989 matches
-
sale” stau „închinându-i-se [Domnul este din nou „persoană publică”] dregătorii, boierii și ceilalți slujitori”, ca și atunci când era în viață); rugăciuni („Preoții vin să spună rugăciuni, iar boierii stau de veghe ziua și noaptea” - De la Croix), plânsete și bocete (Doamna văduvă, soțiile boierilor - la care călătorii străini au observat o decență a durerii tradusă într-o tăcere a mâhnirii: „despre femei și fete, ele își despletesc părul fără să plângă, nici să bocească zgomotos și păstrează o ținută demnă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-l sărute și plâng cu respect”32 -, profesioniste ale lamentației - angajate (de familiile avute; la oamenii de jos [observa De la Croix] „femeile sunt datoare să vină cu rudele lor să bocească lângă mort și să-și smulgă părul...” 33, căci bocetul, ca formă a discursului funebru și a dialogului între cei vii și cei morți, ar fi trebuit să exprime o stare sufletească acută), pentru a da expresie durerii generale, Weismantel a băgat de seamă că aceste bocitoare-și împlineau obligația
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București, Editura Grai și Suflet-Cultura Națională, 2000. 22. Vezi S. Fl. Marian, op. cit., p. 39-47, 48-55, 138-158, 225-241, 289-293, („Timpii” cadavrului, în înșirarea lui S. Fl, Marian, sunt: scăldatul, ungerea, îmbrăcarea în haine noi, priveghiul, înmormântarea, etc.; vezi Ioan Pop-Reteganul, Bocete adecă cântări la morți, Gherla, 1887. Vezi și Marius Rotar, Tăceri concentrice. Despre percepția cadavrului în Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX, în Cum scriem istoria, Alba Iulia, Editura Aeternitas, 2003, p. 297-319) 23
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
33. în Ibidem, vol, VII, p. 267. Transcriu - după Simion Florea Marian, înmormântarea la români, ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb și Ioan Ilieșu, București, Editura „Grai și suflet - Cultura Națională”, 1995, p. 331 și urm. - câteva fragmente de bocete adunate din Bucovina La un bărbat [...]. „Bădică, nu te-ndura Și soția a-ți lăsa. Că soția dumitale, Multă supărare are. Și eu mă rog dumitale, Să nu faci această cale Că-i multă supărare Și cu cheltuială mare. Bădicuță
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
două ori/ Și nu uit până ce mor” - îi furnizează informații cutremurătoare): Vădana unde-i rămasă. Plânge dranița pe casă; Unde-i casa cu bărbat, Niciun par nu-i supărat, Dar unde bărbatu moare, Numai chin și supărare 443. în orice bocet, rechemarea celui dispărut (plasat de moarte într-o stare de liniște: „Tu de-amu ții scândurile/ Și eu trag necazurile,/ Tu de-amu stai su pământ/ Și eu m-oi legăna-n vânt,/ De amar și de nevoi,/ Ca codru
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
te-nduri de ea Și-i spune curat Că m-am însurat Cu-o fată de crai, Pe-o gură de rai. Iar la cea măicuță Să nu spui, drăguță, Că la nunta mea A căzut o stea...458. în bocete, toposul „rechemării din moarte” este frecvent folosit: Scoală, mămucuță, scoală, Că ți-a fi destul de-asară! Și-ți deschide ochișorii Și ți-i vedea toți feciorii; Și-ți ridică genele Și ți-i vedea fetele; Și-ți deschide gurița Și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
neînsuflețit (2); odată (2); plecare (2); priveghi (2); roșu (2); scăpa (2); stins (2); transformare (2); vietate (2); -; acru; acum; adormi; adormit; aiurea; alege; angoasă; animal; la anul; asta e; atingere; azi; banal; bani; bătrîn; la bătrînețe; de bătrînețe; bătrîni; bocet; bocete; bolnav; brusc; bucurie; buneii; bunică; cancer; casting; căiește-te; ce?; ceas; a ceda; cicatrice; ciocan; coapte; coroană; crăpa; deal; deodată; destoinic; devreme; disperare; dor; a se duce; duci; dulce; dulci; Dumnezeu; durere în inimă; dus; s-a dus; etern
