1,034 matches
-
sînt în ședință, o fi șters-o. Bat la ușa vecină și intru. Cei doi mă privesc surprinși, apoi schimbă între ei o privire fugară. Tabelul a plecat de la combinat pe 10 ianuarie, le spun. Brunetul se uită la blondul blajin cu o expresie prin care pare să-i spună: "descurcă-te". Blondul blajin se ridică în picioare și-mi indică unul din cele două scaune, de lîngă ușă. Vă rog să luați loc, tovarășe inginer! Mulțumesc, stau în picioare. Blondul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Cei doi mă privesc surprinși, apoi schimbă între ei o privire fugară. Tabelul a plecat de la combinat pe 10 ianuarie, le spun. Brunetul se uită la blondul blajin cu o expresie prin care pare să-i spună: "descurcă-te". Blondul blajin se ridică în picioare și-mi indică unul din cele două scaune, de lîngă ușă. Vă rog să luați loc, tovarășe inginer! Mulțumesc, stau în picioare. Blondul deschide dulapul din spatele său, începînd să caute, în timp ce brunetul cu maxilarele proeminente se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
decît Vlădeanu. Apoi, șeful Spațiului locativ și-a schimbat imediat comportarea cînd mi-a auzit numele, trecînd de la "tu" la "dumneavoastră" și la "tovarășe inginer". Deci ei știau dinainte de mine... Acesta e tabelul venit pe 10 ianuarie, îmi arată blondul blajin. Numele dumneavoastră nu apare. Care e numele meu? întreb prompt. Mihai Vlădeanu, răspunde blondul. Eu am spus doar Vlădeanu cînd am intrat în birou. De unde știți că mă cheamă Mihai și că sînt inginer? Blondul face ochii mari spre mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
simțit obligat să‑i citesc unele cărți. Trebuia s‑o fac ca să pot Înțelege despre ce vorbea Abe. Uneori Îl Întâlneam pe Davarr pe stradă, și‑mi venea greu să cred că omulețul acela, triplu abstractizat și distrat, cu ochelari blajini care‑i camuflau ideile arzătoare, era demonul eretic urât de universitarii din America și de aiurea. Ca unul dintre reprezentanții de frunte ai gândirii lui Davarr, Ravelstein era și el urât. Numai că el nu se Împotrivea deloc să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Herbst, inima se poticnise pe la cincizeci de ani, dar transplantul o să‑i mențină ritmul până după optzeci de ani. O dată pe an se interna În spital pentru verificări. Dar În rest, viața lui se desfășura ca Înainte. Avea o Înfățișare blajină, tolerantă, deschisă. Fața lui binevoitoare, ca un cadran tăcut de ceasornic, Încadrată de barba albă, ondulată, arăta calmă și sănătoasă. Se uita atent la femei, le măsura siluetele, sânii, picioarele, coafurile. Era unul dintre bărbații care știu să aprecieze, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
s‑au oferit să mă ajute. Anume să mă transporte cu mașina la spitalul din orașul M., la patruzeci de kilometri depărtare. Știam că drumul e spectaculos, dar aglomerat de vehicule de fermă hodorogite și de guaguas (autobuze). Doctorul era blajin, „moderat”, cum spunem noi, adică neînclinat spre diagnosticuri melodramatice. Așa Încât am decis să‑mi accept frigurile tropicale fără prea mare zarvă și să beau amestecul de chinină pe care mi l‑a descris. Rosamund și cu mine am citit Împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
țării, ca să facă iar trăsnăi. Până a da vara aceasta în clocot, eu stăteam la pândă și zilnic le mai dădeam peste mână când o băgau prea adânc în oala cu smântână, îi mai dojeneam părintește folosind doar cuvinte blajine ce aminteau de Dumnezei, sfinți, mamă și alte rubedenii, și încercam să le bat obrazul îngroșat de atâta stat la cârma țării. Am stat eu un timp în expectativă, dar acum gata, m-am întors, întreg și eu, și geamantanul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
doi. Se făcuse un tip robust, plinuț, roșu în obraji și cu ochi iscoditori. Plin de vervă și energie, se foia tot timpul și vorbea mult, spre exasperarea mamei sale. Renar depășea, ca înălțime, pe fratele său, era suplu și blajin, știa întotdeauna cât și ce să spună, politicos și deosebit de inteligent, se vedea că familia e mândră de el. Mătușa Vera se topea de dragul lui pentru că reprezenta întruchiparea aspirațiilor ei de viitor. Voia să-l facă medic, să-l însoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
am găsit un locșor pe saltele întinse din încăperea special amenajată pentru dormit, încăpere îmbrăcată în lemn, și, înainte de culcare, am vorbit îndelung cu niște oameni mai vârstnici despre părintele Ioan, Era un sfânt! spune unul dintre bătrâni cu voce blajină, eu venisem la el pentru nepotul meu, băiatul fetei mele, avea doi ani și nu umbla, l-am dus și la doctori dar degeaba, avea picioarele moi, și-am auzit de părintele Ioan, el ne-a deschis Cartea, avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
