674 matches
-
pornit în căutarea unui serviciu și am găsit ceva, temporar, ca ajutor de zugrav. Luam bani frumoși, dar munca era ucigătoare și mi se învârtea capul de la mirosul de dizolvant. În fiecare seară, după ce îmi terminam treaba, mâncam la un birt ieftin, beam o bere, mă duceam acasă și mă jucam cu pisica. Apoi mă culcam și dormeam buștean. Au trecut două săptămâni fără să primesc vreun răspuns de la Naoko. Într-o zi, pe când zugrăveam, mi-a venit în minte Midori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
lui Naoko, dar niciodată nu am insistat să-mi răspundă, pentru că nu voiam să o presez. I-am scris despre slujba găsită, despre Pescăruș, despre florile de piersic din grădină, despre amabilitatea vânzătoarei de t½fu, despre nesuferita de proprietăreasă a birtului, despre mâncărurile pe care mi le preparam singur. N-am primit nici un răspuns. Când mă săturam de citit sau de ascultat muzică, lucram prin grădină. Am împrumutat de la proprietar o greblă, o mătură, foarfece de grădină și pliveam sau tundeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
asista dă față. La ziua fatală, pen’ ca jmecheria să-mi steie mult peste ăle mai josnice bănuieli, m-am apărut la orele șaișpe și-am acceptat să iau plasă cu zvonu că la opșpe treișcinci se Înaugura la micu birt ex profeso Espoziția Muncipală dă Produse Falsificate care chiar și tu, cu moaca ta dă mitocan, știi că n-o perd nici pentr-un Provolone, pen’ că io am chilipiru-n sânge și ideea fixă să cumpăr la preț dă balamuc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
plec, dar zic, stai Florico, ăsta o fi și el de pe la țară, de-aia vorbește așa, și pe urmă ție îți mai arde că-ți zice fă? I-am spus de unde sunt și am plecat amândoi. Am intrat într-un birt și am mâncat ciorbă împreună. Pe urmă el a cerut și o sticlă de vin. Nu vorbea nimic, dar după vin s-a deschis la fața și mi-a spus că o să vorbească el cu inginerul, poate îmi găsește ceva
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
am plătit nici eu. Unul era un fel de ajutor de dulgher, altul ucenic la o croitorie, celălalt, care câștiga mai bine, era picolo la un restaurant. M-am împrietenit cu el și a început să mă invite la acel birt și să-mi dea acolo din mica lui porție, spunîndu-i patronului ca îi sunt frate. Dar băieții ăștia n-aveau nici bani de mâncare, în unele zile răbdau, în altele cumpărau cartofi, îi dădeau proprietăresei să-i curețe, cereau de la
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și de la Universului vor să dea un pahar pe gât să se curețe de plumb, și ține deschis până dimineața la cinci. Ce plăcere! Cum să nu, mai încape vorbă? Am intrat și ne-am așezat la o masă. Micul birt nu era însă plin, cum credeam, doar două mese mai erau ocupate. Dacă nu doream cumva înainte niște crenvurșli calzi, cu muștar și chifle proaspete? ne-a întrebat birtașul. Auzi! Cum să nu! Pe urmă ne-a adus coniac și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
totuși am cerut șefului regiunii, maiorul Barmac Leonida să-mi aprobe mașina de teren, un jeep american cu care am ajuns la Panciu însă n-am gășit infractorul la biroul de miliție dar am trimis după el, gășindu-l într-un birt. Văzându-mă mi-a zis: ascultă ,, barosane’’ să vezi de ce te-am chemat, desfăcând o basma de pe cap am văzut că-i lipsește o ureche fiind tăiată din craniu încă sângerândă. LAșacest spectacol fioros m-am înduioșat și l-am
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
se prețăluiască, și banii... să-i întoarcă Locman Bisericii Catolicești și să rămâie ale lui fiind făcute pe al său loc”. --Ai luat seama cred că pe locul lui Locman catolicii aveau, pe lângă dughene, și un “trahtir”, adică un han, birt sau ospătărie. Și acum să ne întoarcem la hudița despre care am mai vorbit. La 10 noiembrie 1778, ulița era complet închisă, încât Samuil, egumenul Trei Sfetitelor, se plânge domniei pentru că “de la o samă de verme, cu dughenile ce-au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
forestiere, noile denumiri pentru satele cu populație de limbă germană și pentru așezările coloniștilor. Cred că nimic n-a scăpat: glodul Înțepenit de pe cizmele de cauciuc cumpărate de la un soldat beat; diareea apoasă provocată de niște sarmale alterate de la un birt din Indija; o aventură cu o servitoare bosniacă de prin Sombor, o răsturnare zdravănă de pe bicicletă În apropiere de Čantavira; o noapte de drum Într-un vagon de vite pe linia Senta-Subotica; tîrguitul unor gîște Îndopate pe care le va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
