918 matches
-
mai cunoscute figuri românești în cultura populară occidentală sunt Ceaușescu și Dracula (Vlad Țepeș fiind cel mai mediatizat principe român medieval datorită fanteziilor lui morbide aplicate, la fel ca ale dictatorului, o jumătate de mileniu mai târziu).910 Același Lucian Boia formula un diagnostic pertinent, oricât de incomod: "de aproape două secole, de când s-au hotărât pentru prima dată să intre în Europa, românii traversează o nesfârșită fază de tranziție. Impactul modernizării pare a explica poziția remarcabilă a personajului providențial în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
până acum", dușmani ai regimului fiind considerați toți adversarii imaginarului comunist, "opoziția lor reprezentând un act de demitologizare, o rupere a vrăjii, motiv suficient pentru lichidarea lor fizică"; previzibilă reacție nemiloasă față de "cei lucizi".920 După cum se exprima și Lucian Boia, "cu greu am putea găsi de-a lungul istoriei o altă concepție despre lume care să-și ilustreze atât de arbitrar și de contradictoriu propozițiile fundamentale. Paradox cât se poate de explicabil: transformismul și voluntarismul inerente mitologiei comuniste i-au
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Iași, 1997. Benoist, Luc, Semne, simboluri și mituri, Humanitas, București, 1995. Boia, Lucian, Două secole de mitologie națională, Humanitas, București, 1999. Boia, Lucian, Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr și ficțiune, Humanitas, București, 1998. Boia, Lucian, Mitul democrației, trad. Lucian Boia, Humanitas, București, 2002. Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, trad. Tatiana Mochi, Humanitas, București, 2000. Boia, Lucian, Mitul longevității. Cum să trăiești 200 de ani, trad. Walter Fotescu, Humanitas, București, 1999. Boia, Lucian, Sfârșitul lumii. O istorie fără sfârșit
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
realitate, de același lucru, ci de lucruri total diferite care au același nume.", adăuga el, atrăgând atenția asupra eterogenității câmpului de investigație. Cf. Vasilist Vitsaxis, op. cit., p. 92, nota 134. 17 Apud Vasilist Vitsaxis, op. cit, p. 94. 18 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, p. 12. 19 Ibidem, p. 19. 20 Robert Segal, Myth: a Very Short Introduction, p. 2. 21 Idem, Theorizing about Myth, p. 5. 22 Patrice Bidou, Natura mitului, în Pierre Bonte și Michel Izard, Dicționar
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
asemănarea, și cele care insistă pe specificitate, pe deosebiri, însă între aceste categorii de persoane nu există o opoziție ontologică, ambele atitudini fiind necesare cunoașterii. apud Ernst Cassirer, Mitul statului, p. 29. 68 Jacques Solé, op. cit., p. 12. 69 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, p. 59. 70 Ibidem, p. 71. 71 Ibid., p. 74. 72 Patrice Bidou, op. cit., p. 439. Autoarea se oprește și asupra importanței timpului pentru mit: Pentru ca un eveniment, o istorie, o narațiune, la început ieșite
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
operele lui Marx reprezintă Biblia, iar ceilalți, Părinții Bisericii, mai notează Boia. 325 Ibidem, pp. 123-178, passim. 326 Ibid., p. 90. Așa cum în Evul Mediu istoriografia era înscrisă în subordinea teologiei, tot așa, în comunism ea era supusă teleologiei oficiale. Boia distinge două orientări contradictorii în doctrina comunistă, pe de o parte accentul pus pe structuri, economie, perioade, iar pe de altă parte evidențierea momentelor conflictuale, a schimbărilor drastice, in timp ce voluntarismul din perioada de glorie contrazice marxismul originar. Fiecare
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
dimensiunea unitară a existenței umane și în respectul său pentru Orient cea mai bună contrapondere la teoriile răspândite, pesimiste și occidentalo-centrice ale lui Huntington. ibidem, pp. 241. 385 http://www.c3.hu/scripta/books/96/01/04misk.htm. 386 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, p. 14. 387 Ibidem, p. 26. "Imaginarul unei societăți este global și coerent; impulsurile sale se manifestă în toate compartimentele vieții istorice.", adaugă Boia. 388 Jean-Jacques Wunenburger, Viața imaginilor, p. 15. "Imaginarul de natură umană
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de natură umană poate fi studiat la fel de bine în reprezentările religioase, în romanele sau reveriile individuale ale călătorilor, pentru că în fiecare dintre aceste manifestări se exprimă mecanismele și categoriile constitutive ale imaginației Anthropos-ului", subliniază Wunenburger, Ibidem, pp. 12-13. 389 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, pp. 89-97. 390 Idem, Jocul cu trecutul, p. 25. 391 Idem, Pentru o istorie a imaginarului, p. 165. Istoricul "împrumută mai multă rigoare și o anumită raționalitate unei conștiințe mtice difuze", iar dacă istoria medievală
