929 matches
-
iertată elevilor întrebuințarea limbii lor materne nici chiar între ei“ (2, 51), iar aparteneța la orice altă etnie afară de cea rusă îl punea adesea pe elev în condiții delicate. Este explicabil de ce rusificarea s-a produs aproape numai la nivelul boierimii, care își dădea copiii la școală, și rămînea aproape străină gloatei, străină și de școală. Scriitorul nu se sfiește să pună în discuție calitatea limbii folosite de aristocrație. „Basarabia fiind anexată la Împărăția țarilor înainte de a se fi dezvoltat literatura
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
hipocoristic de la Anton, care nu prea apare în roman, Vania, Costea, Mașa. Sora mai mare a Nataliei Chirilovna Voronin, Caterina Chirilovna Berciu, avea și ea un fiu și două fiice, toți purtînd nume rusești: Volodea, Vera și Nadia. Ruptura dintre boierime și poporul de rînd, adusă în discuție mai înainte, este evidentă și în planul onomasticii, care, la nivelul oamenilor simpli respectă tradiția. La curtea lui Iorgu Răutu, „Costache țiganul, ajutor de bucătar, [...] se ciorovăia cu jupîneasa Marghioala, cu moș Ștefan
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
tatăl său Dumitru la plug și la cărat, Gheorghiță al lui Vichentie bucătarul, și mai cu seamă Tănăsică țigănușul“ (2, 89), care „se dovediră mai accesibili sugestiunilor sale de aventură [...] decît toți colegii de la școală“ (2, 89). Onomastica folosită de boierime o aflăm din primele pagini, cînd se prezintă participanții la botezul lui Vania, dar mai reprezentativă este onomastica grupului prezent la nunta lui Iorgu Răutu cu Smaragda Theodorovna. „Invitații au început să se adune din ajun; și în primul rînd
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
toți invitații sînt oameni în vîrstă, mai aplecați spre respectarea tradiției, dar și junele Vania Tresnea ajunge aici cu numele fixat de tradiție, ceea ce înseamnă ca structura rusească a antroponimiei din Basarabia încă nu se impusese definitiv nici măcar la nivelul boierimii, mai dispusă la concesii față de „cerințele“ societății rusești. Însuși mareșalul nobilimii, „reprezentatul țarismului din S xxx “ (1, 11), avea momente cînd se comporta ca un moldovean adevărat. La botezul lui Vania, uitîndu-și statutul oficial, se adresa lăutarului Lemeș: „Bre, Lemeș
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
-o la 1775 că teritoriul rupt de Moldova și pe care îl va numi Bucovina își va păstra autonomia în cadrul Imperiului a ținut puțină vreme. La 1786 Bucovina a devenit un simplu cerc administrativ al Galiției. Măsurilor de atragere a boierimii locale și de echivalare a rangurilor și titlurilor boierești și nobiliare, menite să mîngîie orgoliul aristocrației locale, li s-au asociat altele, care vizau creșterea influenței germane și poloneze în zonă, iar în centru se afla școala, ca factor de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în 1821, sfera de cuprindere a categoriei de națiune își va amplifica raza - folosind metafora geometriei tridimensionale utilizată de Blaga - și în alte spații românești. Spre exemplu, în "Constituția Cărvunarilor" proiectată în 1822, națiunea continuă să fie echivalată exclusiv cu boierimea. Exegeza întreprinsă de I.C. Filitti l-a condus pe istoricul și conservatorul român să concludă că, în proiectul de constituție elaborat de mica boierime progresistă ("cărvunarii"), "națiunea o formează partea conștientă a poporului" (Cornea, 1973, p. 203). Exprimarea este, desigur
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românești. Spre exemplu, în "Constituția Cărvunarilor" proiectată în 1822, națiunea continuă să fie echivalată exclusiv cu boierimea. Exegeza întreprinsă de I.C. Filitti l-a condus pe istoricul și conservatorul român să concludă că, în proiectul de constituție elaborat de mica boierime progresistă ("cărvunarii"), "națiunea o formează partea conștientă a poporului" (Cornea, 1973, p. 203). Exprimarea este, desigur, puternic eufemistică. Translatată într-un limbaj mult mai direct, în care "partea conștientă a poporului" este echivalată cu nobilimea, devine univoc că "națiunea" este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
progresistă ("cărvunarii"), "națiunea o formează partea conștientă a poporului" (Cornea, 1973, p. 203). Exprimarea este, desigur, puternic eufemistică. Translatată într-un limbaj mult mai direct, în care "partea conștientă a poporului" este echivalată cu nobilimea, devine univoc că "națiunea" este boierimea, granițele conceptului neincluzând și țărănimea. Totuși, din acest moment înainte, concepția populară a națiunii avea să înlocuiască ireversibil înțelegerea elitară a națiunii drept categoria privilegiată a nobililor. Pe durata întregii primei jumătăți a secolului al XIX-lea, centrul de gravitate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sa critică în care țintea la demitizarea unei figuri devenită canonice a istoriei naționale și faptul că Mihai a fost instalat la putere de greci