967 matches
-
leagă o coadă de iepure la cucoșul puștii, ca să tragă vînatul la ei. Vînătorii pun în pușcă nafură din ziua Paștilor, ca să tragă la ei vînatul. Cînd merge pușcașul la vînat cu pușca descărcată, îi sar iepurii înainte. Cine la Bobotează își vîră pușca în apă va trage mult vînat la ea. Pușcă dacă visezi, vei primi o veste. Cine vrea să aibă pușca vrăjită ca să tragă la ea orice vînat, să facă așa: să anine o icoană într-un copac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îi mîngîie Maica Domnului. Rod Din sămînțuri să nu dai primăvara nimănui pînă ce nu-i pune tu întîi din ele, că-ți dai norocul la roade și nu se fac. Ca să-ți dea pomii bune roade, botează-i la Bobotează. De se trag clopotele în ziua de Paști toată ziua, roadele pămîntului se vor face bune. Cînd plouă la zilele mari, e anul rodos. Rofii La lehuză nu-i bine să meargă femeia cînd nu-i curată (în menstruație), căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi purecii de pămînt nu-l vor strica. Se crede că nu e bine a pune sămînța pregătită pentru sămănat în saci de făină, căci la din contra, acel fel de pîne, răsărind, va avea mult tăciune. în ziua de Bobotează, să botezi cu agheasmă sămînța ce trebuie s-o sameni. Se crede că nu este bine a da cuiva oareșicare sămînță, fiindcă la cel ce dă rodește mai mică. Sicriu Cînd pocnește sicriul, nu-i bine. Sită Să nu pui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a speriat cineva, apoi să se afume cu putregai de răchită. Spate Să nu te scoli dimineața cu spatele în sus, că e rău de ceartă. Spălat Se crede că-i păcat a spăla rufele în cele două săptămîni după Bobotează, iar dacă trebuie să se spele numaidecît, apoi aceasta să nu se facă înainte de răsăritul soarelui. Sperietură Cine vorbește pe întuneric sufere de spăriete; fă-i cu păr de urs ori cu liliac, că scapă. Spin Cînd ți-a da
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
capul șerpelui. Șerpele iese din pămînt la cei patruzeci de mucenici și intră în pămînt în dimineața Zilei Crucii. Dacă șerpele nu ar fi văzut de nimeni șapte ani, se face balaur. Șerpele cînd trece drumul, îl doare capul. La Bobotează, pruncii încunjură cu clopoțele casa, grajdurile și alte edificii ca să nu se apropie șerpii. Să nu dormi duminecă dimineața cînd auzi clopotele la biserică, că trec șerpii peste tine. Cînd pui la foc un șerpe viu și-l ții așa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în altă apă curată, și după aceea îi dă țîță, căci altfel îi curg urechile. Femeia în poziție nu trebuie să mănînce mai sau rînză de pasere sau de vită, căci se vor dezbîrna* urechile copilului. în ziua de Iordan [Bobotează], pe timpul sînțirii apei, este obicei de-a aprinde niște petice, a căror rămășiți se strîng, crezîndu-se că ele ar fi de leac cînd se afumă cu ele cei ce au junghiuri în urechi. Ca un copil să trăiască, i se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
i se pune tortiță. Cînd vii de Florii de la biserică cu salcie, dă cu ea prin urechi, ca să nu te doară, și încinge-te peste brîu, ca să nu te doară șalele la secerat. Să nu zici colindul ori plugul după Bobotează, că îți curg urechile. Dacă asurzește cineva, e bine a ținea genele unui vulpoi cîtva timp în urechi, și apoi îi va trece. Femeia să nu iasă cu udul cu copilul în brațe, că i curg urechile. Urmă rea Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
busuioc de la popă se culcă fetele sub perină, ca să viseze pe ursit. Numai lumînarea de la Ovidenie [Intrarea în Biserică a Maicii Domnului] e bună de uitat în fîntînă, spre a-ți vedea soțul. Fetele de măritat să postească în ajunul Bobotezei, și din mătăuzul* popii să-și rupă un fir ca să-l pună noaptea sub perină, că-și vor vedea „data“. Dacă fașa ce se dă unui copil de naș la botez se brodește prea lungă, se va însura copilul bă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casa mea.“ Cine lucrează în joile după Paști și în zilele de Filipi, Dumnezeu poruncește Sf. Petru să trimită din cățeii (lupii) săi să le ia cîte-o vită din curte. Se crede că înspre sara Crăciunului, a Sf. Vasile, a Bobotezei și a Paștilor vitele vorbesc întreolaltă și-și destăinuiesc unde se află comori ascunse în pămînt, despre care se zice că ar arde înspre sara acelor zile. Cînd iei burca* de pe foc, să nu leși urma să steie multă vreme
