3,038 matches
-
suntem cinstiți, Și cu plăcere împărțim! De foame ți-e , noi te poftim La masă să mănânci, Iar de ți-e somn, noi te lăsăm , În pat ca să te culci! Oftă omul din rărunchi și aduse vorba de vecinul lui , bogatul, pe care el îl considera un ,,om bătut de soartă" și spuse că pentru nimic în lume nu ar face schimb de vieți . Pentru el, bogăția spirituală era mult mai de preț. Dis de dimineață, Soarele plecă la locul său
OM SĂRAC ȘI OM BOGAT de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368519_a_369848]
-
bătut de soartă" și spuse că pentru nimic în lume nu ar face schimb de vieți . Pentru el, bogăția spirituală era mult mai de preț. Dis de dimineață, Soarele plecă la locul său pe cer, iar seara, poposi la poarta bogatului .Bătu vreme îndelungată, dar nimeni nu îi răspunse! Săracul, care auzise, ieși la poartă și recunoscu pe cel care îi fusese oaspete seara trecută, dar nu zise nimic. Soarele veni spre el. Îi puse mana pe umăr și-i zise
OM SĂRAC ȘI OM BOGAT de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368519_a_369848]
-
dorințe, acele lucruri care conturează adevărata personalitate a cumpărătorului mult mai bine decât ar putea să o definească până și cel mai iscusit psiholog. Se ridică, cu greu, de pe fotoliu, directorul sectorului căzi, bideuri, chiuvete, pisoare și lămurește scurt situația. Bogații acestei lumi au fost, din ce în ce mai mult, educați în cele mai înalte și exigente școli, iar acum au devenit atât de perverși încât trăiesc, aparent, decent și discret. Le convine desigur, fiindcă ei au moștenit de la înaintașii lor excelentele produse ale
EPIZOOTIA LA OAMENI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367815_a_369144]
-
chipului fizic și spiritual al ei, într-un frumos tablou în cuvinte rămase în scris! Aceasta, pentru că tabloul reprezintă un om foarte bun și frumos! La devenirile unui om bun și unui artist autentic lucrează înainte de orice și de oricine bogatul dar ancestral ce vine din partea așezării în care s-a născut. Această operă independentă sau nu de noi, pentru fiecare e unică. Nimeni nu are un număr de locuri natale, ci o localitate. Unde te-ai născut? Într-o binecuvântată
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
viziune universalistă despre relația națiune-confesiune. Scăpați de jugul turcesc, de reflexele autoritarist-etniciste ale perioadei interbelice și de marea pacoste comunistă, poate avem șansa unei noi construcții. - Care ar fi "nevoile secundare", nevoi, pe care și omul sărac, nu numai cel bogat, le simte că-i sunt proprii, necesare? - Una dintre bolile tranziției este aceea că nu mai putem distinge între nevoile primare, nevoile secundare și nevoile terțiare ale societății. Când praful, glodul și absența dispensarelor înghit sute de comune la noi
MIHAIL NEAMTU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366796_a_368125]
-
doua posibilitate vine din partea actualului președinte american Barack Obama și se bazează pe reducera deficitului bugetar și majorări mai modeste pentru impozitul pe venit pentru cei bogați. O alegere dificilă întâlnită des de-a lungul istoriei, suferă guvernul său cei bogați! Nu pot să nu închei acest articol fără unul dintre citatele mereu de actualitate ale marelui economist, John Maynard Keynes care ne demonstrează că umorul britanic este intr-adevar incorigibil: ” Dacă datorezi băncii o sută de lire, ai într-adevăr
DILEMA ZILEI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366874_a_368203]
-
lor și care am înțeles că sunt cântate și în vremurile noastre, în unele zone din România. Mike Florian redase una dintre ele în această scrisoare a lui către nea Mitică: „De Crăciun cu Colindu’ Coborât-a Dumnezeu la curtea Bogatului În mijlocul satului, la curtea Bogatului: Gata-i prânzu’ să prânzâm Prânzu-i gata, nu-i de voi Că-i de boieri ca și noi. Dumnezeu s-a supărat Și de-acolo a plecat La marginea satului, Într-o căsuță a intrat
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
că sunt cântate și în vremurile noastre, în unele zone din România. Mike Florian redase una dintre ele în această scrisoare a lui către nea Mitică: „De Crăciun cu Colindu’ Coborât-a Dumnezeu la curtea Bogatului În mijlocul satului, la curtea Bogatului: Gata-i prânzu’ să prânzâm Prânzu-i gata, nu-i de voi Că-i de boieri ca și noi. Dumnezeu s-a supărat Și de-acolo a plecat La marginea satului, Într-o căsuță a intrat Și din nou a întrebat
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
