684 matches
-
invocate ca argumente pentru ținerea lor departe de accesul la putereaxe "„putere" de a face norme și legi, de cea de a teoretiza și crea discursul publicxe "„public". „Aceste experiențe sunt tratate drept animalice ca să se accentueze nu asupra comunității biotice, ci asupra semnificației peiorative a asocierii. Ce este animalic este înjositor, cine are mai multe experiențe animalice este mai jos decât cel care are mai puține. Ca urmare, dacă femeile au mai multe experiențe naturale decât bărbații, ele sunt mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
luptă. A lupta cu orice, până atunci când și noi, viețuitoare terestre ajungem, paradoxal, spre veșnică odihnă, tot În mare. Pare ciudat? O facem totuși, chiar dacă mai târziu, laolaltă cu tot ceea ce este mobilizat din uscat, entropizat deci, de activitatea Vieții biotice și abiotice. Iar acolo, În mare, substanța ce ne-a alcătuit Începe un nou ciclu de regenerare Într’o mișcare fără de sfârșit. Căci marea permite o intensitate, ca mișcare și formă, a Vieții cu mult mai mare decât uscatul; o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În medii plate, mă refer la relief, adică entropice, degradate, trăiesc totuși, nu neapărat numai la noi, dar și aiurea, oameni și nu puțini. Cum se poate? De unde capătă ei râvnita negentropie? De la mediul abiotic nicidecum, ci doar de la acela biotic. Adică tot viața, cu V mare, e responsabilă, cu ghilimele, de asta. De ce? Pentru că ea e, nu atât o producătoare, cât mai ales o acumulatoare de negentropie. O nuanță se impune desigur și aceea se referă la viața vegetală, aceea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
surplus de negentropie. Oricum, Viața În ansamblu e o sursă de negentropie În mediul nostru particular - planeta -, iar exemplul de deunăzi al lichenilor, mari iubitori de negentropie, care se fixează pe tot ce e negentropic, fie el abioticul munte ori bioticul arbore, dar niciodată pe vreun heterotrof, neemitent de negentropie, este concludent. Deci noi, aceia care trăim Într’un mediu entropic și care nu avem la dispoziție “negentropia” financiară care să ne permită evadarea spre acele medii negentropice prin excelență - munte
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și violet sunt invizibile ochiului fizic ”. Procesul ne apare ca o sumă de apropieri de un optim (ce se depărtează pe măsura apropierii de el - o fata morgana), efectuat de Univers, în același “scop” spiritualizarea sa; fiecare regn, abiotic sau biotic și, în extindere, spiritual, nu face altceva decât spiritualizarea materiei într’un ritm propriu, din ce în ce mai intens și cu mijloace caracteristice care, pe măsura subtilizării regnului, se adaugă la cele anterioare, care sunt păstrate în continuare. La nivelul fiecărui regn este
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Este evident că trecerea la o substanță mai complexă înseamnă creșterea nivelului informațional. Și, desigur procesul poate urma, din aproape în aproape, până la apariția compușilor ce pot susține viața, când va avea loc un salt calitativ, anume trecerea în lumea biotică. Un subtip al acestei reîn“carnări” se petrece în însăși atomul. Anume, este vorba de trecerea electronului pe un nivel energetic superior și revenirea sa pe nivelul propriu, ca un proces statistic, spontan. Este de presupus că un astfel de
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
după cel vizibil, asociat ulterior cu cromosfera (astăzi știm că cromosfera este o parte integrantă a Soarelui “vizibil”). Ca principiu subtil, eterul constituie o primă treaptă a transformării materiei în informație, realizabilă și la nivelul lumii abiotice. Că doar lumea biotică este capabilă să ducă mai departe acest proces, transformând materia (și eterul) în principii încă mai subtile, mai apropiate/adecvate Universului spiritual, nu este decât o consecință și, de ce nu, rostul apariției vieții biologice.</footnote>. Iar pentru aceasta, noi considerăm
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Este de la sine înțeles că prin aceste oscilații, plecând de la aceleași elemente, și tot în condiții abiotice, se poate ajunge la compuși diverși: “grosieri” cu nivel informatic scăzut, respectiv “subtili”, cu nivel informatic ridicat, de tipul compușilor aflați în regnurile biotice pentru a putea fi pus la îndoială. </footnote>; doar alte cuvinte, mul aceștia din urmă sunt apți de saltul calitativ, apariția organismelor simple celulare. Cu ți (compuși) chemați, puțini aleși ul, ca primă rmă a vieții (biologice), are atât formă
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
regn sunt doar surse de fluid/corp eteric și, într’o măsură mai mică, astral, prin transformarea materiei pe care o recirculă. Trebuie subliniat însă faptul că, corpul eteric, fiind încă pseudocauzal, întrucât eterul conferă vitalitate, adică o calitate strict biotică, iar nu spirituală, permite numai un ciclu atipic de reîncarnare corp grosier−corp eteric. Această relație, legată de moartea organismelor aparținând acestui regn, trebuie discutată în cazuri concrete, pentru că în acest regn există atât specii nesexuate cât și sexuate. La
