2,179 matches
-
transformă pe membrii organizaționali în niște executanți ai cerințelor interne. Preocuparea pentru reproducerea sistemului (uneori fără a fi formulată explicit) poate avea ca efect, în cazul școlii, niște „produse standardizate” pe care psihosociologia le-a descris sub genericul de „personalitate birocratică”: supunere fără rezerve la norme, angajare afectivă limitată, lipsă de interes pentru inovație și progres, dependență față de nivelele ierarhice (profesor). e. poziția individului în organizație se caracterizează printr-o dublă tendință: pe de o parte, el își dorește satisfacerea aspirațiilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acceptată de aristocrație, sunt, de obicei, favorabile lucrurilor noi. Atunci când autoritatea centrală tinde spre absolutism, sunt mai puține șanse ca experimentele să fie încurajate (Therivel, 1995). Societatea chineză antică este un bun exemplu de autoritate centrală sprijinită de un aparat birocratic puternic, care a reușit să împiedice timp de secole întregi răspândirea ideilor noi. În ciuda uriașelor progrese culturale timpurii și a numărului mare de persoane creative, societatea chineză considera că folosirea prafului de pușcă pentru arme și a caracterelor mobile pentru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Cât de instituționalizată este aria de specialitate? Pentru ca aria de specialitate să existe, este nevoie de un anumit grad de organizare internă. Excesul de energie investit în autoconservare are ca rezultat, de obicei, o arie de specialitate care devine extrem de birocratică și inaccesibilă schimbărilor. 5. Cât de mari sunt schimbările pe care le susține aria de specialitate? Criteriile prea liberale de acceptare a lucrurilor noi pot avea ca rezultat destabilizarea domeniului; criteriile prea înguste au ca rezultat un domeniu static. Leonardo
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să supraviețuiesc singurătății și frigului din România. Ea este spiritul care mi-a dat energia să merg mai departe În nenumărate luni de cercetare În biblioteci și arhive neîncălzite. Cartea Îi este dedicată. Sărut mâna, buni. Introduceretc "Introducere" Statul militar birocratic... a oferit ideilor naționale creuzetul de dezvoltare, dar și forma lor finală ș...ț; presupozițiile utilitariste pe care se Întemeia acest stat și normele de eficiență s-au potrivit cel mai bine orientării raționaliste a intelectualilor formați de instituțiile sale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
le ocupau depindea de loialitatea față de partid, și nu de performanța În Îndeplinirea responsabilităților slujbei. Clientelismul Înlocuise ceea ce, În opinia eugeniștilor, ar fi trebuit să fie o rețea de tehnocrați responsabili și nepartizani 19. Eugeniștii considerau că structura politică și birocratică nu era singurul factor fundamental care contribuia la crearea acestei probleme endemice, ci și faptul că opinia publică valida statutul social Înalt al politicianului. De aceea, eforturile lor se Îndreptau În mare măsură În direcția expunerii impactului esențial disgenic al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu Întârziere (arhiviștii au justificat această Întârziere prin faptul că fișierul era fragil și trebuia refăcut), iar În momentul În care l-am primit, doar o pagină din Întregul fișier avea legătură cu politicile antisemite - și aceasta era un raport birocratic, o scrisoare neinteresantă. 5. Jean Ancel, Transnistria, 3 vol., DU Style, București, 1998; și Radu Ioanid, The Holocaust in Romania: The Destruction of Jews and Gypsies Under the Antonescu Regime, 1940-1944, Ivan R. Dee, Chicago, 2000. Vezi capitolul 6 pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
categorie. Cele care pretind că se legitimează printr-un mandat popular se bazează pe o formulă din a doua categorie. Această distincție se combină cu diverse tipuri de organizare politică. În legătură cu aceasta, Mosca se referă la tipul feudal, la cel birocratic și la cel al statului-cetate grecesc sau medieval. În concepția lui, de-a lungul istoriei, principiul universal-birocratic îl înlocuiește, puțin câte puțin, pe cel personal-feudal. Mosca este condus de raționamente foarte apropiate de distincțiile weberiene, care plecau de la fundamentările legitimității
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
posibilitatea apelului la elite, pentru a realiza o ordine socială planificată, evitându-se astfel extremele anarhiei liberale și ale organizării dictatoriale. Influențat de concepțiile werberiene, Mannheim e conștient de faptul că orice formă de planificare implică o extindere a raționalității birocratice în noi domenii ale vieții. Or, acest lucru pune problema controlului democratic al birocrației. Însă, în opinia sa, trebuie să ne ferim de supraestimarea stabilității elitelor în societățile pluraliste moderne, precum și a capacității lor de a se sustrage judecății opiniei
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în posesie de către stat a instrumentelor de producție”. Totuși, continuă el, rezultatul „nu va fi libertatea și absența claselor și nici măcar bunăstarea universală, ci o nouă formă de exploatare a societății de către o singură clasă” (ibidem). Pentru Rizzi, dincolo de „societatea birocratică” a cărei „necesitate istorică” nu putea decât să fie constatată, speranța unei societăți fără clase continua să se profileze la orizontul istoriei (Rizzi, 1939). Cu Burnham, utopia societății egalitare posttehnocratice dispare complet. Ne aflăm în fața unei teorii a convergenței înainte