tânăr întreprinzător, cu simțul negustoriei, va intra în posesia unei clădiri somptuoase, pe care a luat-o de la un medic. În afară de acestă locuință, Ioniță Popescu a ridicat și construcții anexe (magazii, locuri unde depozita gheață) și va construi și un birt. Hanul pe care îl va ridica în Oltenița rurală, va fi o ”mană cerească” pentru cei care aduceau sarea, cerealele sau alte produse în portul Oltenița. Fiind un om vesel , isteț, intra repede pe sub pielea clienților, și în cel mai
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3143]
-
Ionică, în spatele Teatrului Național), Union Suisse (str. Știrbei-Vodă, visà vis de Guichard), Frascatti (pe Calea Victoriei, în fața Teatrului), Oteteleșanu (tot pe Calea Victoriei) (Bucarest. Manuel du voyageur, par A.L., București, 1879, pp. 30-32). Un ghid din 1882 enumera selectiv 29 de birturi și restaurante bucureștene și 32 de cafenele, printre „birtași“ fiind înregistrați: Antonovici Avedic, Stavri Constantinovici, E. Gilet, Ioan Constantin (str. Doamnei 5), Ionescu N. Iordache (str. Covaci 7) ș.a. (Th. Bauer, Călăuza Bucureștilor, 1882). Patronul restaurantului și grădinii Rașca, Ignatz
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
la 14/26 aprilie 1882, în etate de 56 de ani (ROM., 16 aprilie 1882. p. 335). Segmentul din strada Știrbei-Vodă, menționat mai sus, era viitoarea și actuala stradă Câmpineanu. V și vol. III al acestei ediții. /footnote> în toate birturile românești, la Iordache, la Constantin, la Enache pe strada Academiei, la cele de mâna a doua, precum Leul și cârnatul, Zdrafcu, Purcel etc., o fleică costa 40 de bani, o vrăbioară 80 de bani*, un cârnat patrician 40 de bani
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
lui Brătianu“, cel mai scump și mai fin vin românesc, 2 lei. Cu preț fix de 5 lei de cap se mânca un prânz complect cu cafea și vin la restaurantele cu bucătărie occidentală precum Frascatti și Hotel Union. La birtul La Mielul alb, ținut de către madam Mari Popovici, lângă Biserica Albă, într-o casă care a ars, se mânca foarte bine, cu porții mari, cu fripturi vestite, cu vin și cafea pentru 80 lei pe lună abonamentul. Aci mâncau aproape
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ne invitau la masă. Când o „inimă generoasă“, bine cunoscută, se ivea în ușa cafenelei era o furtună de aplauze și aclamări. Apoi, fără a mai pierde timp, luam „inima“ pe sus și intram cu ea buzna în câte un birt de mâna a doua ori a treia. îmi amintesc cum odată Nicolae Maimarolu apare cu un prieten al său, anume Borcănescu. Era un băiat timid, bun băiat de altfel, și cu parale. Maimarolu îl cam pusese în curent cu situația
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
s-a ivit el la Regal era ședință mare, toți capuținiștii erau în păr. Astfel, când s-a aflat despre apariția unei „inimi generoase“ excepționale, toată lumea aceasta s-a socotit invitată. Și, în adevăr, bietul Borcănescu s-a pomenit în birtul modest din strada Academiei, unde am intrat, înconjurat de 25 de capuținiști care i au mâncat și urechile. Pentru cafegiu, Societatea capuținiștilor a fost o calamitate. Ședințele se țineau de mai multe ori pe zi în jurul unei mese mari rotunde
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
inteligenți și buni camarazi din facultate. în grupul: Golescu-Iancovescu-Nae Papadat, Mișu Alexandrescu-Guranda, Marinescu de la Ploiești și încă vreo doi, am petrecut ani de zile, anii începători în studenție. în colțul stradei Pictor Grigorescu cu Calea Victoriei, în fața farmaciei Kihăescu, era un birt sărăcăcios, ținut de madame Caliopi și sora sa. Madame Caliopi fusese frumoasă în tinerețe, dar acum nu mai avea decât niște rămășițe pe care, totuși, căuta să le puie în valoare. Căci madame Caliopi avea întotdeauna un amic, de obicei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
votase încă legea lui Petre Grădișteanu, care apăra salariile de popriri.* Trebuia, dar, să trăiesc cu 58 de lei și 35 de bani. într-o zi, birtășița unde mâncam pe credit - tot madame Caliopi - a dat faliment și a închis birtul. în ajun îi plătisem ce-i datoram, adică tot ce aveam în buzunar. Și astfel am rămas pe drumuri, fără para chioară și fără putința de a mai găsi bani cu împrumut. Dar tinerețea este plină de încredere și de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