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că și sîmbria* cu vitele se va sparge curînd. Vinerea după Sf. Toader și în cea din urmă marți să se dea la vite sare descîntată, ca să nu le facă Sf. Toader vreun rău. Cînd vine popa cu căldărușa la Bobotează, să faci două pîni, una mai mare și alta mai mică, și să le bagi în țest. După ce s-au copt, pe a mai mică o oprești ca s-o dai la vite s-o mănînce, iar pe a mare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
poartă atunci vitele lor prin foc, ca să nu fie mușcate de gîngănii. Femeia care vrea să nu se atingă lupul de vitele sale leagă un ac cu ață de mănușa doniței și-l poartă atîrnat de doniță cît vrea. La Bobotează, cînd vii acasă, stropești toate vitele cu aiasmă, ca să fie ferite de boleșniți. Cînd uiți vitele neînchise în obor sau la cîmp, înnoadă fiarele după coș, că nu ți le mănîncă fiarele sălbatece. Cînd pierzi din bătătură vreo vită, strig
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în căsătorie; dacă firele de păr arzînd se împreună, atunci fata va lua în căsătorie pe acel tînăr, iar altfel, nu. în dimineața de Sf. Vasile, fetele mari torn plumb topit în apă, ca să-și ghicească norocul. Sara, în ajunul Bobotezei, fetele mari pun o cracă de busuioc uscat pe ghizdurile puțului, apoi se gîndesc la un flăcău pe care voiesc a-l lua în căsătorie; dacă dimineața vor găsi acel busuioc umed, îl vor lua, iar altfel, nu. Sara, în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mari pun o cracă de busuioc uscat pe ghizdurile puțului, apoi se gîndesc la un flăcău pe care voiesc a-l lua în căsătorie; dacă dimineața vor găsi acel busuioc umed, îl vor lua, iar altfel, nu. Sara, în ajunul Bobotezei, mai multe fete pun busuioc prin gard; dimineața al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat, iar fără brumă, îl va lua sărac. în ajunul Bobotezei, fetele mari pun mărgelele ce port la gît pe pragul ușii, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acel busuioc umed, îl vor lua, iar altfel, nu. Sara, în ajunul Bobotezei, mai multe fete pun busuioc prin gard; dimineața al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat, iar fără brumă, îl va lua sărac. în ajunul Bobotezei, fetele mari pun mărgelele ce port la gît pe pragul ușii, ca să pășească preutul peste ele cînd vine cu botezul, apoi le iau și le pun la gît, ca să se mărite curînd. Fetele cred că dacă vor călca în ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mari pun mărgelele ce port la gît pe pragul ușii, ca să pășească preutul peste ele cînd vine cu botezul, apoi le iau și le pun la gît, ca să se mărite curînd. Fetele cred că dacă vor călca în ziua de Bobotează, după ce a sfințit preotul apa, în urma lui, apoi se vor mărita curînd. Sara, înainte de Sf. Andrei, se strîng mai multe fete și fac niște boțurele de aluat sau mămă ligă cu unt sau oloi, însemnîndu-se care ale cărei sînt, și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
chidie* anul va fi roditor. Dacă în ziua de Sf. Trifon, căruia îi zic și „Trif cel nebun“, nu este omăt, apoi se crede că se va pune; dacă însă atunci este omăt, apoi se va sparge. Dacă vremea la Bobotează este geroasă, după ieșirea cu Iordanul [sfințirea apei] se va muta; dacă vremea a fost moloșagă, se va înăspri. Cum va fi în ziua de Sfinți așa va fi toată primăvara. Se crede că cum e în ziua de Bunavestire
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vedea lumina soarelui. Din acele butori iese sara în murgit* și zboară în lume, ca să facă rele. El are solzi rotunzi ca cei de pește, albi, care nu ard în foc. Calendarul sărbătorilor citate Sf. Vasile / Anul Nou - 1 ianuarie Boboteaza / Ziua de Iordan - 6 ianuarie închinarea cinstitului lanț al Sf. Petru - 16 ianuarie Circovii de iarnă - 17-18 ianuarie (sărbătoare populară) Filipii de iarnă - 29-31 ianuarie (sărbătoare populară) Trei Sfetitei / Sfinții Trei Mari Ierarhi - 30 ianuarie Trif (cel nebun) / Sf. Trifon