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Sadoveanu” Pașcani (1957 până la pensionare în 1989) ; * metodist; * responsabil cerc pedagogic; * responsabil comisie metodica Performanțe deosebite: a) în activitatea științifică și de cercetare: - tema lucrării științifico-metodică a lucrării pentru obținerea gradului didactic I : “Valorificare instructiv-educativă a cercetărilor privind cunoașterea factorilor biotici limitativi în coloniile de aphis fabae scop” - Publicații în specialitate: * “Principalele insecte dăunătoare pomilor roditori”; * „Analizatori. Aspecte metodice în predarea analizatorilor în liceu”. b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: - îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
care cromozomii metafazici au putut fi etalați pe lame, dispersați, colorați și caracterizați (1955). Numele de cariotip a fost introdus în știință de către geneticianul urcrainean Grigori Andreevici Levitsky (1878-1942). El înțelegea prin acest termen portofoliul cromozomial al speciei și individului biotic, prezent în oricare celulă diploidă, de la plante ori animale. În 1924, Levitsky a publicat și o importantă monografie despre ereditate, foarte apreciată în Europa și SUA și a estimat că trebuie studiată și mitocondria care, în concepția sa, ar putea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
științei computerului în domeniul biologiei moleculare), nu putem să omitem din acest compendiu istorico-informativ numele bioinformaticienei olandeze Paulien Hogeweg (n. 1945) de la Universitatea din Utrecht, care după 1978 a publicat o serie de lucrări importante privind procesele informatice în sistemele biotice. Începând cu simularea pe calculator a creșterii unor linii celulare și ajungând la concluzii spectaculoase asupra ierarhizărilor și înrudirilor dintre speciile ce compun arborii filetici,96 Paulien Hogeweg a demonstrat cât de necesară este bioinformatica în cercetările bio-medicale. Așa cum am
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de înțelegere ale rolului jucat de telomere în multiplicarea normală și patologică a celulei vii. Ideatic vom expune: a) contextul în care telomerele au fost puse în evidență; b) implicarea acestor formațiuni în protecția cromozomilor și rolul lor de ceasornice biotice; c) structura lor moleculară; d) telomerele, telomeraza și tehnicile de clonare și transplant de celule și țesuturi; e) relația dintre telomerele/telomerază și carcinogeneză, în special cea indusă de virusurile oncogene. Telomerele au fost descrise pentru prima oară în 1938
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cu o problemă fundamentală: informația genetică este stocată în ADN și ARN iar moleculele de acizi nucleici nu sunt inerte din punct de vedere chimic. Integritatea ADN de pildă, a fost mereu asaltată de numeroși factori vătămători fizici, chimici sau biotici (între care și virusuri oncogene). Pentru a proteja acest adevărat călcâi al lui Achile, s-a dezvoltat o rețea de sisteme de reparație a ADN. Și aceasta încă din primele momente ale evoluției. Unul dintre aceste sisteme este reparația prin
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
intervine reparator este cu mult mai larg comparativ cu BER. Astfel, leziunile pe care NER le recunoaște și reușește adesea să le remedieze sunt date de agenți fizici (UV), carcinogeni chimici precum benzopirenul, aflatoxina B1, derivații cisplatinei ș.a. sau stresori biotici: toxine bacteriene, unele virusuri cu potență oncogenă etc. În materie de virusuri carcinogene, ne referim în special la acelea care „profită“ de atacul inițial al unui carcinogen chimic (deschizător de drum), care provoacă o leziune monocatenară pe care se grefează
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
tabac, droguri, ingestia de aflatoxine ș.a. joacă un rol important în apariția bolii canceroase. Unii paraziți dintre meta zoare, cum sunt Schistosoma haematobium, Clonorchis sinensis, Opisthorchis viverrini ș.a. sau bacterii, precum Helicobacter pylori, sunt doar o parte din categoria factorilor biotici. Virusurile oncogene aparținând unor familii taxonomice variate au fost descrise inițial la animale (începând cu virusul sarcomului găinii, P. Rous, 1911) și multă vreme opinia generală a fost aceea că la specia om, acțiunea unor asemenea virusuri este limitată. Abia
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