a fost rușine și am mâncat înghețată pe stomacul gol. Când, după 15 zile, am dat de bani - 58 lei și 35 - a dat și Doicescu de cele două treimi din leafa lui. Și atunci ne-am repezit la un birt mai... scump. Acest birt mai scump, care nu erea de nasul nostru, studenți săraci lipiți, era firma „La Ochiul lui Dumnezeu“ și era așezat în fața Palatului Regal, lângă otel Metropol. Erea o cârciumă-birt simigerie, cu un mic colț de curte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
am mâncat înghețată pe stomacul gol. Când, după 15 zile, am dat de bani - 58 lei și 35 - a dat și Doicescu de cele două treimi din leafa lui. Și atunci ne-am repezit la un birt mai... scump. Acest birt mai scump, care nu erea de nasul nostru, studenți săraci lipiți, era firma „La Ochiul lui Dumnezeu“ și era așezat în fața Palatului Regal, lângă otel Metropol. Erea o cârciumă-birt simigerie, cu un mic colț de curte, botezată „grădină“, unde întotdeauna
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
luna lui iulie nu era banal deloc. Dar n-am înțeles nimic dintr-însa, fiindcă, în urma curei de 15 zile, pier dusem cu desăvârșire simțul gustului. D-abia după câteva zile l-am recăpătat.* în sfârșit, am găsit un alt birt. Pe strada Lipscani, lângă casa unde este instalată Banca Agricolă, era o intrătură și peste drum tipografia P. Cucu. Acolo era instalat într-o odăiță birtul pentru studenți ținut de către macedoneanul Costache Belimace. Costache Belimace era un tip, înflăcărat patriot
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
D-abia după câteva zile l-am recăpătat.* în sfârșit, am găsit un alt birt. Pe strada Lipscani, lângă casa unde este instalată Banca Agricolă, era o intrătură și peste drum tipografia P. Cucu. Acolo era instalat într-o odăiță birtul pentru studenți ținut de către macedoneanul Costache Belimace. Costache Belimace era un tip, înflăcărat patriot român, adversar al lui Apostol Mărgărit, om cu idei destul de înaintate pentru cultura lui, însă om foarte energic și foarte inteligent, după cum era și foarte afabil
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
destul de înaintate pentru cultura lui, însă om foarte energic și foarte inteligent, după cum era și foarte afabil și simpatic. Anii de care îmi aduc aminte cu cea mai mare plăcere din toată tinerețea mea sunt acești ani în care, în birtul sărac, ca și noi toți, ne întruneam spre a discuta despre toate, dar mai ales despre românii macedoneni. Aci venea Ghejan, un foarte inteligent student în Drept, mai târziu advocat, mort foarte tânăr de tuberculoză. Încă o pierdere dureroasă. Apoi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
plini de toate puterile vieții. Mai veneau și Gulioti, și Simota, și Niculescu, toti studenți macedoneni, mai venea și bătrânul octogenar, dar încă verde, bătrânul Zissu. Sărac lipit și el, trăia la masa săracului dar inimosului Costache Belimace. Aci, în birtul obscur și ascuns, era unul din colțurile cele mai vii ale Bucureștilor. Căci, pe lângă macedoneni, mai mâncau și alți camarazi, studenți și ei: Nicolae Rainu de la Focșani, Iancu Stătescu de la Romanați și, din când în când, distinsa noastră artistă Marietta
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
din când în când, distinsa noastră artistă Marietta Ionașcu. O văd, încă tânără domnișoară, elevă a Conservatorului de declamație, venind modestă la masa sărăciei vesele, cu ghiozdanul la subțioară, însoțită de logodnicul ei, mai târziu soțul, studentul Papadupolos. anul Din birtul acesta a plecat intâia pornire - zisă socialistă - cu Paul Scorțeanu și cu Spiroiu. Viața studențească este întotdeauna și peste tot aceeași: sărăcie, nepăsare de viitor, veselie, glume. Pe la anii de care mă ocup acum, între 1879 și 1884, viața studențească
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
prietenii dincolo, ca și părinții, ca să ne ajute prin exemplul lor să ne desprindem de lumea asta. Mai vine vorba pe-acolo, în poezia ta din "Frig", despre "un înger beat criță", apoi despre "un sfânt întors prea târziu de la birt"...! De unde deducem că poezia e dincolo de intersecția dintre Cădere și Înalt, exhibarea unor răni invizibile. Ce are asta în comun cu treburile noastre mundane, atât de adânc terestre, în care suntem cufundați până-n gât? Cine este bobocul cu ochii încă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]