bolnav, Umbra părintelui se alungește pe podea înspre mine, după cum luna plină se lasă în cadrul ferestrei înguste pe spatele lui și eu fixez încordat prelungirea ei, încercând s-o țin la distanță de mine, Aproape îl uram pe acel preot blajin, având impresia falsă că el purta toată vina pentru cei ce mureau și-l priveam de fiecare dată triumfător când îi smulgeam câte un suflet de pe patul morții, Eu ascult în încăperea luminată deplin de lună povestea părintelui Ioan care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
că aceste cuvinte vin din gura unui preot și-mi ridic ochii spre colțul odăii ca să mă conving că e părintele Ioan acolo, îi văd barba căruntă argintată de lună, ușor plecat din umeri și-i simt prin întuneric privirea blajină îndreptată spre mine, neînțelegătorul, Sufletul tău e în mâinile tale, Theo, dă-i drumul să zboare! Nu te teme de lumina aceea! Ce-mi face părintele Ioan, oare?! Cum a ajuns să-mi umble prin suflet cu atâta ușurință, mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ținea mâinile Împreunate ordonat În poală. — Stai jos, stăpâne. Aș dori te Întreb ceva. Vorbind, cuvintele și ochii Îi erau reci precum cenușa. Dar Ieyasu nu se comporta deloc așa cum ar fi fost de așteptat din partea unui tânăr soț - atitudinile blajine față de nevastă erau mai potrivite pentru un bărbat matur. Sau, poate, avea o anumită părere despre femei și o privea obiectiv pe persoana pe care ar fi trebuit s-o iubească cel mai mult pe lume. — Ce este? Întrebă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
ferocele lui spirit de luptă, prin artele marțiale. Ia o lance. — Da, domnle. — Ia poziția obișnuită și lovește fără a te gândi că sunt tatăl tău, Își coborî Koroku lancea, repezindu-se spre fiul său ca asupra unui adult. Ochii blajini ai lui Kameichi se micșorară auzind glasul Înfricoșător al tatălui său și se retrase. Nemiloasa lance a lui Koroku Îl lovi cu putere În umăr. Kameichi țipă și căzu la pământ, leșinat. Matsunami, soția lui Koroku, ieși În fugă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Koroku nepotul. Ceea ce se schimbase mai mult decât Înfățișarea lui Tenzo era caracterul acestuia. Nepotul acela incontrolabil, care fusese atât de brutal și de barbar, chiar și după standardele clanului Hachisuka, nu mai era de recunoscut. Acum arăta curtenitor și blajin, plin de regrete și scuze pentru crimele lui din trecut. Cu zece ani În urmă - Într-adevăr, trecuseră zece ani - Koroku i-ar fi zdrobit fiecare os În parte! Înfuriat de faptele rele ale nepotului său, Îl urmărise pe Tenzo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
tăcere, un semn din partea stăpânului casei. Chipul care după-amiază fusese ascuns sub pălăria de rogoz contempla acum lumina pâlpâitoare a lămpii. Fără Îndoială, era prea palid pentru ca patrula să-l creadă un spadasin rătăcitor. De asemenea, avea ochii pașnici și blajini - nu te-ai fi așteptat de la un om care cunoaștea doar sabia. Ușa glisantă se deschise și o femeie, a cărei Îmbrăcăminte și ținută dovedeau că nu era o servitoare, Îi aduse, cu grație, un vas de ceai. Puse castronul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Totuși, nu reușea să-i ghicească motivul. Am auzit că Îți place poezia. Am văzut una din scrierile tale, de când te-ai dus la Mishima, spuse Fujitaka, deschizând discuția. Nu arăta ca un om În suferință. Avea o Înfățișare absolut blajină și binevoitoare. — O, mi-e rușine să aud. Mitsuhide nu era doar modest; se jena sincer. Desigur, Fujitaka era celebru pentru versurile sale. În ziua aceea, conversația lor Începu cu poezia și trecu la literatura japoneză clasică. — A fost o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Începuse să citească tăcut, neluând În seamă focurile de armă din depărtare. Cu cinci ani mai tânăr decât Hideyoshi, Ieyasu Împlinea În anul acela patruzeci și patru de ani, fiind un general În floarea vârstei. Înfățișarea lui era atât de blajină și binevoitoare - cu o piele atât de palidă și carnea așa de moale - Încât cine-l vedea s-ar fi putut Îndoi că trecuse prin toate situații limită și că purtase bătălii În care Își Însuflețise trupele fără nimic mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