răspuns maximal Progresia Ireversibilitate, aneuploidie somatică,instabilitate cariotipală progresivă 6.2. Clasificarea carcinogenilor în funcție de intervenția lor în procesul de oncogeneză Dacă, din punct de vedere al naturii lor substanțiale, factorii carcinogeni sunt împărțiți în patru clase - chimici, fizici, genetici și biotici (infecțioși), aceiași factori, văzuți prin prisma acțiunii lor oncogene, pot fi: inițiatori, promotori, progresori și carcinogeni compleți. Caracteristicile lor sunt următoarele: Inițiator (carcinogen incomplet), capabil să inițieze „cell only“. Promotor, agent care cauzează o expansiune reversibilă a clonelor celulare inițiate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și reciclarea ulterioară a materiilor prime obținute din dezasamblarea acestora în apoptozomi, joacă un rol esențial pentru bunul mers al economiei organismului. Atât dezvoltarea embrionară cu cascada sa de transformări structurale și funcționale, cât și viața postnatală a oricărui individ biotic ar fi fost de neconceput fără o bună funcționare a mecanismelor apoptotice. Am arătat, de asemenea, că până în prezent au fost puse în evidență două căi prin care implacabilul ordin „sinucide-te!“ poate să ajungă la celula condamnată. Este vorba
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
este o coroziune după un mecanism - să spunem - electrochimic, într’un mediu - să spunem - umed, localizată, microscopică, dar favorizată de factori abiotici mecanici, putem vorbi și de o coroziune, de exemplu după mecanism electrochimic, evident umedă, să spunem uniformă, favorizată biotic, pe care s’o numim coroziune biologică. Pentru că expresia corectă „coroziune electrochimică uniformă favorizată biotic“ este mai greu de întrebuințat decât aceea, chiar nefericită, de „coroziune biologică“, o vom folosi în continuare pe cea de-a doua, dar vom înțelege
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
localizată, microscopică, dar favorizată de factori abiotici mecanici, putem vorbi și de o coroziune, de exemplu după mecanism electrochimic, evident umedă, să spunem uniformă, favorizată biotic, pe care s’o numim coroziune biologică. Pentru că expresia corectă „coroziune electrochimică uniformă favorizată biotic“ este mai greu de întrebuințat decât aceea, chiar nefericită, de „coroziune biologică“, o vom folosi în continuare pe cea de-a doua, dar vom înțelege întotdeauna că facem o simplificare/simbolizare. Și, pentru că organismele doar facilitează apariția coroziunii, o clasificare
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
energia primară este fie una exterioară Pământului pe care-l alimentează continuu (energia solară), fie una fosilă care a fixat starea energetică a Pământului dintr’o epocă trecută, deci mai bogată în energie, dar nu ca rezultat al unor procese biotice, ci al unora abiotice, din care au rezultat roci/substanțe reducătoare. Energia secundară este, evident, chimică și provine prin prelucrarea, de către organisme autotrofe, a energiei primare. Organismele autotrofe, adică acelea care folosesc pentru întreținerea vieții lor o formă primară de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ordin chimic), pH-ul crește și invers, astfel încât valoarea rH-ului să rămână constantă. 2.2.2. Implicații ale rH-ului O analiză și implicit o soluție corectă a problemei de față, în care se implică atât abioticul cât și bioticul, presupune abordarea fiecărui aspect conform specificului său, dar într’un cadru unitar. Mai mult, așa cum s’a arătat mai sus (§2.1), coroziunea biologică este de fapt una electrochimică favorizată biologic astfel încât cheia abordării problemei aparține factorului biotic, căruia îi
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cât și bioticul, presupune abordarea fiecărui aspect conform specificului său, dar într’un cadru unitar. Mai mult, așa cum s’a arătat mai sus (§2.1), coroziunea biologică este de fapt una electrochimică favorizată biologic astfel încât cheia abordării problemei aparține factorului biotic, căruia îi este proprie fiziologia. Așa cum este abordată în prezent, fiziologia poate fi intuitiv modelată ca o seamă de funcții stabilite între cauze și efecte (fig. 15). Se pot defini o multitudine de funcții de tipul, mai precis. Complexitatea unui
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
degradante ale manifestărilor biologice dar și ale altora, integrate de biologic sau care integrează biologicul, nu poate fi decât acea curbă gaussiană cu maximul situat în domeniul biologic, căci formele suprabiologice de viață nu pot folosi ca substrat abioticul, ci bioticul. În Univers nu există linie dreaptă; ea are tendința de a se închide în sine, nu ca cerc însă, ci ca un fragment de spirală, căci trebuie lăsat loc și evoluției. La fel atitudinea umană: politică, unde extremele se apropie
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mediul exterior predomină procesele biologice, zona de confluență va deveni un hibrid biochimic, biofizic, după cum procesul tehnologic este chimic ori de altă natură, de exemplu (termo)energetic. Mai mult, ca spațiu smuls naturii, incinta tehnologică este supusă permanent unei presiuni biotice (manifestarea hegemonă actuală a naturii) recuperatorii, căreia suntem obligați a-i răspunde printr’o forță cel puțin egală pentru a conserva starea negentropică a incintei, mai mare decât aceea a mediului exterior. Și, ca o paranteză, o posibilă concluzie: dacă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]