935 matches
-
pentru aceia raru războiu de nu biruia. Și unde-l biruia alții, nu pierdea nădejdea, că știindu-se căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor." Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei * "Mijlocul de care dispunea Ștefan cel Mare, pentru a îngenunchea marea boierime care, în interesul ei, tindea să ia în mână toată puterea, spre marea pagubă a țării este, firește, o represiune sângeroasă; dar această luptă nu pornește cum crede Ureche din motive de cruzime a domnului, ci dimpotrivă, a reprezentat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
represiune sângeroasă; dar această luptă nu pornește cum crede Ureche din motive de cruzime a domnului, ci dimpotrivă, a reprezentat în toată lumea feudală, un element de progres, anihilarea fărâmițării feudale, formarea statelor unitare. În lupta domnului pentru autoritate cu marea boierime, Ureche el însuși mare boier, latifundiar, ia partea boierimii". (De altfel Ureche însuși, amestecat într-un complot împotriva domnului Alexandru Iliaș, a fost în pericol de a-i fi vărsat sângele "nevinovat".) P.P. Panaitescu, Letopisețul lui Grigore Ureche * " Ce zicea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ureche din motive de cruzime a domnului, ci dimpotrivă, a reprezentat în toată lumea feudală, un element de progres, anihilarea fărâmițării feudale, formarea statelor unitare. În lupta domnului pentru autoritate cu marea boierime, Ureche el însuși mare boier, latifundiar, ia partea boierimii". (De altfel Ureche însuși, amestecat într-un complot împotriva domnului Alexandru Iliaș, a fost în pericol de a-i fi vărsat sângele "nevinovat".) P.P. Panaitescu, Letopisețul lui Grigore Ureche * " Ce zicea el o dată era zis ... dar față de cei răi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și întâmpină împotriviri de la sud. Campaniile antiotomane ale Rusiei traversează de câteva ori teritoriul românesc, prezența militară străină acoperind intervale apreciabile: 1788-1791, 1806- 1812, 1828-1834... Un prim exemplu de „stil european“, aureolat de strălucirea orbitoare a fastului, l-a oferit boierimii moldovene, în anii 1790-1791, șederea la Iași a prințului Potemkin. O înrâurire mai amplă, deși nu întru totul durabilă, se va exercita în răstimpul 1806-1812. Boieroaicele din Iași și din București, ne informează contele de Langeron, general în armata rusă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
domnească. Dumnezeu să le facă bine“, încheie cu obidă serdarul Grigore Andronescu. Să adăugăm, din timpul aceleiași domnii, al cărei sfârșit se cunoaște, istoria unui bal la palat, când sala de recepții a fost împărțită în două: o parte destinată boierimii de rangul întâi, cealaltă - familiilor din clasa a doua. Măsura a produs o firească indignare și balul s-a spart înainte de vreme. „Toate familiile de clasa II se retraseră. Această clasă înțelesese puterea sa.“ (D. Bolintineanu, Doritorii nebuni) La 4
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cu atât mai tare cu cât într-o zi trebuie să-i scape.“ (Iașii și locuitorii lui în 1840). Un echivalent epic al acestor propoziții ne oferă nuvela Amelia Stefanesco de Marie Boucher (Steaua Dunării, 1859), descriind moravurile intime ale boierimii prin ochiul cuiva care le cunoscuse în amănunțime. Raporturile de familie în lumea aristocratică se definesc prin uscăciune și convenționalism, de reale sentimente paterne sau filiale neputând aici fi vorba. Părinții îi supun pe copii la o „atârnare silită“ și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu s-a născut pe 28 februarie 1887 la Crușeț, în apropiere de Craiova, într-o familie aparținând micii boierimi. A studiat la Paris, apoi a devenit profesoară și ulterior inspectoare generală de limba franceză. Între anii 1916 și 1934 a fost căsătorită cu criticul literar E. Lovinescu, cu care a avut un singur copil, pe Monica Lovinescu. Din 1947
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Voichița și Maria, aduse dela București. E un pribeag poate din os domnesc al Basarabilor -, a umblat în Orient și la Veneția cunoaște multe lucruri; are o înclinare spre proverbe filosofice, nu e măscărici cât are humor de aceea displace boierimii. Lui Vodă îi place să-l audă câteodată, mai ales ca să facă plăcere Domniței celei tinere a lui Radu-Vodă. 27 Fevr. și următoarele zile anul 1470 arderea Brăilei și a cetății de Floci. 1471 război cu Radu-Vodă Joi 7 Mart
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai văzut eu pe dumneata undeva, cândva, nu-i așa? Tot ce se poate, răspunde scriitorul; mi se întâmplă une-ori să mă duc și eu pe acolo. Gândiți-vă, domnilor, declama un om din vechea protipendadă, cât sânge a vărsat boierimea pentru apărarea scumpei noastre patrii. Dar poporul de rând, îl întrerupe cineva; ce-a vărsat, mă rog? Apă? *1 Dimineața e mai înțeleaptă decât sara. [NOTĂ Spița lui C. Cantemir] Spița lui Constantin Vodă, zis Cantemir, după Sever Zotta (Despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