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); odată (2); plecare (2); priveghi (2); roșu (2); scăpa (2); stins (2); transformare (2); vietate (2); -; acru; acum; adormi; adormit; aiurea; alege; angoasă; animal; la anul; asta e; atingere; azi; banal; bani; bătrîn; la bătrînețe; de bătrînețe; bătrîni; bocet; bocete; bolnav; brusc; bucurie; buneii; bunică; cancer; casting; căiește-te; ce?; ceas; a ceda; cicatrice; ciocan; coapte; coroană; crăpa; deal; deodată; destoinic; devreme; disperare; dor; a se duce; duci; dulce; dulci; Dumnezeu; durere în inimă; dus; s-a dus; etern; evadare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frumos (2); frumusețe (2); închisoare (2); joc (2); legătură (2); mariaj (2); minunat (2); mîncare (2); muri (2); nuntași (2); prostie (2); reuniune (2); reușită (2); taină (2); unire (2); vornicei (2); -; afacere; albastru; albă; alegere; alibi; angajament; bătrîn; bea; bocete; bogată; bogăție; buchet de flori; buchet; buze; ca n-povești; căciulă; ceva frumos; cîntare; colectivitate; consimțire; contopire; criză; cumetri; dansuri; de aur; de cinci stele; de pomină; destin unit; destin; dispoziție; divorța; documentar; doi ani; elegantă; emancipare; faimoasă; fain; fast
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); urla (3); amar (2); se descarcă (2); fată (2); femeie (2); geme (2); iubire (2); lăcrimează (2); necaz (2); nefericire (2); nefericit (2); sensibil (2); slăbiciune (2); zîmbește (2); abstinență; acțiune; alintat; animal; ascultă; a nu avea; azi; bebe; bocet; boci; de bucurie; bunica; ceapă; cer; chin; cîntă; complex; condoleanțe; copilaș; to cry; curățare; curge; degeaba; a te descărca; dezbalanță; deznădejde; de dor; duioșie; după iubită; Emo; emoțional; emoționat; eu; examen; fata; fetița; firav; frică; fricos; fript; gălăgie; gelos; gumă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de folclor apărută la Blaj între ianuarie 1923 și octombrie 1927. Director-editor: Traian German. Urmărind să adune folclor românesc, revista publică în mod constant culegeri de literatură populară, cântece lirice și epice, datini și credințe, ghicitori, proverbe, meteorologie populară, descântece, bocete, jocuri de copii, cimilituri etc. Multe articole au caracter de informare și comentare (T. Murășanu, Cum vorbește poporul nostru, P. Hossu-Longin, Datini și credințe, Simeon Russu, Medicina populară, T. German, Norii în credințele poporului, A. Lupeanu, Datinile noastre de Crăciun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286347_a_287676]
-
invocă duhuri ale basmelor românești, „diavoli, spiriduși și vraci”, „vârcolaci”, „paparude-n zdrențe și rusalce”, „scorpii, iele-n zdrențuite rochii”. Crâșma ce răsare în drumul bietului croitor apare și dispare, ca în La hanul lui Mânjoală al lui I. L. Caragiale; bocetul săracului, prigonit de o nevastă rea, are ecouri din Creangă, iar demența distructivă a caprei, ce sare în final ca un diavol, răsturnând toate tarabele pieței, evocă imagini din Ivan Turbincă. Umorul dobândește sub pana lui C. imaginație, haz lexical
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
domnilor, și recunoașteți că v-a bătut unul mai bun; data viitoare, veți fi dv. cei care bat și în drept să li se recunoască superioritatea. Văietăturile de babă fără dinți transformă un spectacol între bravi într-un concert de bocete. Printre gratiile nebăgării de seamă a posturilor t.v., se strecoară, e drept, rar, și cîte un film bunicel. Și dacă tot sîntem la sport, iată sîmbătă, 28, HBO a programat la o oră de vîrf, filmul american Titanii, inspirat