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
la organizarea vieții economice ar conferi un rol conducător Partidului Comunist. Astfel, monolitismul aparent era menținut prin adeziunea formală la ideologia de stat (Coenen-Hunther, 2000, pp. 136-137). A rezultat din ea teoria troțkistă a apariției unei noi clase cu caracter birocratic. Cu toate acestea, când „formula politică” sovietică și-a pierdut credibilitatea, s-au profilat trei segmente ale elitei conducătoare, strâns legate una de alta, dar totuși distincte: Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, KGB și complexul militaroindustrial (Albats, 1995, pp. 261-262
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
că există două moduri de recrutare a managerilor moderni și că acestea diferă radical de ceea ce se putea observa în secolul al XIX-lea, în perioada capitaliștilor-proprietari și a moștenitorilor acestora. Primul dintre aceste moduri de recrutare este calea carierei birocratice. Cel de-al doilea este ajungerea la posturi de responsabilitate prin studii superioare: formare specializată sau studii universitare. Această modalitate de ascensiune socială poate fi, la rândul său, asociată cu un sistem de mobilitate intergenerațională mai deschis. În al doilea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Ea este deschisă sau închisă, în funcție de nivelul social al familiei. Putem întâlni frecvent și alte sisteme, mai puțin restrictive. Este vorba despre cele pe care le putem califica drept corporative și care comportă o îndelungată pregătire în acest sens. Regimurile birocratice sau cele cu un important caracter birocratic, își recrutează în mod frecvent elitele după un anume sistem. De exemplu, este cazul înaltei administrații franceze sau al civil servants britanice de rang înalt, ce recrutează specialiști chiar la absolvirea învățământului superior
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
social al familiei. Putem întâlni frecvent și alte sisteme, mai puțin restrictive. Este vorba despre cele pe care le putem califica drept corporative și care comportă o îndelungată pregătire în acest sens. Regimurile birocratice sau cele cu un important caracter birocratic, își recrutează în mod frecvent elitele după un anume sistem. De exemplu, este cazul înaltei administrații franceze sau al civil servants britanice de rang înalt, ce recrutează specialiști chiar la absolvirea învățământului superior de către aceștia. Procedeele de recrutare ce descurajează
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ale instituției, în timp ce ultimele fac referire la relaționarea instituției cu societatea în care se dezvoltă, incluzând alte instituții și direcțiile de dezvoltare pe care acestea din urmă le implică (vezi izomorfism instituțional). Importanța instituționalizării pentru dezvoltarea socială Sistemele politice și birocratice ale noilor democrații din ECE au întâmpinat și întâmpină dificultăți semnificative în construirea și menținerea unor instituții (reprezentative) stabile și puternice. I. are un impact mult mai mare la nivelul acestor state. Pentru simplificare, utilizez o dihotomie între planurile teoretic
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
organizaționale, conceptul de izomorfism instituțional (i.i.) deschide noi perspective în studierea procesului de schimbare socială, punând accent pe adaptabilitate. În acest sens, el reprezintă baza de argumentare în direcția modificării scopurilor birocrației. Astfel, discursul weberian de eficiență și competiție birocratică (vezi birocrație si administrație publică) este înlocuit de o preocupare pentru explicarea asemănărilor dintre organizații. Procesele izomorfice au fost analizate în diferite domenii, de la manualele de colegiu la reformele administrative. Axarea asupra organizațiilor a fost lărgită astfel încât să poată surprinde
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
normativ prin profesionalizarea instituției partinice (din păcate, destul de slab dezvoltată). Cazul partidelor este unul ilustrativ pentru situația multor organizații și instituții naționale, fiind ales ca exemplu datorită posibilității clare de separare a factorilor ce îi influențează dezvoltarea. Depășind sfera eficientizării birocratice, absolut necesară pentru o dezvoltare socială și instituțională, izomorfismul reușește să ofere explicații ale schimbărilor generate în interiorul instituțiilor și organizațiilor, fiind interesat să explice și asemănările pe care le regăsim la nivelul acestora. Izomorfismul instituțional și dezvoltarea socială Dacă precedenta
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mai bine funcțiunea statului național român în „era mercantilismului” (1866 și până în epoca interbelică, inclusiv). Puterea centrală, scria Șt. Zeletin, alcătuită dintr-o „oligarhie politică influențată de ideile liberale și care guvernează în interesul burgheziei” este ajutată de vastul aparat birocratic și de puterea militară; ea îndeplinește rolul de „tutore al burgheziei noastre în proces de dezvoltare”, concomitent cu rolul de forță disciplinatoare a țărănimii și clasei muncitoare în curs de formare în conformitate cu normele societății burgheze. Această reprezentare a modernității societății