pentru a cârmui țara în interesul lor și că a fost o unealtă în mâna boierimii și nicidecum o figură titanică în care s-a încarnat destinul neamului românesc. Exact aceleași idei sunt reproduse de manualul lui Roller, fără a li se specifica originea la Panaitescu. De exemplu, se afirmă că "Mihai s-a urcat pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în care s-a încarnat destinul neamului românesc. Exact aceleași idei sunt reproduse de manualul lui Roller, fără a li se specifica originea la Panaitescu. De exemplu, se afirmă că "Mihai s-a urcat pe tron ca exponent al marii boierimi" și că "boierimea voia să folosească, pentru atingerea scopurilor ei, lupta voevodului" (Roller, 1952, p. 169). Mai mult, Mihai ar fi decretat celebra sa "legătură" fiindcă i-a fost dictată de către boierii olteni, care aveau interesul de a păstra în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a încarnat destinul neamului românesc. Exact aceleași idei sunt reproduse de manualul lui Roller, fără a li se specifica originea la Panaitescu. De exemplu, se afirmă că "Mihai s-a urcat pe tron ca exponent al marii boierimi" și că "boierimea voia să folosească, pentru atingerea scopurilor ei, lupta voevodului" (Roller, 1952, p. 169). Mai mult, Mihai ar fi decretat celebra sa "legătură" fiindcă i-a fost dictată de către boierii olteni, care aveau interesul de a păstra în posesia lor pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de istoriografia comunistă. Evacuând orice urmă de naționalism și distrugând statutul hiperbolic al figurii istorice a lui Mihai Viteazul, istoriografia rolleriană a oferit cea mai critică imagine a epocii din jurul anului 1600, a protagoniștilor umani (Mihai), a actorilor săi colectivi (boierimea, țărănimea) și a raporturilor dintre aceștia, o imagine direct inspirată din istoriografia critică a interbelicului românesc. S-ar putea pleda cazul pentru cea mai demistificată frescă istorică a perioadei, evenimentelor și actorilor realizată până la momentul respectiv. Cu toate acestea, tentația
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trezirea demnității și năzuinței spre independență" (Roller, 1952, p. 182). Formarea statului național român este pusă într-o corelație cauzală cu dezvoltarea capitalismului. Unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859 s-a realizat din interesul concertat al burgheziei și vechii boierimi, care vedeau oportunități economice sporite și o piață de desfacere mai profitabilă într-un stat expandat. "Ideia unirii Moldovei și Țării Românești într-un singur Stat, apare odată cu desvoltarea capitalismului, care avea nevoie de un stat bine organizat, cu o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1952, p. 367). Manualul pare a elabora o teorie a conspirației capitaliste pentru explicarea unirii principatelor dunărene, avansând ideea conform căreia "clasele stăpânitoare au reușit să asigure ca Unirea să se facă mai ales de sus prin înțelegerea burgheziei cu boierimea; de pe urma ei au beneficiat elementele burgheze și boierimea comercială și nu largile mase populare" (Roller, 1952, p. 373). Dincolo de exagerările presupuse de reducționismul economic al analizei marxiste, nu poate fi trecut cu vederea faptul că problema agrară a continuat să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
teorie a conspirației capitaliste pentru explicarea unirii principatelor dunărene, avansând ideea conform căreia "clasele stăpânitoare au reușit să asigure ca Unirea să se facă mai ales de sus prin înțelegerea burgheziei cu boierimea; de pe urma ei au beneficiat elementele burgheze și boierimea comercială și nu largile mase populare" (Roller, 1952, p. 373). Dincolo de exagerările presupuse de reducționismul economic al analizei marxiste, nu poate fi trecut cu vederea faptul că problema agrară a continuat să rămână aporia socio-politică a societății românești, care și-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Saldaru În timpurile roșii, în România nu erau mulți vînători. În tot nordul raionului Săveni era doar un om amărît, care avea un pușcoci cu țeava lungă și cu patul crăpat și nituit stîngaci. După '89 a apărut o nouă boierime, cîtă frunză și cîtă iarbă, în care fiecare avea cîte o panoplie cu fel de fel de arme, care de care mai scumpe. Echipamente speciale și foarte costisitoare, mașini de teren și alte asemenea accesorii erau mîndria celor care înspăimîn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
povestea lui ar încăpea, ca aceea cu „muieți-s posmagii“, în două pagini. Iar termenul „oblomovism“ ar fi superfluu. În realitate, inactivitatea în care perso najul se complace până la asfixie n-are prea mare legătură nici cu lenea, nici cu devitalizarea boierimii țariste, nici cu imaturitatea cronică a unui bleg. Ilia Ilici nu face nimic, dar motivațiile lui nu țin nici de psihologie, nici de sociologie. Oblomov e metafizician, e Hamlet în variantă rusească. Indecizia, deliberarea nesfârșită, suspensia oricărei opțiuni culminează în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