celorlalți aflându-se în mijlocul ispitelor lumești (cap. 31, p. 174). Păstorul duhovnicesc se roagă pentru toți cei din Biserică, deci trebuie să fie mai presus de ei din punct de vedere moral. La rândul lor enoriașii aparțin unor diverse categorii: bogați și săraci, culți și ignoranți, tineri și bătrâni, bărbați și femei, părinți și copii, diversitate ce implică o mare mobilitate sufletească din partea păstorului duhovnicesc care nu trebuie să fie nici prefăcătorie nici lingușire (cap. 32, p. 178). După cum în medicină
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
pururi inima omului. Și fericit este cel ce bea din acest vin. Din el au băut desfrânații și s-au rușinat și păcătoșii au băut și au uitat căile poticnirilor; au băut bețivii și au început să postească; au băut bogații și au îndrăgit sărăcia; au băut săracii și s-au îmbogățit în nădejde; au băut cei bolnavi și s-au făcut sănătoși; au băut cei muncitori și simpli și s-au făcut înțelepți. Fără îndoială, lucrul pare astăzi aproape cu
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
naștere străină, să ne înstrăinăm din lume, mutându-ne mintea la cer; că pentru aceasta Dumnezeu cel Preaînalt pe pământ S-a arătat om plecat, vrând să tragă la înățtime pe cei ce strigă Lui: Aliluia. Așadar, este atât de bogat în atâtea învățăminte adânci praznicul Nașterii Domnului! Dar cine ar fi bănuit că este și praznicul însingurării? Fără să vrei îți vin în minte cuvintele Evanghelistului: întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit; în lume
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
apoi direct spre Hispaniola (Sânto Domingo, patronul Ordinului Dominican - azi avem Republică Dominicana) unde i se refuză debarcarea. Avertizează că va veni o furtună puternică, să stea toți la adăpost, dar Bobadilla pleacă trufaș cu 30 de vase pline de bogații spre Spania. Piere în uragan, împreună cu 29 de vase, căutătorii de comori au avut ceva de lucru! Anecdotic: cel mai slab vas, Aguja, cel care ducea aurul și posesiunile lui Columb, ajunge în Spania nevătămat. Între timp, Columb vizitează Honduras
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
trebuie să fii părtinitor dacă îi înalți numai realizările profesionale, acelea de mare navigator; manualele ar trebui să arate și încălcarea Drepturilor fundamentale ale Omului. Columb să fie onorat de statul lui, de primărie (navigator excelent și aducător de mari bogații). Dar nu are ce căuta într-o biserică creștină! Referință Bibliografica: Columb - Hoinari prin lume / Olivia Dumitru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2230, Anul VII, 07 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Olivia Dumitru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
Norvegia și Danemarca s-au convins că nu există putere navală care să apere Insulele Britanice și imperiul lui Carol. Artă navigației fusese pierdută de către anglo-saxoni, ei aveau acum numai niște bărci pescărești. Plimbați prin Veneția, Constantinopol, Rusia - vikingii văzuseră bogații, civilizație, orașe mărețe; erau eleganți, poligami (numai primul fiu moștenea averea, deci ceilalți o câștigau cu sabia). Se aud zvonuri despre biserici pardosite cu aur, ogoare bogate (Norvegia nu avea câmpii, Suedia era împădurita, iar Danemarca avea sol sărat) și
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
asemenea lui, adică în împărăția spirituala a îngerilor. După faptele sale bune sau rele, sufletul se unește cu îngerii cei buni în rai sau cu îngerii căzuți în iad. Acest adevăr ni se descoperă nouă de către Iisus Hristos, in parabola bogatului nemilostiv și a săracului Lazar, ne învață că sufletele, după ce s-au despărțit de trup, intră în aceeași zi în rai sau în iad. " Adevărat zic ție că astăzi vei fi cu Mine in rai. " (Luc. 23, 43), a zis
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
dat.". Zicând aceste cuvinte, a scos de la sân o pungă plină cu aur și a dat-o îngerilor, spunând: Când veți trece prin vămile văzduhului și duhurile rele vor începe a chinui sufletul său, răscumpărați-l cu aceasta. Eu sunt bogat din mila lui Dumnezeu, am adunat mari visterii prin munca și sudoarea mea și acum dau această pungă pentru acest suflet, care m-a slujit.". După ce a isprăvit de vorbit, s-a dus. Duhurile cele rele au rămas înmărmurite; au
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
și-aproape surâzând, Le spune ceva-n șoaptă c-o voce răgușita. I se preling pe buze șirag de lacrimi mute, În ochii ei un înger bea roua de lumină, Coboară Dumnezeu pe pleoape s-o sărute, Cât de săraci bogații și cât de plini de vină. Referință Bibliografica: Zoriți de viață / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1601, Anul V, 20 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ines Vândă Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ZORIȚI DE VIAȚĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367646_a_368975]