relativizată, nu toate personajele caragialiene țin de mahala sau de periferie, iar la finele secolului al XIX-lea urbanitatea socie- tății românești este una precară. În atenția lui Caragiale stă o midlle class în curs de formare, aristocrația locală sau boierimea, marii industriași, marii latifundiari, laolaltă cu marea burghezie lipsesc. Este această midlle class a funcționarilor de tot felul o lume provincială ? Depinde la ce centru ne raportăm. Centrul nu îl constituie doar Bucureștiul, Centrul cu majusculă îl reprezintă Occidentul prin
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pe aceeași cale confesională, de unde fuseseră excluși. Mihai însă, nu va mai avea răgazul pentru înfăptuirea acestei politici. Împoptriva domnului muntean se ridica un formidabil val de ostilitate: Polonia nu putea accepta pierderea Moldovei, iar Movileștii, conducătorii grupării polonofile a boierimii moldovene, râvneau nu numai la reîntoarcerea în scaunul dela Suceava, dar îl voiau și pe cel dela București, pentru fratele lui Ieremia, Simion. Împăratul Rudolf al II-lea nu dorea domnia lui Mihai în Transilvania, iar generalul său Basta, era
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
înverșunați ai voievodului muntean. Nobilimea maghiară din Transilvania nu se putea resemna să se afle sub autoritatea „valahului“, care adusese cu el și boieri români de peste Carpați, pentru a le încredința demnități în Principatul transilvan, cucerit. În sfârșit în rândurile boierimii din Țara Românească, opoziția față de încercările domnului de a impune statul domnesc în detrimentul celui boieresc avea numeroși aderenți. Dincolo de succesele sale militare, poziția lui Mihai rămânea fragilă, în primul rând din cauza precarității mijloacelor sale pecuniare și militare. Mihai a mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
rare, cumpărate pe sume uriașe pentru acea vreme? Fiul său, Constantin Mavrocordat care îi urmează la tron, redactează Constituția din 7 februarie 1740 care pe lângă desființarea rumâniei (dependența juridică a țăranului de un stăpân), impune reforma fiscală, de reorganizare a boierimii și administrativă. Alexandru Ipsilanti, domn al Țării Românești între 1774 și 1782, rămâne în istorie ca un reorganizator și modernizator al Academiei Domnești din București, căreia îi clădeste un local nou și mult mai încăpător la Mănăstirea Sfântul Sava, îi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
datoriu sunt împărăției Sale Măriri, celui adevărat al mieu și legitim, prea milostiv, mare Domn Împărat Alexandru Pavlovici, singur stăpânitorul a toată Rusia” și se încheie: “și în sfârșitul acestui jurământ al mieu, sărut cuvintele și Crucea Mântuitorului mieu. Amin. Boierimea basarabeană de atunci, chemată să conducă viața politică, socială, administrativă și judecătorească a provinciei, provenea ca origine fie din răzeșime, fie era de origine fanariotă. Acești boieri care dețineau cea mai mare parte a avuției provinciei nu aveau la bază
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
provenea ca origine fie din răzeșime, fie era de origine fanariotă. Acești boieri care dețineau cea mai mare parte a avuției provinciei nu aveau la bază un statut și nici nu erau organizați după modelul aristocrației feudale europene (apusene). Această boierime nu avea mentalitatea, spiritul și nici tradiția aristocrației consacrate, păstrătoarea unor datini de sute de ani. “Spița neamului” nu se obișnuia a fi păstrată în arhivele de familie sau în cele publice. Puținele date genealogice erau înscrise fie cu prilejul
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
Costache Vizanti ce-i la Galați pe o nepoată de vară a doua a mea, fata comisului Anghelache Climente din Botoșani". Ehe! Dacă erau, la începutul veacului al XIX-lea, înrudiți cu înfumuratul paharnic, atunci chiar că pătrunseseră în vechea boierime moldoveană. Adaug și lecția de istorie pe care, întâmplător, ne-o dă aici Sion: termenul "Bizanț" pentru a desemna Constantinopolul și mai adesea împărăția milenară ce s-a considerat a Doua Romă, a fost cu totul necunoscut la noi până
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
a adus istoriografia franceză în veacul al XIX-lea! S-ar fi pronunțat de altfel "Vizanț", cum zice neștiutor Sion, "de la Vizantia din Constantinopol"... Revenind la eroul nostru, e clar că tot caracterul lui se resimte de apartenența la acea boierime română, corcită sau nu cu greci, dar profund franțuzită, de la începutul veacului al XIX-lea încoace. Dragostea lui de Franța e evidentă, ca și abundentele lui lecturi din literatura franceză; și chiar întâmplarea mai extraordinară că a apucat să cunoască
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