Ratingul are sex by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14736_a_16061]
-
peisaje) sonore: muzici propriu zise; texturi ambientale cu timbruri predominant sătești; texturi complexe, suprapunând sau alternând strâns muzici propriu-zise și texturi ambientale. În prima categorie se înscriu cântările sau suitele de cântări țărănești maramureșene: horile (cântecele lirice vocale), cântările morțești (bocetele), zîcălile de băut (melodiile instrumentale de petrecere), jocurile bărbătește și de învârtit. Aceste cântări se deosebesc de cele genuine doar prin contextul care le înglobează și eventual - dar nu cu necesitate - prin unele detalii fine de execuție, menite să le
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
întreprinderile lor creatoare să suscite comparații, raportări, ierarhizări: Flyng Pigs de Dan Dediu este o muzică tonică, plină de nerv, desprinsă parcă din cartoon-urile în care acțiunile personajelor debordează atenția analitică a spectatorilor; Alean de Doina Rotaru reia ideea de bocet îndelung și intens personalizată sonor de către compozitoare; Doiniri de Carmen Cârneci tatonează valențele multiple ale cântecului lung autohton, altfel, desigur, decât a fă--- cut-o Horațiu Rădulescu în lucrarea sau cu același titlu; Reflex quarto de Sorin Lerescu se desface facil
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
pe care le-am sădit acum un an? / Unde, pe-al lumii putred portulan/ se-nalță pulberi de fierbinte vară?" (II) Polizarea stilistică aleasă pentru această a doua parte atinge uneori perfecțiunea unei mult recitate poezii populare, eventual a unui bocet: "Supărarea-i pe câmpie/ tu te furișezi în vie. Fercirea-i pe cărare/ tu pășești peste răzoare./ De la măr pân' la cireș/ firul de paing e des/ nu-l poți rupe, nici descoase/ doar de ai oțele-n oase./ Tu nu
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
care a pornit întreaga Creație. Cezar a apelat la rezonanța naturală a sunetului do , peste care a adăugat semnale sonore cu microtonii, a căror culoare se aseamănă cu cea a sitarului indian, semnale cântate sau vorbite, semnale instrumentale, fragmente de bocete, „nori sonori”, „nori ai intoleranței”. Sunetul, isonul armonic rămâne constant, „tolerând” toate aceste deviații și turbulențe, reprezentând constanța spirituală în fața vieții pământești plină de evenimente.
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
Ardealului și o parte din Bucovina socrilor, are probleme de vedenii cauzate de audiovizual. Faptul a fost descoperit și diagnosticat, surprinzător și împotriva tuturor așteptărilor, de soacră-sa, după o emisiune ,Iartă-mă", terminată într-un răscolitor cor general de bocete, formație vocal-sfâșietoare compusă din nevestele noastre și, pe alocuri, pe post bariton, respectiva soacră. Detalii aflu de la prieten, care mi-a zis alaltăieri: -Domnu' vecin, scuză-mi deranjul, da' ori de câte ori apare domnul Prim-ministru Tăriceanu la televizor, îl visez noaptea
Școli prin care ,șuieră, suieră vântul"...(A.E. Baconsky) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11335_a_12660]
-
în care trăiește: calmul livezilor de portocali e sfîșiat de explozia unei bombe (Iarnă verde); o mamă își plînge fiul ucis: "ce vesel era cînd a plecat// ecoul pașilor lui n-are să mai sune/ urcînd scara cîte două trepte odată" (Bocet); "moartea stă la pîndă sub măslini" (Pîndă sub măslini). Dar dăinuirea milenară a locurilor poartă în ea speranța păcii; poetul aruncă o punte peste timp, desenînd un peisaj care poate fi al erei biblice sau, deopotrivă, al veacului nostru: "gust
