2,237 matches
-
nu poate tăia iarba („Microbii intră prin tăieturi și apoi vă treziți că vi se usucă“). Sau de ce nu poate tăia gardul viu („Zidul are nevoie să se sprijine de el, domniță“). În loc să-l trimită la plimbare, mama îi cumpăra biscuiți din cei mai buni, și apoi tata tăia singur iarba la miezul nopții. Dar când tata a ieșit la pensie au avut în sfârșit scuza perfectă să scape de Michael. Nu că ar fi primit vestea cu bunăvoință. După o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
-i doamnei O’Mahoney că a văzut-o într-o zi pe mama ștergând salata cu un prosop murdar de bucătărie. Nu mai contează, a plecat și, mulțumită tatei, florile sunt mult mai frumoase. Singurul meu regret e că gustul biscuiților cumpărați de mama s-a deteriorat dramatic de la plecarea lui Michael. Dar nu poți să le ai pe toate, iar realizarea acestui fapt mi-a purtat gândurile într-o cu totul altă parte și, abia când apa sărată a lacrimilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
erau Racey și Detta? Bătrâna mă aștepta jos. Ea: Gata? Eu: Gata. Ea: E o pacoste, nu-i așa? Să nu te țină vezica. Eu: Așa e, cu siguranță. Ea: Dar chiloții de protecție împotriva incontinenței sunt grozavi. Vrei un biscuit? Trecem în bucătărie, o bucătărie în toată regula, cu aragaz albastru Aga, masă rustică de lemn și flori uscate atârnate pe pereți. Biscuiți de prima clasă. Belgieni. Înveliți complet în ciocolată (nu doar pe o parte), unii din ei înfășurați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
vezica. Eu: Așa e, cu siguranță. Ea: Dar chiloții de protecție împotriva incontinenței sunt grozavi. Vrei un biscuit? Trecem în bucătărie, o bucătărie în toată regula, cu aragaz albastru Aga, masă rustică de lemn și flori uscate atârnate pe pereți. Biscuiți de prima clasă. Belgieni. Înveliți complet în ciocolată (nu doar pe o parte), unii din ei înfășurați chiar în staniol. Eu: Aceștia sunt biscuiți de cea mai bună calitate. Ea: Sigur, trebuie să îți permiți puțin răsfăț în viață, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
toată regula, cu aragaz albastru Aga, masă rustică de lemn și flori uscate atârnate pe pereți. Biscuiți de prima clasă. Belgieni. Înveliți complet în ciocolată (nu doar pe o parte), unii din ei înfășurați chiar în staniol. Eu: Aceștia sunt biscuiți de cea mai bună calitate. Ea: Sigur, trebuie să îți permiți puțin răsfăț în viață, nu crezi? Cum te cheamă, drăguță? Eu: Helen. Ea: Helen și mai cum? Eu: Helen... eh. Fusesem cât pe-aci să spun „Walsh“ când m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
le spui că sunt buni creștini.) Eu: Ești precum Sfântul Pavel pe drumul spre Damasc care L-a ajutat pe Mântuitor să stingă rugul aprins înainte ca Scriptura să se facă scrum. Ea: N-a fost nici un deranj. Ia un biscuit să îl ronțăi pe drum. S-a uitat la oferta de biscuiți: Îți plac cei cu cremă de portocale? Eu: Nu. Nimănui nu-i plac. Ea: Cu cremă de mentă? Eu: Fie. Mi-a pus doi biscuiți cu mentă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
drumul spre Damasc care L-a ajutat pe Mântuitor să stingă rugul aprins înainte ca Scriptura să se facă scrum. Ea: N-a fost nici un deranj. Ia un biscuit să îl ronțăi pe drum. S-a uitat la oferta de biscuiți: Îți plac cei cu cremă de portocale? Eu: Nu. Nimănui nu-i plac. Ea: Cu cremă de mentă? Eu: Fie. Mi-a pus doi biscuiți cu mentă în buzunar și l-a bătut ușor, cât pe-aici să dea peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
deranj. Ia un biscuit să îl ronțăi pe drum. S-a uitat la oferta de biscuiți: Îți plac cei cu cremă de portocale? Eu: Nu. Nimănui nu-i plac. Ea: Cu cremă de mentă? Eu: Fie. Mi-a pus doi biscuiți cu mentă în buzunar și l-a bătut ușor, cât pe-aici să dea peste armă, apoi m-a condus de-a lungul holului. În timp ce treceam pe lângă o ușă întredeschisă, i-am văzut pe Detta și Racey! Stăteau unul lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
dea peste armă, apoi m-a condus de-a lungul holului. În timp ce treceam pe lângă o ușă întredeschisă, i-am văzut pe Detta și Racey! Stăteau unul lângă altul pe canapea într-o cameră de zi extrem de luminoasă, bând ceai, mâncând biscuiți (la fel de rafinați ca aceia din bucătărie, din ce-am întrezărit) și se uitau la Some Mothers Do ’Ave ’Em. Crimă și pedeapsă. (UK Gold îl dă în reluare.) La ușă, i-am mulțumit încă o dată lui Tessie și, în timp ce mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
