1,369 matches
-
Guidarini Orch. Internazionale d'Italia Mok, Tamar, Brunet, Mijailovich, Lee Dynamic (French Paris version of 1857) 1999 (S) Parry London Phil. Orch. O'Neill, Sweet, Mason, Opie, Bayley - Chandos (cântată în Engleză) 1999 (S) Anguélov Slovak Radio Sym. Orch. Zvetanov, Bogza, Alperyn, Morozov, Kubovcík Arte Nova Classics 2000 Muți - Orchestră și corul La Scală -Licitra, Frittoli, Urmana, Nucci, Giuseeppini - Sony 2001 - Pappano - London Symphony Orchestră Alagna, Gheorghiu, Diadkova, Hampson, Ildebrando d’Arcangelo 2001(S) - Steven Mercurio - Orchestră și corul Teatro Massimo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
academice se mută pe evenimente ocazionale, pe fondul unei priviri orientate nesmintit spre Răsărit. Câteva titluri de studii sunt suficient de edificatoare: Pușkin, făclie peste vremuri (A. Toma), Perspective deschise creației literare de planul stalinist de transformare a naturii (Geo Bogza), Influențe rusești asupra limbii române (Iorgu Iordan), Despre clasificarea științelor (B. M. Kedrov). Limbajul academic e infestat de expresii aparținând limbajului de lemn al propagandei staliniste: „dușman de clasă”, „luptă de clasă”, „gloriosul popor rus”, „omul sovietic” ș.a.m.d. A
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
și aniversările riguros controlate. Dispar nume semnificative pe măsură ce apar altele noi, caracterul științific al studiilor publicate se estompează până la insignifianță, făcând loc unei „implicări” utopice în realitate, construită doar pe o schelărie lexicală ce aparține exclusiv ideologicului. Comunicarea lui Geo Bogza, Perspective..., prezentată în ședința plenară din 25 februarie 1949, este simptomatică. Pornind de la derizoriul propagandistic al unui eveniment minor, scriitorul construiește, obedient, o utopie radical ruptă de literatură, a cărei inconsistență nu poate fi camuflată de nici un arabesc stilistic. Dincolo de
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
fragmentul de roman Cutremurul de A. G. Vaida. Reportajul, puțin comentat în alte publicații literare contemporane, atrage atenția lui Octav Șuluțiu atunci când apare Ninge peste Ucraina de Aurel Baranga și când se tipărește volumul Oameni și cărbuni în Valea Jiului de Geo Bogza. Un interes real suscită cărțile de critică literară, a căror apariție este consemnată permanent. Astfel, Octav Șuluțiu scrie despre G. Călinescu, Impresii asupra literaturii spaniole, despre Tudor Vianu, Figuri și forme literare, despre Oameni și cărți de Silvian Iosifescu, Permanențe
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
dar și unele pagini inedite, precum și articole referitoare la momente de seamă ale istoriei literaturii și, în general, ale culturii românești. Sunt prezentate, în interviuri sau în articole comemorative, personalități ale culturii românești: Grigore Moisil, Octav Onicescu (1-2/1993), Geo Bogza (3/ 1993), Constantin Rădulescu-Motru (4/1993), Lucian Blaga (1/1995), Alexandru Rosetti (2-4/1995), D. D. Roșca, Mihai Ralea (1-2/ 1996) ș.a. A. oferă cititorilor români și pagini din scriitori prestigioși ai literaturii universale: Ernest Hemingway (1/1991), Octavio Paz
ARC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285418_a_286747]
-
tinerilor poeți, cărora le consacră un spațiu relativ mare, îndeosebi în suplimentele revistei. Versurile poartă semnături precum Octavian Goga (cu inedite), Lucian Blaga, Tudor Arghezi (inedit), V. Voiculescu (inedit), Ion Pillat, Aron Cotruș, Veronica Micle, Victor Eftimiu, Nicolae Labiș, Geo Bogza, Ștefan Aug. Doinaș, Valeriu Anania, Aurel Rău, Gheorghe Tomozei, Leonid Dimov, B. Fundoianu (inedit), Ion Caraion, Vladimir Streinu (inedit), Nina Cassian, Gheorghe Pituț, Florența Albu, Aurel Iordache, Florin Mugur, Otilia Nicolescu, Toma Biolan, Radu Cârneci, Elisabeta Niță, Vera Lungu, Mihail