În descendența simbolismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9524_a_10849]
-
creatoarea elaborează partiturile. Corpurile se re-teritorializează altfel cu fiecare spectacol - noi imagini-mișcare, noi imagini-timp. Într-un foarte special spectacol, Cu cât cânt, cu atâta sunt, vorbe antonpanești pendulează între necaz și haz, au toată înțelepciunea străveche; un descântec sau un bocet, o doină, o baladă, ori o legendă construiesc un spațiu special al dansului, propunând alese structuri morfologice muzicale, poetice și coregrafice. Sintaxa țesăturii coregrafice conchide observarea și esențializarea scenică a caracterului românesc - nu o reconstituire a lui, ci o plăsmuire
Miriam Răducanu la aniversare by Raluca Ianegic () [Corola-journal/Journalistic/6795_a_8120]
-
poveste pentru morți./ Ce muzică-i în țăcănitul/ clapelor de calculator,/ în ritmul rappului, obsesia/ zilei până în noapte/ și noaptea până în zori" - Poezia se ascunde în țărâna), teama de un destin numeric ("strivit de mii de cuvinte sub cer,/ în bocetul planetelor încrucișate/ pier" - Pietonii), nostalgia nocturnului romantic ("Tace în mine noaptea la fericită/ oră când nu mă mai cunosc/ Doar ghemuri de-ntuneric salța/ pe podele dar nu spre lumină./ Lăstuni cu zori în ghiare să/ mai aștepte încă/ un
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
și agonic, poetul este un fecund daimon sexual. Totodată lupul este un simbol stoic al omului suferind în singurătate, murind neștiut (Byron, Vigny, Hesse), dar și un duh htonian, o călăuză a sufletului mortului până în lumea de dincolo (vezi textele bocetelor românești). Subliminal, poetului și deci și cititorului, i se arată biserica din sat de pe pereții căreia au plecat toți îngerii și n-au mai rămas decât literele inscripțiilor, râul și numitul Ioan alunecând sub sloiuri: "Scriu și Ioan se agață
Arhiva de fulgere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7979_a_9304]
-
bubele în mătănii". Sub comunism, desigur că Arghezi n-a mai suflat o vorbă despre "voievodul culturii", căruia părea să-i poarte o devoțiune eternă, dar n-a ales nici tăcerea, scriind, între multe alte texte conjuncturale, un extrem de stînjenitor "bocet" la dispariția lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Nu ne împingem maliția pînă la a ne imagina cum s-ar fi comportat mult-adaptabilul bard, dacă ar mai fi trăit, sub cîrmacii următori, care au avut grijă a-i eclipsă (într-un caz chiar
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
op'zeci de ani, paralizată-n pat. Ca mâine moare și rămân să-i plâng urmele - mămicuța mia, sărăcuța de ia, ce m-o mai aștepta și io n-am cu ce să mă duuuuc la ia, ohhh... Frântura de bocet îl face pe Adrian să se scuture frisonat. - Îmi vine rău, bă, nu te mai văicări. Îmi vine să vărs. ține: o sută de mii. Pentru-o palmă, cred că-i destul. Să-ți fie primit și ție, și lu
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
ale ei din diferite regiuni ale României (Doina în Ținutul Sibiului, al Năsăudului și Maramureșului, al Bucovinei și al Olteniei dar și al Olteniei), Vincent Rastädter surprinde cu acuitate și deosebirile între doină și specii asemănătoare ei din folclorul ocazional (bocet, baladă, cântec de leagăn). Cea mai mare parte a studiului este dedicată analizei muzicale și decelării structurilor melodice care se constituie în modele pentru recunoașterea melodiei de doină. Analizele sunt aplicate pe melodii de doină apărute în culegerile de folclor
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]