cu moartea Oh, Doamne, s-au întâmplat o mulțime de lucruri. Azi-dimineață, Colin a venit la biroul meu pentru a mă duce la Harry Fear ca să-i dau pozele cu Detta și Racey cuibăriți pe canapea, bând ceai și mâncând biscuiți de prima clasă. Imediat după, auzim un bang răsunător. O împușcătură! Îmi zvâcnește și acum timpanul. Geamul meu s-a prăbușit peste birou, împrăștiind cioburi peste tot. Cineva tocmai încercase să mă împuște! Ce tupeu! Colin a zbierat: Jos! Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Ar fi și cazul să-ți fie, femeie nebună de legat, am zis, și taică-tău zice: —Sst, sst, e supărată. Ne-a invitat să bem un ceai și taică-tău era foarte vorbăreț, s-a așezat și a servit biscuiți HobNobs, dar eu am rămas „rezervată“. Eu nu iert așa ușor. Oricum, totul a „ieșit la iveală“. Fusese devastată când taică-tău „i-a dat papucii“ și nu l-a iertat niciodată. Cum ar zice Rachel, n-a „depășit niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
îți pare rău că mama și tata n-o să fie de față la nuntă? —O să fie. Crezi sincer că ar putea să lipsească? Ar ucide-o. M-am băgat în culcuș și mi-am găsit refugiul în filme siropoase și biscuiți Kimberley cu ciocolată, numărând zilele până la întoarcerea la New York. Nu mă înnebunisem niciodată după Crăciun, părea întotdeauna să aducă mai multe certuri ca în restul anului, dar ăsta mi se părea extrem de greu de suportat. Janie îmi trimisese o felicitare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
printre norii învălătuciți, aparent indiferent la localnicii care săreau și-i făceau semne de jos, alergând, în ciuda ploii, să salute această mărinimie neașteptată. Ascunse de frunzele prunului distrus, găsiră cutii pline de ceai și zahăr, amestecuri rehidratante, lapte praf și biscuiți digestivi. Pachetele acoperite cu imagini de femei străine, zâmbitoare, conțineau prafuri necunoscute. Mai erau cutii de aluminiu cu nuci, dulciuri și mâncare de bebeluși. Fugeau de colo-colo, ținînd în brațe partea lor din comoară. Cățărați în copac, ștrengarii de pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
plutei lor șubrede, apoi cădea la loc. Se ondula și cădea la loc, iar bătrânul elefant mascul veghea trupul elefănțelului tânăr și bătrân. — Am ceva de mâncare, spuse Vultur-în-Zbor, oarecum surprins. Scotocise în buzunarul pantalonilor săi jerpeliți și găsise doi biscuiți vechi. îi dădu unul lui Virgil Jones, care-și ascundea goliciunea în dosul hainei vechi a lui Vultur-în-Zbor. Mâncară încet. — Spune-mi Vultur-în-Zbor, zise Vultur-în-Zbor și apoi adăugă: Virgil. Se uitau unul la altul în timp ce mâncau. Tot ce-ai făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
putea găsi un început mai umil. Partea de cimitir destinată animalelor de companie este chiar la margine, lângă un teren foarte împădurit. După ce-am încredințat pământului al treilea cățel cu pedigri, am venit aici să-mi mănânc prânzul: doi biscuiți și o bucată de brânză. Aici am găsit și Obiectul. La început am crezut că era o piatră de mormânt rătăcită. La o cercetare mai atentă, mi-am dat seama că explicația nu putea fi atât de simplă. E cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
de cîte ori se despărțeau, Sophie trăgea nădejde că nu-l va mai revedea, fiindcă nu dorea să-l rănească. Pălărierul, impermeabil la orice refuz, revenea la atac, invitînd-o la un dans, la o plimbare sau la o gustare cu biscuiți și ciocolată pe strada Canuda. Fiind singură În Barcelona, Sophiei Îi venea greu să reziste dinaintea unor asemenea manifestări de entuziasm, tovărășie și devotament. Îi era suficient să-l privească pe Antoni Fortuny ca să-și dea seama că nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ce-a făcut prin balamuc, cum să Înțelegea cu doctorii, cu alții nebuni ca el. Acuma ăia erau nebuni, nu el. La Bălăceanca, zicea că a ieșit o dată din curtea spitalului, era un chioșc acolo cu bomboane, cu sucuri, cu biscuiți și portaru Îi știa, care era, așa, mai potolit, Îi dădea voie să-și cumpere, să iasă de unu singur pe poartă și să vină Înapoi. Și vizavi e o biserică, biserica de sat. Iese el Într-o duminică să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Îi știa, care era, așa, mai potolit, Îi dădea voie să-și cumpere, să iasă de unu singur pe poartă și să vină Înapoi. Și vizavi e o biserică, biserica de sat. Iese el Într-o duminică să-și ia biscuiți și ce crezi, al dracu, că-i dă prin cap să facă? Mai era cu Încă unu, spunea el cum Îl cheamă și p’ăla, că-i tot dup’ aici, din satele astea de pe vale, da’ am uitat cum Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