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lui Apollo, p. 7. 394 Lucian Boia, Jocul cu trecutul, p. 6. 395 Idem, Pentru o istorie a imaginarului, p. 191. 396 Jean-Jacques Wunenburger în Chantal Delsol, Michel Maslowski, Joana Nowicki, op. cit., pp. 17-18. 397 Ibidem, p. 19. 398 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, p. 199. 399 Idem, Jocul cu trecutul, p. 61. Dacă România s-a definit în delimitarea naturală a apelor (Dunăre-Prut/Nistru-Tisa), cu arcul carpatic drept principiu unificator, Ungaria a avut un discurs contrar, Dunărea jucând
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de Cunoaștere... mitul, inerent naturii umane, va fi întotdeauna tovarășul de drum de nedespărțit al omului și refugiul său în fața angoasei existențiale.", afirmă și Vasilis Vitsaxis, op. cit., p. 18. 432 Corin Braga, 10 studii de arhetipologie, pp. 6-18. 433 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, pp. 28-36. 434 Cf. Jack Sage în J. E. Cirlot, A Dictionary of Symbols, p. xi. 435 Ibidem, p. xi. 436 Ibid., p. xii. O altă eroare metodologică pe care Sage o combate este presupusa
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în plan secund corpul, favorizând eliberarea sufletului, adaugă autorul. 447 Joseph Campbell, The Power of Myth, p. 152. 448 Mircea Eliade, Mituri, vise și mistere, pp. 24-25. Aceasta se realizează în special prin spectacol și lectură, menționează Eliade. 449 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, p. 194. 450 Apud ibidem, p. 194. Mitul generalului de Gaulle a fost atât de puternic tocmai pentru că a fost o sinteză a celor patru tipuri amintite de către Girardet. 451 Idem, Jocul cu trecutul, pp.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Alexandru Ciubotariu, Puiu Manu. O biografie, p. 35. 829 Era binecunoscută în anii '50 o caricatură a "călăului Tito" cu o secure din care picura sânge, prin care se denunța defecțiunea iugoslavă, în ciuda "prieteniei româno-sârbe" (Tito fiind totuși croat). Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, p. 206. 830 Dodo Niță, Virgil Tomuleț, Dicționarul benzii desenate din România, p. 329. 831 Dodo Niță, Alexandru Ciubotariu, Puiu Manu. O biografie, p. 32. 832 Ibidem, pp. 32-33. Din cele 50 de benzi
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
benzi desenate pe teme istorice apărute în timpul comunismului în România, nu mai puțin de 11 au avut scenariul semnat de către Radu Theodoru. 833 Dodo Niță, Virgil Tomuleț, Dicționarul benzii desenate din România, p. 130. 834 Ibidem, p. 299. 835 Lucian Boia observă că în aceste volume, apărute între 1982 și 1984, după Cuza dispar marile figuri istorice, înlocuite cu eroi de rangul al doilea sau chiar de către personaje din popor inventate pe loc, iar la momentul Plevna, singurii care apar cu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
rangul al doilea sau chiar de către personaje din popor inventate pe loc, iar la momentul Plevna, singurii care apar cu numele sunt Walter Mărăcineanu, Gheorghe Șonțu și Constantin Ene, cineva anume refuzând cu obstinație să facă act de prezență. Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, p. 272. 836 Emigrând în SUA în 1991, debutează încă din 1992 la gigantul Marvel, în Conan Saga numărul 61. În scurt timp devine unul dintre cei mai importanți graficieni din exigenta industrie americană
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Pactului de la Varșovia din 1964 echivala cu distanțarea Franței gaulliste în cadrul NATO (două regimuri nonconformiste care se simțeau prea puternice pentru a se mai teme ca dovadă, România și-a deschis închisorile, ceea ce constituia un mesaj pozitiv transmis Occidentului). Lucian Boia, România, țară de frontieră a Europei, p. 112. 841 După spusele lui Tabary, în Dodo Niță, Europa benzilor desenate, p. 21. Mircea Arapu, românul emigrat în Franța pentru a scăpa de cenzură, și colaborator important al redacției Pif, afirma că
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
aprobat de un "politruc", iar desenatorul nu se putea abate de la linia acestuia, motiv pentru care albumul "semăna mai mult cu o poveste ilustrată decât cu o bandă desenată." Dodo Niță, Alexandru Ciubotariu, Puiu Manu. O biografie, p. 19. Lucian Boia afirmă chiar că manipularea prin istorie explică parțial și longevitatea regimului, chiar în izolaționismul de final, care se justifica discursiv prin unitate și continuitate. în Chantal Delsol, Michel Maslowski, Joana Nowici, op. cit., p. 518. Aceasta explică în parte și funesta
