1,211 matches
-
doar noi de acolo venim. N-aveai cui să-i spui, zice Roja, el deja își închipuia că orașul e scăldat în sînge, că toate se întîmplă din cauza slăbiciunilor sale. Totul mi se trage de la negocierile alea nenorocite cu Regizorașul, bolborosea ca un apucat, fiecare cu sechelele lui, omul ăsta nu e zdravăn la minte, își imaginează că sîntem pe un platou de înregistrare, că filmează întoarcerea comisarului sau partea a doua la Ultimul cartuș, n-am mai avut cu cine
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
zice Gulie, lăsați-ne și nouă, nu vă lăcomiți că nu i sfîrșitul lumii. Ce se aude? sare ca ars Tîrnăcop, focuri de artificii, a început spectacolul, zice Dendé. O fi la Universității, Victoriei, grupuri mari Gulie, începe Roja să bolborosească dezlipindu-și de la buze sticla aproape goală, e zece trecute dimineața, cobor din camionul care mă adusese pînă la Arcul de Triumf, mă simt dezorientat, nu știu cum să scap de uniforma asta nenorocită, așa că îmi scot mantaua și o îmbrac pe dos
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
presărînd puțină sare pe rană, și eu aș fi preferat o altfel de revoltă, dar nu s-a putut, prea multe interese, mă înțelegi soldățelule? Cîtă neobrăzare, păcat că nu-l poate vedea decît prin ceață, am fost un naiv, bolborosește, lasă-l să spună ce are pe suflet, zice Dendé, căutîndu-și stiloul în buzunarul de la piept, înțelegeți voi ce vreți, își reia Roja ideea, o baie de sînge, asta ne așteaptă, ce s-a întîmplat pînă acum e zero, vacs
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
începe să emită primele ordine, să facă manevre cu taburile la Palat, să ceară împrăștierea primelor grupuri de pe bulevard. Vi s-a urît cu binele, au început să-i treacă prin ciur pe toți, fiecare trebuia să se legitimeze, să bolborosească o parolă sau să fluture vreun însemn, care nu știți despre ce e vorba, hai, ușcheala, cît încă mai aveți ocazia, dacă vă e dragă viața. Cam pe unde eram eu la ora asta? încearcă Roja să-și amintească, pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Într-un anumit raport cu oamenii, devii un „factor” În viața lor. * Să-i vorbești despre cutia magică ar fi Însemnat să-l sperii. Să-i spun că depozitează mesajele de la marele necunoscut căruia Încercăm să-i dăm un nume, bolborosind pseudonime absurde, codificate? Aș spulbera orice șansă de cordialitate. Am mai umplut o dată paharele, am ciocnit. I-am mărturisit că voi lipsi câteva luni. L-am rugat să predea poșta, ca totdeauna când lipsesc, bătrânei de la ușa vecină. A golit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
de lângă el, cu rană mare la pântec - Îi pune pe rană pâinea pe care o mestecă Întâi În gură și-l leagă cu o zdreanță - și nu-i mai curge sânge nici un pic și fața i s-a albit și bolborosește Întruna o poveste cu o fată pe care a iubit-o el când era tânăr, că el nu-i Însurat, n-are cine să plângă după el, poate doar copilul, că el n-are copil, că el știe că are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pune pe tren și pleacă În lume. La Sibiu, zbârnâie soneria de la ușă Îndelung. „Mutăr ist niht țuhaus”. „Îi moșu’, mă copile, Îi moșu mă, Îi moșu, mă, Hanț, Îi moșu’, mă copile” și Hanț nu-i acasă. Bitancu, gâfâind, bolborosește Încet: „Îi moșu, mă, Hanț, Îi moșu’, mă copile, Îi moșu’, eu Îs mă, Bitancu, Văsălică”, și se afundă cu pași grei În zăpada de sub pădurea Proștiței, În drum către dealul Cheslerului, amorțeala Îi cuprinde mâinile și picioarele, mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
talent înnăscut de a fi sâcâitoare, combinat cu o totală lipsă de talent artistic. A fost doar o chestiune de timp până să ajungă să lucreze în PR. —Și deci ce mai faci? a întrebat, ridicându-și sprâncenele pensate. Am bolborosit ceva ce ea nu s-a deranjat să asculte; se uita peste umărul meu după alți cunoscuți. între timp i-am trecut în revistă vestimentația. Firma de relații cu publicul a lui Baby reprezenta mai ales designeri de modă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