de jos” (părinții lui erau proprietari de pământ în satul Greci, pe atunci în ținutul Vlașca), dar pătrunde în aristocrația munteană a spiritului, fiind unul dintre cărturarii ce au transformat deceniile brâncovenești într-o mare „monarhie culturală”, și în rândul boierimii, prin căsătoria, în 1691, cu Catrina, fiica marelui boier Ivașco Băleanu. Învață - ca și fratele său Șerban - multă carte: stăpânea la fel de bine elina și neogreaca și avea un bagaj bogat de informații culturale. Tradiția spune că nu i-ar fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
În ianuarie 1765, este exilat in insula Creta ( 1765-1767). La Începutul lunii ianuarie 1767, revine la Istanbul, fiind numit domn al Moldovei ( 30 ianuarie 1767), plătind 300 de pungi de galbeni. Revenit pe tronul de la Iași, are de Înfruntat adversitatea boierimii care dorea un domn pământean și independența Moldovei cu ajutorul Austriei! A doua domnie a fost mai scurtă dar Însemnată În măsuri: - reduce dările orășenilor; - oferă danii lăcașurilor de cult din Moldova ( Episcopia Romanului, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, Mănăstirea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Dragoş Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93533]
-
povestea lui ar încăpea, ca aceea cu „muieți-s posmagii“, în două pagini. Iar termenul „oblomovism“ ar fi superfluu. În realitate, inactivitatea în care perso najul se complace până la asfixie n-are prea mare legătură nici cu lenea, nici cu devitalizarea boierimii țariste, nici cu imaturitatea cronică a unui bleg. Ilia Ilici nu face nimic, dar motivațiile lui nu țin nici de psihologie, nici de sociologie. Oblomov e metafizician, e Hamlet în variantă rusească. Indecizia, deliberarea nesfârșită, suspensia oricărei opțiuni culminează în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
iluminist și om politic bucovinean a cunoscut regimul turco-fanariot, a trăit războiul ruso-turc din anii 1768-1774, ce a adus speranțe, dar și multe deziluzii, a luat contact cu noile idei și aspirații politice, care frământau acum o parte a marii boierimi moldave și muntene, vizând obținerea unui alt statut internațional pentru Principatele Române și mai ales înlăturarea regimului fanariot 65. Totodată, a fost contemporan cu împrejurările dramatice ce au dus la ocuparea ținuturilor Cernăuți și Suceava de austrieci și la anexarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
guvernare oriental, din cauza cunoașterii treburilor seculare"134. În privința stării boierești, ideile lui Balș sunt similare celor dominante în scrierile din Principatele Române, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea135. În ierarhizarea puterii în stat, el constata că după principe, boierimea era principala forță politică a țării, fiind împărțită în trei ranguri. Noblețea boierimii de rangul întâi era dată de vechimea neamului și, ca urmare, acesteia îi revenea privilegiul de a putea ocupa cele mai importante funcții politico-administrative ale țării. Boierii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sunt similare celor dominante în scrierile din Principatele Române, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea135. În ierarhizarea puterii în stat, el constata că după principe, boierimea era principala forță politică a țării, fiind împărțită în trei ranguri. Noblețea boierimii de rangul întâi era dată de vechimea neamului și, ca urmare, acesteia îi revenea privilegiul de a putea ocupa cele mai importante funcții politico-administrative ale țării. Boierii, episcopul și clerul nu plăteau decât gorștina și deseatina, având și un număr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și în cazul schimbărilor reformatoare iosefine, preconizate a fi introduse aici de autoritățile habsburgice, a drepturilor și privilegiilor avute până atunci, precum și o reducere a taxelor vamale pentru produsele aduse de pe moșiile ce le aveau în Moldova 136. Spre deosebire de marea boierime, boierimea din clasa a III-a își datora starea, funcțiilor inferioare pe care le exercitau și, mai ales, "bunăvoinței principilor". Boierii din această stare nu se bucurau de avantajele primelor două ranguri boierești și erau excluși din societatea acestora. Același
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în cazul schimbărilor reformatoare iosefine, preconizate a fi introduse aici de autoritățile habsburgice, a drepturilor și privilegiilor avute până atunci, precum și o reducere a taxelor vamale pentru produsele aduse de pe moșiile ce le aveau în Moldova 136. Spre deosebire de marea boierime, boierimea din clasa a III-a își datora starea, funcțiilor inferioare pe care le exercitau și, mai ales, "bunăvoinței principilor". Boierii din această stare nu se bucurau de avantajele primelor două ranguri boierești și erau excluși din societatea acestora. Același sentiment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]