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Chantal Delsol, Michel Maslowski, Joana Nowicki op. cit., p. 516. În 1988, România depășea orice plafon în domeniu, 68% dintre absolvenții formelor de învățământ superior fiind ingineri, mai mult chiar decât în URSS, "moașa" acestui mit și a practicilor aferente. Lucian Boia, Mitologia științifică a comunismului, p. 134. De ce să mire, prin urmare, sintagma lui Stalin de la Congresul scriitorilor sovietici din 1934, conform căreia scriitorii nu erau altceva decât "ingineri ai sufletelor"? ibidem, p. 141. Inginerul transcende contrastul dintre munca fizică și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de partizani" purtate de latrones, "haiduci" ai vremii, în instituția tipic dacică latricinia, adaugă istoricul român. 866 Ibid., p. 261. 867 Ibid., p. 265. 868 Ibid., p. 264. 869 Mădălina Nițelea, Sub semnul cravatei roșii: copilăria omului nou, în Lucian Boia (ed), Miturile comunismului românesc II, p. 97. 870 Ibidem, p. 98. 871 Ibid., p. 99. 872 Ibid., p. 104. 873 Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, p. 264. 874 Sorin Șerban, Ilegaliștii, în Lucian Boia (ed.), Miturile comunismului
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nou, în Lucian Boia (ed), Miturile comunismului românesc II, p. 97. 870 Ibidem, p. 98. 871 Ibid., p. 99. 872 Ibid., p. 104. 873 Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, p. 264. 874 Sorin Șerban, Ilegaliștii, în Lucian Boia (ed.), Miturile comunismului românesc II, p. 52. 875 Ibidem, p. 56. Autorul realizează și o interesantă tipologie a femeii ilegaliste: luptătoarea (Olga Balaci, Haia Lifșiț, Teresa Ocsko, Suzana Pîrvulescu) și intelectuala simpatizantă (Ecaterina Arbore, Ella Negruzzi, Sofia Nădejde). 876 Marc
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ideologia oricărui regim, iar sportivul poate fi considerat și el un "muncitor" în schema propagandistică în care se plasează discuția, această dimensiune "biologică" a creării "omului nou" fiind singurul domeniu în care Estul putea învinge Vestul, după cum afirmă și Lucian Boia în România, țară de frontieră a Europei, p. 238.) Pentru o analiză interesantă dedicată sportului ca sursă de capital social, de imagine și nu în ultimul rând economic, a se consulta excelentul studiu al Adrianei Ivonne Marinescu, Tipul eroului în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
la angoasa schimbării, și de aici "respectul tradiționalist, adesea egolatric" față de strămoșesc, iar figura dictatorului, subliniază Gabriela Adameșteanu, a fost abjurată doar în persoana lui Ceaușescu, și nu ca instituție ori soluție politică. în Raoul Girardet op. cit., p. xi. Lucian Boia mai adaugă că această instabilitate a Panteonului care îi caracterizează pe români reflectă o instabilitate efectivă a României pe plan politic, cu accent pe principiul autorității și pe precedentul istoric, miturile pe care le perpetuează fiind rezultatul propagandei și al
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
că această instabilitate a Panteonului care îi caracterizează pe români reflectă o instabilitate efectivă a României pe plan politic, cu accent pe principiul autorității și pe precedentul istoric, miturile pe care le perpetuează fiind rezultatul propagandei și al educației. Lucian Boia, România, țară de frontieră a Europei, p. 214. 912 Adrian Cioroianu, Ceaușescu pe insula culorilor. Construcția unicității în plastica "omagială" Românească, p. 283. 913 Ibidem, pp. 284-288. Laurent Deveze observase că toate tablourile cu Ceaușescu erau în fond obsedate de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cu colinde și petreceri lumești. Roata norocului Badea Vasile se trezise posomorât, cu noaptea-n cap, hăituit de un vâjâit al urechii. „ Pesemne, m-o tras curentul asară, la cazanul popii” își spuse el, înciudat, în timp ce și țesăla mândrețe de boi ungureni. Nevastă-sa, Maria, mulgea vacile, cu mâinele sumese, uitându-se, cu coada ochiului, la tovarășul ei de peste treizeci de ani, amintindu-și, cu năduf, de sforăiturile lui după orele petrecute la cazanul de făcut rachiu al popii. Marie, strigă
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
din șandrama și m-am așezat cu speteaza în față, în caz că aveam nevoie să pun mâna pe ceva. — Vorbește, fir-ai tu să fii! Dolphine se conformă: — Acu’ vreo lună a intrat în biroul meu din Dago o mexicancă. Durdulie, boită cu zece tone de fard, dar înțolită la marele fix. Mi-a oferit cinci sute de parai ca să dau de urma lui Blanchard și mi-a zis că are o bănuială c-ar fi pe undeva prin sud, pe la TJ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
în brațele sale Însă, Pamfil Duran, de îndată ce a băgat de seamă că are puterea economică la îndemână și-a strecurat mâna în traistă, cu repezeala îndrăcirii și a lăcomiei, scoțând o bucată de slănină de casă, roșie toată de câtă boia de ardei iute avea presărată pe ea și fragedă ca roua, de cât fusese ținută la fum de lemn de prun Ținând-o el strâns în pumnul lui de apucător, îi ieșea osânza roșie și afumată printre degetele încordate, precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]