1,717 matches
-
rusească; da’ de unde! E, ca și Dalai Lama, tibetană și abia prin era noastră ajunsă În Europa. Numele ei rusesc, greciha, arată clar cine-a cultivat-o mai Înainte de a le-o da, poate Împreună cu prințesa care i-a creștinat: bizantinii. Rușii doar i-au exploatat o caracteristică: pretențiile reduse la sol și muncă, În schimbul unei producții nu atât mari cât calitative; vorba unui prieten basarabean: cu asta au câștigat rușii războiul. Deși Încadrată Între cereale, doar ca utilizare, și n
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pentru o planetă care evoluează spre entropie, degradare, cu sau fără “grija” omului, să zămislească aceste zăcăminte de sare. Românii par a fi norocoși, căci sarea lor ar ajunge Întregii omeniri vreo două secole, bașca și câtă au cărat romanii, bizantinii, turcii... Alții, pe aiurea, au depus și depun Încă multă trudă pentru a o obține din mare. E mare nevoie de ea, căci orice organism animal, inclusiv omul, reconstituie În sine, mereu și mereu, o „mare“ interioară, lichidul interstițial adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alt plan, ca o structură suprastatală În care vechile state Îi deveniseră provincii, se manifesta deci ca negentropie. Dar progresul astfel Întrupat era ros În continuare de viermele entropiei. Dintr’un imperiu a ajuns două, pentru ca feudalismul să cunoască trei: bizantin, carolingian, german, bașca Arabia, Între aceleași granițe. Apoi, odată cu epoca modernă, Europa s’a fragmentat În state care, chiar de nu se chemau toate imperii - visând la ideea intrinsecă de unic - aveau aceleași aspirații, discutând de la egal la egal, În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Imperiul Țarist, prin anexarea de noi teritorii ajunsese la Gurile Dunării, se lățise peste poate prin înglobarea multor popoare cărora le răpiseră teritoriile și tot nu-și ostoise setea de expansiune, țelul suprem fiind ocuparea Istambulului, vechiul Constantinopol, Capitala Imperiului Bizantin și a Împăraților Bazilei, la refacerea căruia au visat toti țarii cei mari ai Imperiului Rusesc. Evoluția situației internaționale din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea nu a mai îngăduit Rusiei să readucă în atenție problema Gurilor Dunării
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
completat de mâna protoiereului, nu arăta atât de dărăpănată ca altădată; se face mențiunea că acoperișul e de tablă veche, dar curtea e împrejmuită în parte cu gard de scânduri, plantată cu arbori decorativi, iar catapeteasma cu icoanele completă, pictată bizantin, sculptată; Sfânta Împărtășanie în stare bună, păstrându-se în Sfântul Chivot de argint 66. La fila 5 verso a dosarului amintit se constată, prin procesul-verbal nr. 5/13 decembrie, că piatra de temelie a acestei noi biserici a fost pusă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
avut loc multiple și adesea definitorii prefaceri social-economice, etno-demografice, culturale și politice cu urmări benefice sau uneori catastrofale pentru destinul unor state, populații sau civilizații. În mileniul marilor migrații Europa a cunoscut grandoarea dar și decăderea imperiului roman, ridicarea celui bizantin dar și declinul său, rigorile resimțite pe întinse arii geografice datorate amplelor mișcări de populații migratoare, crearea unor puternice dar efemere formațiuni statale în lumea barbară, constituirea imperiului romanogermanic, triumful pretutindeni al creștinismului, ascensiunea puterii papale și pe parcursul mai multor
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
ce marchează profilul filosofării în acest orizont ar trebui să reprezinte pentru omul acestui veac o necesitate ce depășește simpla nevoie de a umple un loc liber în istoria culturii universale. Din păcate, de prea multe ori modalitatea sub care bizantinii au înțeles să își manifeste spiritualitatea a fost receptată prin filtrele unei interpretări prea pline de autosuficiența propriilor putințe. Întrucât spațiul răsăritean al Europei, cel care moștenește, cel puțin în parte, tradiția spiritului bizantin, a stat mai bine de o
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
plus, evoluția hermeneuticii în termenii unei discipline deplin asumată de discursul filosofic, mai cu seamă în elaborarea oferită de Hans Georg Gadamer, a însemnat punerea la îndemână a unor instrumente adecvate sesizării specificul diferențelor între moștenirea spirituală apuseană și spiritualitatea bizantinilor. În acest mod apare tot mai limpede faptul că temele care erau mereu prezente în meditația bizantină se regăsesc pe coordonate apropiate în preocupările existențialiste a omului vremurilor din urmă. În bună parte acest lucru se datorează situației că, din
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