iluminist și om politic bucovinean a cunoscut regimul turco-fanariot, a trăit războiul ruso-turc din anii 1768-1774, ce a adus speranțe, dar și multe deziluzii, a luat contact cu noile idei și aspirații politice, care frământau acum o parte a marii boierimi moldave și muntene, vizând obținerea unui alt statut internațional pentru Principatele Române și mai ales înlăturarea regimului fanariot 65. Totodată, a fost contemporan cu împrejurările dramatice ce au dus la ocuparea ținuturilor Cernăuți și Suceava de austrieci și la anexarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
guvernare oriental, din cauza cunoașterii treburilor seculare"134. În privința stării boierești, ideile lui Balș sunt similare celor dominante în scrierile din Principatele Române, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea135. În ierarhizarea puterii în stat, el constata că după principe, boierimea era principala forță politică a țării, fiind împărțită în trei ranguri. Noblețea boierimii de rangul întâi era dată de vechimea neamului și, ca urmare, acesteia îi revenea privilegiul de a putea ocupa cele mai importante funcții politico-administrative ale țării. Boierii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sunt similare celor dominante în scrierile din Principatele Române, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea135. În ierarhizarea puterii în stat, el constata că după principe, boierimea era principala forță politică a țării, fiind împărțită în trei ranguri. Noblețea boierimii de rangul întâi era dată de vechimea neamului și, ca urmare, acesteia îi revenea privilegiul de a putea ocupa cele mai importante funcții politico-administrative ale țării. Boierii, episcopul și clerul nu plăteau decât gorștina și deseatina, având și un număr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și în cazul schimbărilor reformatoare iosefine, preconizate a fi introduse aici de autoritățile habsburgice, a drepturilor și privilegiilor avute până atunci, precum și o reducere a taxelor vamale pentru produsele aduse de pe moșiile ce le aveau în Moldova 136. Spre deosebire de marea boierime, boierimea din clasa a III-a își datora starea, funcțiilor inferioare pe care le exercitau și, mai ales, "bunăvoinței principilor". Boierii din această stare nu se bucurau de avantajele primelor două ranguri boierești și erau excluși din societatea acestora. Același
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în cazul schimbărilor reformatoare iosefine, preconizate a fi introduse aici de autoritățile habsburgice, a drepturilor și privilegiilor avute până atunci, precum și o reducere a taxelor vamale pentru produsele aduse de pe moșiile ce le aveau în Moldova 136. Spre deosebire de marea boierime, boierimea din clasa a III-a își datora starea, funcțiilor inferioare pe care le exercitau și, mai ales, "bunăvoinței principilor". Boierii din această stare nu se bucurau de avantajele primelor două ranguri boierești și erau excluși din societatea acestora. Același sentiment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
boieri", de fapt fiind un fel de funcționari, folosiți în trecut, fără plată, la supravegherea diferitor lucrări domnești, însă cărora noile autorități habsburgice le-au acordat o bonificație pentru lucrările la care erau folosiți. Mazilii nu se bucurau de privilegiile boierimii și trebuiau să achite întotdeauna dările 137. Este posibil ca unele din aceste afirmații ale deputatului Bucovinei să fi fost influențate nu numai de condiția sa socială, ci și de evoluțiile politice din provincie. În condițiile date, când integritatea provinciei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
să se asigure îmbunătățirea stării materiale a preoților de la sate, precum și ridicarea condiției spirituale a clerului bucovinean, ceea ce corespundea și cu dorința episcopului de Rădăuți, Dosoftei 164. Deși ca mare boier, apărând condiția stării căreia îi aparținea, cerea păstrarea privilegiilor boierimii avute sub principiile Moldovei, iluministul Balș, privind cu o oarecare compasiune situația masei țărănești, propunea pentru ridicarea lumii rurale stimularea la muncă prin legi, menite să asigure țăranilor dreptul de proprietate ereditară asupra bunurilor lor, precum și prin diferite răsplăți, menite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
concepistul bucovinean a fost nevoit să se adapteze realităților vieții cotidiene vieneze și să se conformeze cerințelor și etichetei existente în rândul înalților funcționari de stat. Spirit emancipat, boierul Vasile Balș a renunțat definitiv la moda orientală specifică, purtată de boierimea din Țările Române, schimbându-și ținuta vestimentară după moda europeană a secolului al XVIII-lea, spre a se putea integra mai bine în mediul exclusivist al cancelariei în care lucra și în societatea vieneză. Într-o listă de cheltuieli, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]