se pieptănă frumos și ieși afară. Mai întâi se spălă pe față, apoi intră în bucătărie să vadă ce îi lăsase mama de mâncare. Găsi rânduite cu grijă pe măsuța de lemn cu trei picioare: ouă, brânză, friptură, lapte și biscuiți. Mâncă laptele cu biscuiți, iar restul acoperi cu ștergarul, să aibă pentru prânz. Se închină la icoană mulțumind pentru pâinea cea de toate zilele și ieși afară. Dar, deodată, se simți singură și se întrebă ce va face toată ziulica
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
ieși afară. Mai întâi se spălă pe față, apoi intră în bucătărie să vadă ce îi lăsase mama de mâncare. Găsi rânduite cu grijă pe măsuța de lemn cu trei picioare: ouă, brânză, friptură, lapte și biscuiți. Mâncă laptele cu biscuiți, iar restul acoperi cu ștergarul, să aibă pentru prânz. Se închină la icoană mulțumind pentru pâinea cea de toate zilele și ieși afară. Dar, deodată, se simți singură și se întrebă ce va face toată ziulica, până vor veni părinții
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
și el - dar el vorbește Întruna. Tu cum ți-ai petrecut seara? A, o altă seară glorioasă de vineri. Hai să vedem. Eu și Millington ne-am plimbat un pic pe malul râului și un vagabond i-a dat un biscuit, așa că a fost foarte fericită și apoi am venit acasă și sper că am omorât ceea ce trebuie să fi fost cea mai mare insectă din partea asta de lume. Am comandat mâncare vietnameză, dar am aruncat-o când mi-am amintit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
vietnameză, dar am aruncat-o când mi-am amintit că citisem despre un local vietnamez de pe lângă mine care a fost Închis pentru că gătea câini, așa că acum mă pregătesc să mănânc niște orez reîncălzit cu fasole și un pachet vechi de biscuiți Twizzlers. O, Doamne, parcă aș fi din reclamele alea cu produse dietetice, nu-i așa? Ea se mulțumi să râdă, neavând În mod evident În clipa aceea nici un cuvânt reconfortant. Unul dintre beculețele telefonului se aprinse, arătând că mai avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
În orice moment, fără vreo hachiță legală sau emoțională. Și de aceea funcționează. Dar gata cu chestiile astea, nu ți-am spus nici o noutate. Zi-mi despre inel. L-am aprovizionat cu detaliile care-l interesau cu adevărat, În timp ce ronțăiam biscuiții Twizzlers rămași și nu mi-am dat seama că adormisem pe canapea până la 3 dimineața, când Millington și-a exprimat cu un lătrat dorința de a dormi pe un pat normal. Ne-am târât În camera mea și mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
lui abile, Încât l-am Îmbrățișat doar și am pornit mașina. Îmi ești dator pe chestia asta. Ca de obicei. Am pus geanta specială pentru transportat animale a lui Millington pe bancheta din spate și i-am vârât Înăuntru un biscuit, ca să nu plângă sau să scâncească pe drum. Știi foarte bine, dragă. O să-ți aduc un tricou din ăla kitschos cu franjuri sau poate o lumânare-două cu cocos. Ne-am Înțeles? Ai grijă cum conduci. Sau nu. Nu mă suna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de suferit pe drum. Drumul Tâncăbeștilor. Drumul din urmă. Aruncaseră călăii și lucrurile. Valiza a fost scoasă și deschisă. Înăuntru, rufărie... Batiste, o cămașă de noapte lucrată cu arnici verde și albastru... o pereche de papuci... ciorapi... o cutie de biscuiți... Un cearceaf, o cană, o perie de dinți și pastă... Sunt ale lui Corneliu, recunoaște îndată d-na Codreanu, valiza soțului său. Vinul tonic pentru trupul ce ducea de atâta vreme duritatea regimului negru... Și o biblie. S-a aprins
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]