la lume. Ce am putea însă schița ca elemente tipice ale modului cultural bizantin? Să observăm că un semn ce este pretutindeni de găsit este tradiționalismul. Cu semnificație mai ales peiorativă astăzi, apelul la autoritatea tradiției a reprezentat mereu pentru bizantin calea privilegiată în afirmarea identității sale. Dar ce a însemnat de fapt tradiția? Este remarcabilă complexitatea semantică sub care stă acest termen pentru bizantin. Desigur că, în primul rând, e vorba de revendicarea oricărui act spiritual de la tradiția Scripturii creștine
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
este tradiționalismul. Cu semnificație mai ales peiorativă astăzi, apelul la autoritatea tradiției a reprezentat mereu pentru bizantin calea privilegiată în afirmarea identității sale. Dar ce a însemnat de fapt tradiția? Este remarcabilă complexitatea semantică sub care stă acest termen pentru bizantin. Desigur că, în primul rând, e vorba de revendicarea oricărui act spiritual de la tradiția Scripturii creștine. Este cu totul lipsit de sens pentru trăitorul acestui fel de cultură să gândești dincolo de ceea ce îngăduie textul biblic, și mai ales să o
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
dogmei creștine. De aceea, ideea de tradiție se găsește sub parado¬xalul aspect de a însemna nu numai un reper inițial, ci o istorie mereu înnoită a discursurilor și scrierilor cu intenție de limpezire a înțelesului surselor textuale originare. Când bizantinul se referea la Tradiție, nu avea în vedere ceva învechit și oarecum depășit, ci mai degrabă un fir condu¬cător prezent în întreaga istorie textuală creștină de până la el, istorie neîncheiată, ba chiar săvârșindu-se sub ochii săi. Mai mult
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
creat de această civilizație și mai ales a posibilităților unei limbi ce a fost adânc prefăcută atunci când a devenit unealta de exprimare a gândului marilor filosofi, de la Heraclit la Aristotel. Cu rare excepții, niciodată nu a trecut prin mintea unui bizantin că a fi creștin echivalează cu o ruptură culturală totală, cu instituirea unui model cultural radical înnoit care să nu aibă a face cu ceea ce s-a produs în civilizațiile păgâne. Ba chiar în epocile de criză spirituală, sursele filo
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
că avem de-a face cu două atitudini în privința tradiției, una din ele fiind valabilă pentru ceea ce a însemnat păstrarea înțelesurilor și nuanțelor fundamentale ale atitudinii existențiale creștine. Însă cealaltă, care are de-a face cu tradiția culturală moștenită de bizantini, este de o cu totul altă factură. A dobândi o formație culturală solidă nu a reprezentat niciodată în Bizanț un scop în sine, și chiar acest lucru a fost nu de puține ori un pericol, dacă nu era însoțit de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
la orice fenomen cultural. Pe de altă parte, a dobândi instrumentele intelectuale a fost întotdeauna considerat a fi ceva de dorit, întrucât numai o minte antrenată putea să sesizeze corect nuanțele și putea întrevedea adâncurile logosului scriptural. De aceea atitudinea bizantinului față de produsele culturii clasice era în esență cu totul alta decât cea a oamenilor Renașterii în Apus. Omul bizantin vedea în cultura elină mai degrabă o arenă de perfecționare și de întărire a capacităților sale mentale. Cu cât cineva reușea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
dialoguri platoniciene, precum Timaios sau Parmenide, urmată de inițierea în practici ascetice riguroase și în cadrele misticii orfice și ale oracolelor caldeene. Lecția aceasta a studiului care nu se oprește la dimensiunea teoretică a spiritualității a fost bine înțeleasă de bizantini, și sancționarea neoplato¬nismului nu a vizat niciodată forma și principiile structurii sale inițiatice. Dificultatea unei analize pertinente a profilului culturii bizantine stă și în întinderea perioadei care trebuie luată în considerare. A pune în discuție peste un mileniu de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
putut să existe în Bizanț. Idealul omului universal, al omului complet în preocupările și abilitățile sale nu a tentat cultura bizantină, chiar dacă și aici s-a vorbit de o completitudine, care însă a fost înțeleasă ca desăvârșire. Completitudinea căutată de bizantin era tocmai armonioasa împletire a înțelepciunii dobândite prin instrucția oferită de paideia clasică greacă cu înțelepciunea dinlăuntru. Despre acesta din urmă este mai greu să vorbim la modul formal pentru că nu poate fi încadrată în cate¬goriile logicului, lucru sesizat
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
tabloul sau sculptura redau la modul simbolic cel mai potrivit noua vedere adresată lumii. Artistul devine un personaj foarte important, persoana cheie a timpurilor Renașterii, căci el era cel ce a operat subtila și continua schimbare de percepție a lucrurilor. Bizantinii au dezvoltat un alt înțeles al Renașterii, și pentru a descoperi diferențele, rolul jucat în Răsărit de artist este la fel de expresiv. Opera de artă (de altfel sintagma este nepotrivită pentru a descrie felul în care era privită arta) în Bizanț
