Din punct de vedere geografic munții Măcinului se situează la
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
munții Carpați(unde se află deja în derulare inițiative de protejare a ecosistemelor specifice în cadrul altor Parcuri Naționale românești). Din punct de vedere geografic munții Măcinului se situează la o altitudine joasă într-o poziție unică din punct de vedere biogeografic. Recunoașterea caracterului reprezentativ și unic la nivel național a Munților Măcinului precum și a valorii internaționale conferite în special prin prezența numeroaselor specii amenințate cu dispariția, s-a materializat prin constituirea Parcului Național Munții Măcinului, în suprafață totală de 11.321
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
rezulta noi specii, variație pe care numim spontană deoarece nu îi cunoaștem cauzele, este total necunoscută istoricilor științei ca făcând parte din gândirea biologilor de înainte de 1858. Tocmai aceasta este ideea de bază a "Originii speciilor" și chintesența darwinismului. Observațiile biogeografice efectuate de Charles Darwin în locuri ca Insulele Galapagos i-au stârnit îndoiala în ceea ce privește presupusa imutabilitate a speciilor. În notițele sale vom găsi, începând cu 1837, dezvoltarea unor concepte ca cel legat de transmutație. Aceasta îl conduce la ideea divergenței
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]