viu. Năluca lui Urthona văzu Umbră lui Enitharmon Sub Arborele Tainei printre frunze și fructe. Împurpurîndu-se, strașnicul demon otravă Dragostei duioase-o pregăti. 220 Se frămîntắ de pe o parte pe-alta, scăldat în lacrimi; plîns-a și-mbrățișat-a Chipul zburător, si in blajine șoapte plăpînda umbră o peți: "A Omenirii cea mai încîntătoare desfătare! Enitharmon, în umbră ascunzîndu-te În tainice cotloane în care nici un ochi calea ta reavăna nu poate s-o urmeze, Te-am găsit? te-am găsit? de teama tremuri 225
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
civilizații umane în același spațiu geografic, implicit caracterul de arhetip al acestui concept. Tradiția românească amintește tot patru vârste, dar cu subtilitatea de a o plasa pe una în viitor. E vorba de Căpcăuni, Uriași, Oameni, iar în viitor de Blajini . Și am adăuga un aspect comun între grecescul “biotop” (șirul de metale) și româneasca “biocenoză” (șirul de ființe), constitutive ale unui “ecosistem”: spiritualizării ființelor (creșterea negentropiei) îi corespunde scăderea entropiei standard a metalelor în discuție (So = 11,31; 10,20
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Mare. Epistolele, cu pecete oficială (adresate lui Al. I. Cuza) sau destinate unor prieteni (V. Alecsandri, I. Ghica) și unor membri ai familiei, constituie partea atașantă a scrisului acestui om sensibil și dornic de echilibru. Epistolierul apare ca un moralist blajin și un înțelept, înclinat spre un trai patriarhal, în mijlocul naturii. Omul politic, ce meditează acum cu amărăciune la moravurile vremii, e o prezență tot mai discretă, imaginea care prinde contur fiind aceea a unui boier de țară, retras departe de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
înger (4); luminat (4); lut (4); de lut (4); ochi (4); portret (4); privire (4); suflet (4); amintire (3); bun (3); copil (3); expresie (3); femeie (3); figură (3); mască (3); ten (3); umbră (3); (2); asemănare (2); ață (2); blajin (2); corp (2); curat (2); divin (2); ființă (2); fin (2); identitate (2); lumina (2); obraz (2); puritate (2); tablou (2); tata (2); tată (2); vesel (2); ac; admirație; adorabil; alună; aparență; aspect; autoportret; bătrîncios; beautiful; blîndețe; blond; bunătate; buze
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
naștere (2); ocrotire(2); ocrotitoare(2); persoană iubită (2); persoană (2); protectoare(2); protector(2); putere(2); sfințenie(2); siguranță(2); soțul(2); unica(2); unică(2); 8 martie; absentă; aerul meu; ajutătoare; ajutor; a aprecia; apreciere; aproape; bani; binecuvîntare; blajină; bunica; bunică; cald; candoare; casa părintească; casa; cămin; cea mai caldă; cea mai scumpă; cel mai drag; cel mai frumos cuvînt; cel mai minunat lucru; centru; ceva sfînt; comoară; confident; copilărie; creatoare; credință; curățenie; cuvînt sfînt; cuvînt; da; dar; departe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Kremlinul, cu amestecul său de biserici și clădiri administrative, reprezintă, ca și stema, o imagine a îmbinării dintre puterea laică și cea religioasă. Culorile dominante sunt galbenul-arămiu, albul și roșul în exterior; albul, galbenul și verdele în interior. Biserica Vasile Blajinul din piață e un unicat, de un sincretism remarcabil. Ucrainenii sunt malo-ruși, veniți ceva mai devreme, în secolul al XI-lea erau deja creștinați în masă de cneazul Vladimir și mama sa, după succesul delegației bizantine. Sunt mai blînzi, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
dar suflet cald (evocat în legendă de la începutul românului Baltagul), individualizat prin câteva trăsături specifice : păstrează lumea veche, arhaica, patriarhala, are un profund simt al dreptății și al libertății, își apără până la moarte principiile moștenite din moși-strămoși, este un om blajin și de bun-simț, răbdător în suferință, adesea purtând în suflet o durere înăbușita care îl face să se retragă în natură sau în sine, răbufnind numai dacă îi este încălcată demnitatea, tulburat câteodată de o iubire pătimașa a cărei amintire
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
sau vreun profesor se apleacă dăruit asupra scrisului, când, la zilele școlii, îl pomenim pe el sau pe altul dintre “meșterii cei mari de vorbe și de visuri”, simțim câte un abur sfios care adie dinspre trecut. Și o umbră blajina, cu surâs din alte vremi, trece nevăzut, neauzit, printre larma copiilor, pe holuri, prin clase, printre ferestre, pe lângă icoane. Numai vreo rază rătăcita din amurg îi iese în cale și-l recunoaște, murmurându-i moldovenește, cu glasul ei de miere
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]