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care se trage vinul din butoi tîrboc - sac de pescuit tîrlă - stînă tîrș - brad pitic toaie - plantă tologi (a) - a (se) tolăni tomurluci - stîlp tort - pînză de casă trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee tufă - alun tulpan - pînză străvezie tureatcă - carîmbul cizmei Ț țandură - așchie țapoș - ca de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine pe vatra încinsă țevie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
boier. Pentru că și-a "bătut și asuprit" femeia, prietenul lui Constadin Moțoc a primit sancțiuni din partea boierului. A fost lovit cu palma peste gură, apoi cu harapnicul peste ochi și peste tot corpul, a fost ținut toată noaptea în gerul Bobotezei "cu capul vârât într-un gard, cu gâtul strâns între nuiele", apoi l-au dus într-un bordei, i-au pus picioarele în butuc și au presărat pe jăratic ardei pisat. După ce a scăpat de cazne, acesta s-a retras
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de proastă calitate. Corespondența este deschisă de mirele Constantin Oteteleșanu care însărcinează pe Zoița păhărniceasa cu pregătirea hainelor necesare miresei sale. logodna s-a făcut deja, pregătirile de nuntă sunt foarte avansate, întrucât mirii vor să se cunune după sărbătoarea Bobotezei. Presat de timp și „fiindcă sorocu nunții să apropie și face trebuință de a face hainele miresii“, ginerele însărcinează un fecior să ia 5 000 de taleri de la cumnatul său, din banii de zestre, și să-i dea păhărnicesei pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aghiazma este considerată un elixir magic pentru alungarea duhurilor rele și pentru efectele ei terapeutice, cea mai prețuită fiind aceea de la mănăstirile și sihăstriile unde slujesc preoți cu har. Există două feluri de apă sfințită: - Aghiazma Mare (Sfințită numai la Bobotează, pe 6 ianuarieă, care se consumă doar o săptămână, până pe 13 ianuarie, dimineața pe nemâncate. Pe parcursul anului o pot consuma doar cei ce postesc până la orele 16-17, începând de la miezul nopții. Ea este bună pentru orice fel de boli trupești
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
au ales ca drum al trecerii lor prin viață? În răspuns, probabil vor reapărea secularizările. Tot mai frecvent, călugări (și călugărițe) merg atât de senini cu propriul lor 4x4, telefon și laptop; unii preoți au trecut să ștampileze pereții la Bobotează, alții născocesc laic-creativi alte forme de secularizare. Ne vine în minte stendhaliana metaforă "roșu și negru": slujitorii religiilor sunt ca și soldații. Statutul lor special însă este conferit de apropierea isihastică de Dumnezeu, de hirotonie și chiar de podoabele chipului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mormăiau fioroși ca niște carnasieri, putem să intuim teroarea pe care o exercita acest corp de elită al armatei dace, temut de altfel pentru vitejia și cruzimea sa.” Ca o rămășiță a riturilor inițiatice arhaice, În perioada dintre Crăciun și Bobotează există Încă ceremonii În care se poartă diferite măști: lupi, urși, capre. Eliade consideră că nașterea poporului român s-a realizat sub Însemnul zeului-lup dac și al lupoaicei mitice a lui Romulus și Remus, adică al fuziunii a două popoare
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
l-am găsit la secțiunea „organizatorice - reconstrucție” din raportul lui Petru Bighiu. Iată ce scria acesta: „...din punct de vedere organizatoric, organizațiile care au activat (în Federație, compl.ns.) au început pregătirile pentru sărbătorirea datinelor de Crăciun, Anul Nou și Bobotează. S’a hotărât ca aceste datini să nu se sărbătorească numai în oraș ci și în județ unde se vor organiza în fiecare comună și sate mai mari, precum și toate obiceiurile care sunt în această regiune. S’au mai luat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dintre ele cu propriile aniversări. Revoluția a făcut ca ziua de 6 ianuarie să-și dobândească adevărata valoare, păstrată de fapt în conștiința întregului nostru popor. Este vorba despre sărbătoarea tradițională înscrisă în calendarul creștin și popular sub numele de Boboteaza prin care se celebrează botezul lui Christos"1. Deși semnatara articolului este un reputat cercetător al tradițiilor și obiceiurilor populare, în articolul de mai sus gafează, confundând termenii religioși cu cei ai tradițiilor populare: botezul Domnului fiind o sărbătoare creștină
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]