părul atârnând. Era îmbrăcat cu jeanși, cu cureaua pusă la loc, dar deschisă. îi puteam vedea coastele sub pielea albă. Am clipit, acomodându-mi ochii cu lumina. —Te-ai trezit? —Mmmmuh. Sam! Trezește-te dracului când îți vorbesc! — Ce!? am bolborosit într-un final. Mi-am acoperit ochii cu mâna, ca să-i protejez de lumină, dar el a interpretat greșit, crezând că e un semn că nu vreau să-l văd și m-a apucat cu forță de încheietură, oprindu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
seară. Ca și paharul, capul îi picase înainte, doar că nu la fel de departe. Se odihnea pe piept și părea că acolo va sta în viitorul apropiat. Respira haotic pe gură. Nasul îi era plin de muci, îi puteam auzi cum bolborosesc. După câteva minute respirația lui Walter s-a stabilizat, într-un ritm sacadat. I-am scris un mesaj în care i-am spus că voi veni la aceeași oră, nouă, a doua zi. Mâine am să cumpăr o sticlă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
sărite. L-am îmbrâncit. Reacția a fost imediată și șocantă. S-a trezit într-o secundă, rezemându-se de canapea într-o poziție defensivă, cu palmele deja făcute pumn. —Dumnezeule, Nat, ce e cu tine? — Am uitat unde sunt, a bolborosit, părând jenat. S-a așezat și și-a întins mâinile, descleștându-și degetele. Apoi a căscat lung, ca o pisică; puteam să îi văd cerul gurii roșu și dungat. Pielea jachetei de pe el a pârâit. Mi-a zâmbit. —Ai avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
vodă, îi trase și îi netezi frumos caftanul peste picioare și îi luă mâna în ale sale. O mângâie stângaci dinspre degete spre podul palmei. Se opri, se ridică în picioare, căută icoana și se închină de mai multe ori, bolborosind rugăciuni, când în grecește, când în românește. Așa îi găsi al doilea postelnic: — Poruncă, măria ta. Mitropolitul îl trase înapoi spre ușă și șușotiră un timp. Al doilea postelnic dispăru și în câteva clipe apărură slugi cu lemne și jeratic
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ți se împlinească ce ți-ai pus în gând, să-ți piară frica ce o ai în suflet și să se răsipească odată cu fumul ăsta. Zamfira într-o clipă fu în picioare, smulse autoritar coada lopețelei din mâna doamnei și bolborosind cu voce scăzută începu să facă niște gesturi stranii, fumul descriind în aer arabescuri albe. Din când în când se oprea și se îndrepta spre vatră, scotea din buzunarele fustelor ei bobițe ca de rășină, le arunca în foc și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ușurat Pylarino, și ieși. În lumina puțină, vodă vedea îngrijorarea pe chipul Maricăi. Femeia care născuse unsprezece copii, care cuminte ținuse toată gospodăria când treburile de mare logofăt îl purtaseră în lume și bărbătește apărase familia, acum iat-o palidă bolborosind rugăciuni și privindu-l ca pe un copil mic. Îi luă mâna lui între mâinile ei, i-o mângâie și i-o sărută. — Constandine, măria ta, știu, te-ai speriat. O să pun muta să-ți stingă tăciuni... De sperietură. Ce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
doi cai din ai mei. Dar cu mâna mea cum rămâne? Ce o să spună doctorul? — O să ții căpăstrul în mâna sănătoasă, râse vodă. Spătarul Mihai părea a crede în duhuri, căci își făcu speriat cruce cu limba în gură și bolborosi o rugăciune. — Neică Mihai, am uitat să te întreb, reluă vodă. Toma Cosle-geanu, bărbatul verișoarei noastre Safta, ar vrea să-l căftănim ca vătaf de aprozi? În mod normal spătarul ar fi trebuit să-i sărute mâna voievodului pentru că l-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Obilești Fuseseră aduși bucătari, cafegii, cofetari și feciori de la Curte pentru ca în sfârșit măria sa să se simtă ca acasă. Doctorul Iacob Pylarino, inspectă sala mare pardosită cu piatră în care căldura zilei nu pătrunsese, apoi cuhnia unde pe plita încinsă bolboroseau la foc scăzut bucatele drese cu fel de fel de mirodenii orientale; de fapt îi fusese până acum frică de molime, dar când simți mirosurile îmbietoare, văzu cantitățile de mâncăruri pregătite și mulțimea tipsiilor de aramă și de argint aurit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
un oaspete de vază spre mânăstirile din codrii Olteniei. Grabnic își luase desaga și încălecase asinul căpătat acum un an de pomană de la niște ciobani cărora le sfințise agheasmă la stâna din munte. Într-un ceas, coborând din deal și bolborosind rugăciunile panihidei când trecea prin Valea Voievozilor, „pentru ca Domnul Dumnezeu să-i pomenească pe voievozii acestei țări, tăiați sau netăiați, pe fiecare după numele său, căci eu nevrednicul nu-i știu decât pe Mihai Vodă cel tăiat, Vlad Vodă cel