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]
-
scriitor aparținând istoriei literare. D. a scris și prefețe la volume din opera lui Ion Ghica, Titu Maiorescu, I. L. Caragiale, M. Sadoveanu, Gh. Brăescu, I. A. Bassarabescu, T. Arghezi, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Mircea Eliade, Geo Bogza. G. Dimisianu este opusul criticului paradoxal. Critica lui [...] mizează pe puterea de constrângere a evidenței. VALERIU CRISTEA SCRIERI: Schițe de critică, București, 1966; Prozatori de azi, București, 1970; Valori actuale, București, 1974; Nouă prozatori, București, 1977; Opinii literare, București, 1978
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
cărții Îngerii biciuiți (Alecu Ivan Ghilia) nu i se poate reproșa nimic, „afară de lipsa sincerității” etc. În acest stil și cu această perspectivă estetică a întâmpinat C. literatura din ultimele decenii. Puține opere importante i-au scăpat. Marin Preda, Geo Bogza, Ștefan Bănulescu, Nicolae Breban, Nicolae Velea, Sorin Titel, Augustin Buzura (pe care, în fond, l-a impus în fața criticii și în fața publicului), Nichita Stănescu, Emil Brumaru, Lucian Raicu, Mircea Ivănescu, D. R. Popescu, Mircea Dinescu, mai de curând, Ion D.
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
este editată de concernul de presă „Adevărul” și „Dimineața”, care mai patronase două serii ale unui periodic cu același titlu (1919- 1921, 1924-1926), dar cu altă conducere și alt program. În redacție lucra un grup de tineri printre care Geo Bogza, Demostene Botez, Gheorghe Dinu, Eugen Jebeleanu, Miron Radu Paraschivescu, Alexandru Sahia. În 1935, Tudor Teodorescu-Braniște ținea să precizeze că el nu conduce „o foaie comunistă”, ci „numai o revistă de stânga în paginile căreia [...] am încercat o cât mai largă
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
cea mai mare parte cu atitudinea combativă, cu starea de baricadă a revistei. Expresiile „literatură angajată” sau „revoluționară” sunt adeseori întâlnite. La C.l. se teoretizează mult, dar izbânzile sunt mai puține în plan valoric. În afara câtorva excepții (Ion Minulescu, Geo Bogza), C.l. nu se înscrie printre revistele care au găzduit valori de seamă ale epocii interbelice. Mândria revistei o constituiau reportajele lui Geo Bogza, publicate în cursul anului 1934. Scriitorul se deplasează pe itinerariile „geografice și morale” ale industriei tăbăcăriilor și
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
se teoretizează mult, dar izbânzile sunt mai puține în plan valoric. În afara câtorva excepții (Ion Minulescu, Geo Bogza), C.l. nu se înscrie printre revistele care au găzduit valori de seamă ale epocii interbelice. Mândria revistei o constituiau reportajele lui Geo Bogza, publicate în cursul anului 1934. Scriitorul se deplasează pe itinerariile „geografice și morale” ale industriei tăbăcăriilor și petrolului românesc. El nu e un gazetar care se apropie de literatură, ci un creator care lărgește hotarele ficțiunii spre realitatea obiectivă. Tot
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
3; Traian Chelariu, Constantin-Stelian, „Aur de întuneric”, UVR, 1943, 8; Nicolae Roșu, „Aur de întuneric”, G, 1943, 8; Ion Șiugariu, „Aur de întuneric”, RFR, 1943, 11; Ion Stancu, „Aur de întuneric”, RVS, 1943, 9-12; [S. Constantin-Stelian], DCL, II, 370-371; Geo Bogza, Firi și destine, RL, 1983, 8; Stelian Constantinescu-Stelian, DCS, 184-185. C.H.