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
minimum 3 luni; iar managerul organizației trebuie să poată structura un plan strategic pentru un interval de 10 ani (viziune). Ca o consecință a separării funcției de planificare de atribuțiile managerilor, p.s. s-a transformat într-un proces elaborat și birocratic, descurajând formularea unor opțiuni strategice viabile în favoarea unor planuri detaliate. Departamentul special creat pentru planificare va tinde să-și justifice activitatea prin volumul rezultatelor, dar nu și prin calitatea acestora. Revenind la exemplul prezentat în introducere, eșecul planificării la nivelul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
conducerii a determinat și renunțarea la procesul de planificare. Astfel, p.s. este percepută ca o activitate fără importanță, non-necesară, prioritară fiind implicarea în activitățile curente. Planificările sunt întocmite numai la solicitarea unor instituții de la nivele ierarhice superioare, fiind doar instrumente birocratice fără utilitate („strategii de sertar”). Planurile care operaționalizează strategiile au un grad ridicat de complexitate: conțin o mulțime de subobiective, activități/programe, antrenează instituții, organizații, grupuri sociale, persoane, comunități. În ultimii ani, societatea noastră s-a confruntat cu o experiență
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
vizată în p.t.. Orizontul de timp are implicații puternice asupra dimensiunilor schimbării preconizate. Dezagregarea spațială. O cerință minimă pentru p.t. este disponibilitatea unui set rezonabil de unități teritoriale, cerință de multe ori greu de satisfăcut din cauza realităților practice trecute, tradițiilor birocratice, costului mare al colectării datelor. La aceasta se adaugă problema generată de relația dintre unitățile administrative și unitățile funcționale (mai ales când acestea nu se suprapun - de cele mai multe ori, cele administrative au fost create înaintea structurilor funcționale). • Cadrul administrativ în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a individului, familiei sau gospodăriei, din perspectiva capacității sale financiare, dar și din perspectiva bunurilor din gospodărie (ca, de exemplu, bunuri de strictă necesitate), a accesului la servicii și a climatului familial. Testarea mijloacelor de trai se poate realiza pe cale „birocratică” (atunci când se reduce la criterii simple și omogene, ca, de exemplu, nivelul veniturilor) sau se poate realiza prin intermediul sistemului-expert (asistența socială) care, prin mijloace profesionale, identifică nivelul de trai al individului și nevoile individuale ale acestuia (crescând astfel nivelul de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
starea de spirit postmodernistă, caracteristică societăților occidentale, și noua atitudine față de ideea de schimbare prin proiectare științifică. Autorii estimează că sursa acestei orientări o reprezintă pierderea încrederii în știință și tehnologie, scepticismul față de beneficiile planificării raționale, față de eficiența organizațiilor raționale birocratice de a satisface nevoile umane. Postmodernismul exprimă pierderea încrederii în marile teorii politice care pretind că sunt capabile să îmbunătățească societatea. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 1 - Dinamica unei Probleme Sociale (linia punctată sugerează o tendință posibilă) Teorema 5: Legea „golul atrage
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sunt cei care trebuie să găsească cele mai bune mijloace, metode de atingere a scopurilor stabilite de decidenții politici (Miroiu, 2001, p. 16). Corpul de funcționari trebuia să dezvolte un set de proceduri formale, de birou (de unde și denumirea de birocratice), pe care să le aplice, nefiind în situația de a participa la procesul de planificare strategică a planurilor (vezi planificare strategică) sau programelor de implementare. Accentul pus pe eficiența administrației publice a făcut ca administrația publică contemporană să se profesionalizeze
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este întemeiată pe o discuție publică asupra strategiei implicate în lege, este o procedură care ocolește substanța democrației. O astfel de schimbare printr-o lege care promovează mascat o strategie, neprecedată de discuții publice, reprezintă o formă a puterii discreționare birocratice, care promovează interesele unor grupuri sau opinii insuficient examinate, propulsate în grabă și bazate pe competențe discutabile. Testul final al opțiunii nedemocrate este confuzia ideologică din lege: se afirmă principii care, apoi, în procedurile concrete cuprinse în lege, sunt anulate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
accesul la copiator, important, de exemplu, în comunități sărace, atât în procesul școlar, dar mai ales în viață de zi cu zi: membrii comunității sunt sprijiniți, astfel, să își alcătuiască, de exemplu, dosare cu acte în duplicat, solicitate de servciile birocratice în situații diverse, cum ar fi accesarea unor beneficii sociale, sau a unor credite. Accesul la ICT este dublat, în cazul celor mai puțin educați, dar nu numai, de sprijin pentru înțelegerea și exercitarea drepturilor lor. Operatorul t. poate acorda
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]