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Străduința era în principal de a găsi o cât mai bună manieră de a face accesibil prototipul înfățișat prin mijloacele reprezentării materiale. Artistul era un executant, un lucrător, o verigă într-un lanț ce cuprindea piese cu mult mai importante. Bizantinul nu își făcea nici un merit în a fi specialist. Științele nu aveau un loc aparte ci erau suprapuse filosofiei, fapt ce creează confuzii și dificultăți în interpretările făcute din perspectiva modernă a unui specialist. Avem tendința de a privi această
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a unui specialist. Avem tendința de a privi această situație ca un moment în istoria culturii europene ce ține mai degrabă de începuturi, de tatonări, de naivitatea unei societăți neîndeajuns de evoluată. Dar trebuie să remarcăm că ceea ce conta pentru bizantin era împlinirea scopurilor fundamentale ale vieții sale, lucru valabil pentru cvasitotalitatea viețuitorilor milenarului Bizanț, și aceste scopuri țineau de o dimensiune fundamental spiritual-mistică. Dintr-o asemenea perspectivă, atât știin¬țele cât și filosofia jucau un rol similar, pregătind individul în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ca rezultat al unei perioade extrem de zbuciumate care lăsa prea puțin răgaz pentru reflecție. Însă nu doar controversele legate de cinstirea icoanelor, ci și apariția agresivă a islamului cu noua sa doctrină și ideologie au determinat o necesară reacție a bizantinilor în apărarea valorilor propriei spiritualități. Ioan Damaschin, ca și discipolul său Theodor abu Qurra, dovedesc din plin folosirea logicii aristotelice în disputele cu musulmanii. De altfel, o părere larg împărtășită de bizantinii timpului era că islamul nu ar fi prins
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și ideologie au determinat o necesară reacție a bizantinilor în apărarea valorilor propriei spiritualități. Ioan Damaschin, ca și discipolul său Theodor abu Qurra, dovedesc din plin folosirea logicii aristotelice în disputele cu musulmanii. De altfel, o părere larg împărtășită de bizantinii timpului era că islamul nu ar fi prins dacă cei ce l-au îmbrățișat ar fi cunoscut cultura clasică greacă. La începutul secolului al IX-lea, împăratul Leon V, cel care este autorul încercării de revenire la iconoclasm, va însărcina
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
intelectualitatea bizantină în refugiu să intre într-o stare de fervoare a recuperării și afirmării propriilor valori, în condițiile unui refuz explicit al acceptării oricăror interferențe cu temele culturale ale Apusului. Dominantă devine acum revendicarea identității grecești a Imperiului, și bizantinii se vor considera tot mai mult pe sine eleni. Putem observa aici mai cu seamă faptul că afirmarea acestui gen de identitate reprezenta mai mult un gen de reacție, decât un rezultat firesc al evoluții proprii culturii bizantine. O chestiune
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
spiritualității unui om poate fi măsurată doar de gradul exersării formale și în scris a intelectului său (în mod similar se poate pune problema și în legătură cu ansamblul unei tradiții spirituale). Putem întrezări răspunsul pe care l-ar fi dat un bizantin. Protagoniștii mișcării culturale a epocii niceene a Imperiului, condus de împărații din dinastia Lascaridă, au reluat până la confuzie temele renașterii din secolul IX. Este cazul lui Nichephoros Blemmydes, ce se încadrează în ceea ce se poate numi spirit enciclopedic, și care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
privată. În această vreme începe să fie studiată în școală în mod regulat teologia, fapt ce trebuie văzut nu ca pe o renunțare la programul paideei clasice, ci ca o nevoie de conștientizare a valorilor propriei spiritualități. În 1261, când bizantinii au recucerit Constantinopolul, cultura era deja repusă pe temelii solide, perioada care a urmat marcând o continuă afirmare a celei mai elevate expresii culturale a Răsăritului creștin, cea care își va găsi desăvârșirea în veacul XIV. Împăratul Mihail VIII refondează
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în contextul repeta¬telor încercări de unire a bisericilor. Demetrius Cydones va traduce Summa contra gentiles a lui Toma D'Aquino care, deși nu are o circulație foarte largă, era bine cunoscută în cercurile intelectuale din Constantinopol. Mulți dintre umaniștii bizantini ai veacului XIV cunoșteau latina și aveau acces direct la sursele apusene. Din această perspectivă, deși controversa hesychastă a însemnat o dispută ce a antrenat ciocnirea umanismului bizantin de factură raționalistă cu realismul mistic al tradiției spirituale răsăritene, consecințele acestei
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]