CONSTANTIN-STELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286366_a_287695]
-
s-a angajat, în 1946, într-o ascuțită polemică, pe tema stării de atunci a culturii românești, cu Virgil Ierunca, în a cărui opinie cultura se găsea în criză. Poezie și proză semnează M. Sadoveanu, T. Arghezi, Hortensia Papadat-Bengescu, Geo Bogza, Ion Călugăru, M.R. Paraschivescu, Eusebiu Camilar, Marin Preda, Laurențiu Fulga, Méliusz Jószef, Mihail Davidoglu. Odată cu impunerea, în 1948, pe cale administrativă, a realismului socialist, C. devine o revistă fadă, aridă, adăpostitoare de literatură „militantă” absolut indigestă, scrisă după cel mai primitiv
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
magnetică de atracție, toți intelectualii, mai ales cei tineri, așteptând vinerea, ziua de apariție a C., cu nerăbdarea de a o citi. Din aprilie 1956, colaborează tot mai susținut, semnând articole și poezii, T. Arghezi. Din 18 noiembrie 1966, Geo Bogza publică în fiecare număr, timp de șapte ani, texte ce aveau să compună, în 1974, volumul Paznic de far. Altfel, periodicul își menține profilul inițial și orientarea determinată de ideologia și politica PCR. În prima pagină continuă să apară editoriale
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
Femeia din camera obscură, iar în volum cu nuvela La Taliane (1950), inspirată din viața pescarilor de pe mare. Debutul editorial în poezie îl va reprezenta volumul Oceanul (1962). Cu reportajele din Împărăția vânturilor (1954), care au reținut atenția lui Geo Bogza, C. începe o lungă carieră în domeniu. Criticilor care îi reproșează că reportajele sale „vin epigonic lângă și în umbra lui Bogza” (Ion Rotaru), C. le răspunde: „În umbra lui Geo Bogza vom scrie de acum înainte toți cei care
COSOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286440_a_287769]
-
îl va reprezenta volumul Oceanul (1962). Cu reportajele din Împărăția vânturilor (1954), care au reținut atenția lui Geo Bogza, C. începe o lungă carieră în domeniu. Criticilor care îi reproșează că reportajele sale „vin epigonic lângă și în umbra lui Bogza” (Ion Rotaru), C. le răspunde: „În umbra lui Geo Bogza vom scrie de acum înainte toți cei care vom aborda reportajul literar propriu-zis, Geo Bogza fiind cel care ne tutelează, [...] modelul și părintele meu literar, declarat de mine, nu pentru că
COSOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286440_a_287769]
-
vânturilor (1954), care au reținut atenția lui Geo Bogza, C. începe o lungă carieră în domeniu. Criticilor care îi reproșează că reportajele sale „vin epigonic lângă și în umbra lui Bogza” (Ion Rotaru), C. le răspunde: „În umbra lui Geo Bogza vom scrie de acum înainte toți cei care vom aborda reportajul literar propriu-zis, Geo Bogza fiind cel care ne tutelează, [...] modelul și părintele meu literar, declarat de mine, nu pentru că accept să-l pastișez [...], ci pentru că apăra consecvent tot ce
COSOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286440_a_287769]
-
domeniu. Criticilor care îi reproșează că reportajele sale „vin epigonic lângă și în umbra lui Bogza” (Ion Rotaru), C. le răspunde: „În umbra lui Geo Bogza vom scrie de acum înainte toți cei care vom aborda reportajul literar propriu-zis, Geo Bogza fiind cel care ne tutelează, [...] modelul și părintele meu literar, declarat de mine, nu pentru că accept să-l pastișez [...], ci pentru că apăra consecvent tot ce scriam mai bine.” Punctând elementele originale pe care le aduce speciei, C. încearcă să explice
COSOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286440_a_287769]
-
tutelează, [...] modelul și părintele meu literar, declarat de mine, nu pentru că accept să-l pastișez [...], ci pentru că apăra consecvent tot ce scriam mai bine.” Punctând elementele originale pe care le aduce speciei, C. încearcă să explice că îl deosebește de Bogza „viziunea asupra universului explorat, în primul rând lumea în efortul creației, o omenire în truda de a crea. Pitorescul este al Universului pe care îl urmăresc din punctul de vedere al acestui efort. De la o viziune a pitorescului sau a
COSOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286440_a_287769]
-
parte a operei sale abia după 1927 va ieși la lumină. Lansează „Bilete de papagal” (1928-1929, 1930, 1937-1938, 1944-1945). „Minusculă” ca format, „Bilete de papagal” a fost o foarte bună revistă de literatură, deschisă tinerilor (Eugen Ionescu, M. Blecher, Geo Bogza, Eugen Jebeleanu ș.a.). Contribuția lui A. este masivă: poeme, tablete, diatribe împotriva lui M. Dragomirescu, N. Crainic, N. Iorga (la intervenția acestuia, poliția interzice în 1938 „Bilete de papagal”). Scriitorul, ajuns la o rodnică împlinire creatoare, încredințează tiparului aproape an
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
un loc de unde se poate exprima în surdină, privind spectacolul vieții cu o anume detașare, cu ironie și melancolie, ca din spatele unei cortine. Stilul e direct, rafinat, apelând rar la metaforă. Portrete memorabile (Jean-Louis Barrault, George Vraca, Grigore Vasiliu-Birlic, Geo Bogza, V. I. Popa, Erwin Piscator, Laurence Olivier), anecdote, „cancanuri” dezvăluite discret, adevărate „comedii miniaturale”, formulări inspirate („un bun actor trăiește pe scenă fără să abuzeze de ea”) dau savoare acestor pagini. SCRIERI: Portrete și subtexte, București, 1968; Luni, marți, miercuri
BELIGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285688_a_287017]
-
Iacobescu, Dar altă ediție?, „Jurnalul”, 1934, 25; Eugen Constant, „Apărarea are cuvântul” de Petre Bellu, „Meridian”, 1934, caiet 6; Ghiță Popescu, Petre Bellu, „Cazul doamnei Predescu”, RVM, 1935, 18-20; Adrian Verea, Teatrul Majestic: „Apărarea are cuvântul”, LUT, 1936, 4281; Geo Bogza, Petre Bellu a scris despre pești, prostituate și hoți de buzunare, iar acum lasă condeiul pentru a intra în rândurile lor, „Tempo”, 1936, 1012; N. Crevedia, Izu Abermanii și Petre Belii scrisului, PRV, 1936, 542; Virgil Carianopol, Petre Bellu, „Uzina
BELLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285693_a_287022]
-
Merite excepționale și-a câștigat B. în cunoașterea literaturii române în Polonia prin traducerile de proză și dramaturgie clasică (Ion Creangă, I. L. Caragiale, Mateiu I. Caragiale, Cezar Petrescu, Mihail Sebastian, Liviu Rebreanu, Jean Bart, Ion Marin Sadoveanu) și contemporană (Geo Bogza, Eugen Barbu, G. Călinescu, Al. I. Ștefănescu, Alecu Ivan Ghilia, Marin Sorescu, Al. Ivasiuc, Iosif Naghiu, Zaharia Stancu, G. Ciprian, Maria-Luiza Cristescu, Vintilă Corbul, Dumitru Solomon, Constantin Chiriță, Mircea Sântimbreanu, Mircea Radu Iacoban, Paul Cornel Chitic, Constantin Țoiu ș.a.). Câteva
BIEŃKOWSKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285735_a_287064]
-
Trajana do democracji ludowej, 1953) și literatura română (Dzieje literatury rumuńskiej [Istoria literaturii române]), în volumul Dzieje literatur europejskich (1977). La acestea se adaugă numeroase colaborări la radio și articole în presa scrisă, referitoare la spațiul cultural românesc. Traduceri: Geo Bogza, Kamienny kraj i inne opowiadania [Țara de piatră și alte povestiri], Varșovia, 1956; Ion Creangă, Wspomnienia z dzieciństwa [Amintiri din copilărie], Varșovia, 1960, Zloty most [Povestea porcului], Varșovia, 1973; Eugen Barbu, Szosa pólnocna [Șoseaua Nordului], Varșovia, 1961, Książę [Princepele], Varșovia
BIEŃKOWSKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285735_a_287064]
-
versuri ale unor foarte tineri autori, dintre care unii vor dobândi ulterior notorietate: viitorul dramaturg Eugen Ionescu, căruia i se publică în 1928 câteva Elegii pentru ființe mici, Emil Botta, care debutează aici în 1929, Virgil Gheorghiu, Eugen Jebeleanu, Geo Bogza, Maria Banuș, Mihai Beniuc, Cicerone Theodorescu, George Lesnea. Atenția constantă acordată tinerilor scriitori nu e însă decât unul dintre mijloacele prin care revista încearcă să învioreze atmosfera literară din epocă. Un altul e ingenioasa inovație publicistică prin care Arghezi a
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]