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să-mi urmăresc cu altă parte a minții mele gândurile care o luau razna și nu reușeam, era ceva, nu știu ce anume ce nu înțelegeam, era ca și cum mă scufundam într-o mlaștină. Psalm după psalm, când grecește, când românește, când slavonește, bolboroseam mereu, mereu și nu pot să-ți spun cât mă bucuram când mă luau să mă ducă la cazne. Începusem să-i îndrăgesc pe temniceri pentru că mă scoteau din singurătatea mea și mă dădeau pe mâna călăilor. — Doamne miluiește! Asta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în trupul lui de piatră și i-a ținut acolo până acum. Îi vezi cum vin spre tine cu potirele în mâini...? Copilul privea un punct undeva între soare și orizontul de apă, apropiindu-se pas cu pas de butuc. Bolborosea ceva neînțeles. Ajuns, îngenunche, continuând răspicat: — ...Nici sărutare îți voi da ca Iuda, ci ca tâlharul mărturisindu mă, strig către Tine: pomenește-mă, Doamne, întru împărăția Ta! Întinse singur gâtul pe butuc, plecându-se înainte, înălță puțin capul să vadă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
închinați în fața nemernicului ăluia borțos și caraghios, căci taică-meu chiar muncește până-i cad coaiele, dar nu-i trece o clipă prin minte că ar fi ajutorul lui Dumnezeu pe pământ în târgurile pe care le încheie. Și nu bolborosește schimonosind nenorocitele alea de silabe! — E-u vâ-re-au să-ă vă-ă sâ-pun bi-n-ne a-ți ve-n-nit la-a si-na-gâ-o-gă-ă. O, Doamne, o, Do-o-a-m-ne-e, dacă de-acolo, de sus, îți reverși harul asupra noastră, de ce nu ne cruți de-aci-nainte de pronunția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
sub forma unui glonț în cap. Celălalt, un băiețandru slab, cu ochi mari și plete lungi, șatene, încă nu este mort. Dar nici mult nu mai are. O bucată lungă și groasă de lemn este adânc înfiptă în gât. Sângele bolborosește în rană, în ritmul respirației chinuite, prelingându-se sub umărul sfâșiat, din care ies cioturi de oase sfărâmate. Cu un glas ușor stingher, Menzel îl strigă din spatele unui paravan întărit. Pornește într-acolo iar ceea ce vede când ajunge face să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
-l de genunchi îl deschise. Era plin de mâncare, Arm, știind că nu-i place să mănânce singură, pusese mâncare pentru două persoane. Așa îi făcea și pachețelele pentru școală. Luă niște sandviciuri la întâmplare și le întinse fetiței. Aceasta bolborosea mulțumiri în neștire, lucru care o încurca și mai rău pe Crăița. Scotoci prin rucsac și scoase dulciuri, sucuri, ciocolată. Le deșertă în poalele fetiței și plecă în grabă. Chipul ei, uluit, înfometat și murdar, avea să-i stăruie în
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
părut că are în ochi aceeași privire jenată ca și omul cu înghețata. Mi-am apropiat capul de al lui și l-am fixat cu și mai mare insistență. Mirosea a usturoi și a ciocolată. Bine, bine, un meniu, a bolborosit, scaunul ăsta era în drum și nu l-am observat, nu-i vina mea. Nu vă faceți probleme, am spus, am eu grijă de tot. Strângând, m-am uitat cu o oarecare furie la bătrân. Mă așteptam să se întoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
în spatele unui stâlp. Eu m-am refugiat după o mașină. I-am văzut sărutându-se scurt de opt ori. Magda se unduia și-l mângâia, dar Andrei s-a desprins din sărutările ei în cinci cazuri din opt - am numărat - bolborosind niște fraze pe care nu le-am auzit clar. Cred că-i spunea cât e de obosit și că vrea să plece. Până la urmă Magda l-a lăsat să se ducă spunându-i Pa, pa, pa, pa de foarte multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
țin, altfel intră în spasme și își induce coma. Du-te! M-am repezit în laborator. Toate cutiile de acolo erau albastre. M-am întors către fete. Z tremura în ultimul hal și bale lungi i se scurgeau din gură. Bolborosea ceva și ochii i se dăduseră peste cap. - Care trusă? Sunt toate la fel! - Trusa pe care scrie Fleming Institute! Repede! O să intre în stop cerebral! Am cotrobăit în toate cutiile și am găsit, în spatele unui reflector, una deschisă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]