-
icoane, Pe-un covor de turtă dulce, lângă bradul cu saloane. Țurțuri colorați de luna mi-au pictat în glastra flori, Prăjiturile-s pudrate cu migdale de ninsori, Sărut tâmpla grizonată a bunicilor mei dragi, Moș Crăciun împarte daruri din bogații lui desagi: Covrigei din zahăr ars, ciocolata, marzipan, Glazurate nuci și mere, soldatei din pandișpan Și pe serpentina iernii, dantelați, strălucitori, Urcă-n Carul Mic luceferi, în veșmânt de sărbători. Clipele devin regine când colindele răsună, Iar în templele de
CLIPELE DEVIN REGINE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367786_a_369115]
-
orașul-stat cetate din Elada) este succedată de opțiunea individuală sau chiar nepervertită, cu riscul intervenției aleatorului, tragerea la sorți în desemnarea membrilor instituțiilor politice, publice. Un lucru în acest din urmă caz, rămâne totuși cert : prin adoptarea unui asemenea sistem, bogații nu mai puteau influența alegerile ! Vârstei bărbăției (maturității) îi este hărăzit Imperiul Roman s-o încerce și să o împlinească. Acesta nu mai este o domnie a indivizilor deasupra cărora să troneze cezarul sau principile și care să evolueze după
ESEU DESPRE PUTERE (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366971_a_368300]
-
cu toții egali prin convenție și de drept” iar ca o adnotare la teză adaugă: „sub guvernările rele această egalitate nu este decât aparentă și iluzorie. Ea nu face decât să îl mențină pe cel sărac în mizeria lui și pe bogat în uzurparea lui. În fapt, legile sunt totdeauna în folosul celor care posedă și în dauna celor ce nu au nimic. De unde urmează că pactul social nu este folositor oamenilor decât în măsura în care toți au ceva și nimeni nu are nimic
ESEU DESPRE PUTERE (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366971_a_368300]
-
nevoiaș inițiat în drumul nevoilor vieții și cum trece ziua unui profan încolăcit în blănuri și huzur? Conștient de existența sa, se întreba: de ce sicriul are aceeași formă pentru toți, iar groapa, în care trupurile neînsuflețite ale nevoiașului sau profanului bogat, mestecă într-o odihnă aparentă carnea și oasele dăruite de Moarte? Erau întrebări pe care el, profesorul, și le punea de fiecare dată când se întorcea de la facultate, când mintea lui mesteca gândurile creierului secat de nevoi. Obosit de a
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
din teaca unui soldat un pumnal. Acesta se repezi apucându-i mâna. Toți priveau înmărmuriți neînțelegând gestul Elisabetei; coconii se ridicară și ei în picioare, privind în ochii pașei. Pe sub sprâncene, Schender încuviință să-i slobozească mâna. Doamna își prinse bogatul păr, îl împleti și, tăindu-l, chemă un boier din rând: - Am rugămintea, vornice Ureche, ca această cosiță să o așezați pe lespedea de mormânt a soțului meu, Eremia Vodă, la mănăstirea Suceviței. Boierul luă fuiorul de păr castaniu al
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
dinăuntru, dincolo de culoarea neagră și discretă a geamurilor ... Bag samă că nici după “9 ani” de Americă bătătorită n-am prea scăpat de gândirea mea tributară vechilor sechele și lozinci egalitarist-comuniste, adică ce-aș fi vrut? - un loc la masa bogaților așa fără nici un merit, te-ai trezit peste noapte din depărtări și locuri pășuniste și cu miros puternic de smoală pentru unul din cele două “apartamente” în care ne este sortit păcătoșilor care “cârtim” să ne ducem “viața de dincolo
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
fost organizată pe lângă vama domnească de la Rucăr. Se știe că din venitul acestei vămi s-a întreținut și Școala obștească de la Câmpulung, întemeiată în anul 1669 de Antonie Vodă din Popești și destinată a fi de folos și învățătură și bogaților și săracilor". Probabil că aici a învățat și dascălul Zaharia. Programa școlii din Rucăr, de acum cca 320 de ani, trebuia să răspundă, în primul rând, nevoilor locale. De aceea, ea a pus accentul întâi pe studiul limbii române (citirea
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
așa ceva), menținându-și forma de dativ! Această complicație este, însă, foarte firească pentru un loc de tangență (care e această poezie) a două moduri de existență - cu semnificația și cu importanța răsturnate (conform Psalmului din Litii, să ne amintim că „Bogații au sărăcit / Și au flămânzit / [...]”). O, cîte fluvii, mări adînci, oceane / Își plînsul lor amar în mine-ngînă! / Ci-n glasul lor își simfonia-nalță / Ea, Suverana Lumilor Stăpînă... Divinul O, cîte lumi în hău, arzînd, căzură, / O, cîte zeci de
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]