1,956 matches
-
naos, pronaos și pridvor, cu o turlă închisă, așezată pe naos și pridvor, acoperită cu șiță. Corpul bisericii în suprafață de 67 mp (L = 15 m, l = 4,60 m), este din lemn și cărămidă, așezat pe o temelie din bolovani de râu fixați cu liant. La exterior sunt tencuiți doar pereții pronaosului care sunt și pictați, iar pe jumătatea pereților naosului și altarului este o funie excizată din lemn. În interior sunt tencuiți și pictați toți pereții. Altarul este poligonal
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
la localitatea Salcia, menționată într-o listă a "megieșilor" care aleg partea banului Radu din moșia Poieni, județul Saac. Printr-un hrisov din septembrie-decembrie 1636 mănăstirea Slobozia primea de la domnie "o vie în dealul Năenilor, județul Saac, și 300 de bolovani de sare pe an de la ocna Ghitioara". La 29 mai 1677 Gheorghe Duca confirmă mănăstirii Slobozia lui Ianache drepturile sale asupra bunurilor schitului Apostolache, din județul Saac. Schitul, aflat în localitatea Măstănești, a fost ctitorit de comisul Apostolache, între anii
Județul Săcuieni () [Corola-website/Science/305030_a_306359]
-
paginile de Alexandru Ioan Cuza (dezambiguizare) și Cuza Vodă (dezambiguizare)." Cuza Vodă este un sat în comuna Sălcioara din județul Dâmbovița, Muntenia, România. În 1901 s-a stabilit ca satul Cuza Vodă să fie așezat la sud de șoseaua Bănești - Bolovani, unde se întâlnește cu șoseaua naționala Târgoviște - București. Satul Cuza Vodă a fost înființat în anul 1902, cu 10 familii venite din satele din jur. Populația a crescut constant, astfel că dacă în 1941 avea 136 de familii, în 1975
Cuza Vodă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301165_a_302494]
-
Peninsula Arabică și Irak. Se poate întâlni și în țările din vestul Europei. Pasărea se hrănește cu insecte. Este remarcabil modul în care își construiește cuibul. Acesta este prevăzut cu un veritabil sistem de răcire. Pasărea ridică, la umbra unui bolovan mai mare, o grămăjoară de pietricele în vârful căreia, într-o adâncitură, este plasat cuibul propiu-zis. Astfel, pietricelele oferă o bună izolație față de căldura solului, iar vântul răcoros se poate strecura printre ele. Mai mult, fiind poroasă, gresia absoarbe roua
Pietrarul cu creastă albă () [Corola-website/Science/320006_a_321335]
-
ziduri groase ca de cetate, care închid o incintă aproape pătrată, cu trei laturi egale și a patra formată din două curtine ce se întâlnesc în triunghi deschis, sub turnul de poartă de pa latura estică. Zidurile sunt construite din bolovani de râu, cu stânci de legătură la colțuri (tăiate din muntele vecin) și au o înălțime de 6-7 m și o grosime de 1,50 - 1,80 m. Zidurile sunt prevăzute cu drum de strajă și cu metereze, precum și cu
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
eroziunea (exarație) reprezintă un proces deosebit de important pentru modelarea reliefului de către ghețarii din regiunile de munte. Intensitatea eroziunii crește o dată cu grosimea masei de gheață și cu micșorarea pantelor. Procesul de eroziune glaciară este intensificat de contribuția materialelor morenice (blocuri uriașe, bolovani, pietrișuri de diferite dimensiuni), care se află incorporate pe marginile și la fundul ghețarului. Prin intermediul acestora, ghețarul scrijelează pereții și patul văii. Această eroziune brută este dublată de un proces de șlefuire, determinat de gheață curată sau amestecată cu particule
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
Marcel și Maria s-au contrat privind mâncarea pentru micul dejun, reușind cu greu să ajungă la un numitor comun. Mai târziu, Mircea, a încercat să improvizeze un sistem de închidere al ușii de la bucătărie, folosind un scripete și un bolovan. Însă, peste noapte, sistemul a fost scos de către Octavian. În urma acestui lucru, Mircea a luat decizia de a nu mai face absolut nimic din propria inițiativă. Asta până la un moment dat, când a repus în funcțiune sistemul de blocare al
Ferma vedetelor (sezonul 2) () [Corola-website/Science/335447_a_336776]
-
locul țarinilor și a fânețelor cu bucatile lor”. În plus, acești țărani nu s-au supus să-i lucreze boierescul după vechiul obicei. În fapt, situația era și mai gravă, țăranii nesfiindu-se să scoată din pământ sau să sfărâme bolovanii și să taie un stejar cu bour, încercând astfel să modifice vechile hotare ale satului; aceiași țărani vecini își permiteau, în pofida oricăror legi, să vâneze peștele din heleșteul lui Hudici „ziua și noaptea, făr de nici o siială și opreală”, să
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
lor creșteau mereu. În același timp crescând și numărul și panica oamenilor. Războiul le-a adus. S-au hrănit cu cadavre! șopteau oamenii. Iar ele creșteau. Aveau aproape un metru lungime și bâzâiau ca nebune. Cu ochii imenși, ca niște bolovani negricioși cu multe fațete, cât niște faruri și cu trompa scoasă-nainte se roteau nehotărâte prin aer. Înfricoșați oamenii începeau să se-ncuie prin case. Din înalt, bâzâitul sinistru îți făcea pielea găină. Uriașele muște împânzeau tot cerul. Nu s-
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
biserica avea temelia inundată frecvent de șuvoaiele de apă scurse de pe vârful dealului cu prilejul inundațiilor. Pentru a devia șuvoaiele ce se scurgeau de pe deal, la nord de lăcașul de cult a fost construit în anul 1955 un șanț din bolovani de râu și ciment, lung de 50 m. Alte lucrări de întreținere s-au efectuat în 1966. Cutremurele din anii 1977 și 1982 au avariat edificiul bisericii. Între anii 1990-1994 s-au efectuat o serie de lucrări de consolidare și
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
platformă ahu cu cativa moai pe stăncile de la Râno Kau, dar aceasta s-a prăbușit în 1914, în timpul expediției Routledge. Există un „Buric al Lumii” din piatră străjuind Ahu Te Pito Kura, lângă Anakena, si care are în centru un bolovan rotund, erodat de ape, similar celor din Noua Zeelandă. Pascuanii de astăzi spun ca piatra rotundă a fost adusă de către Hotu Matu'a din țară să de baștină. Totuși, geologii sunt de părere ca piatra are o origine locală, ceea ce coincide
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
fotografică. Plinius menționează în "Istoria naturală" o poveste despre descoperirea sticlei. Pe scurt, un grup de marinari fenicieni de pe un vas ce transporta sodă a venit la țărm spre a face focul. Plaja întinsă era plină de nisip, dar nici un bolovan pentru a ține vasul la foc. Marinarilor le-a venit ideea de a folosi câțiva bulgări de sodă de pe corabie. Și au făcut focul, pregătindu-și mâncarea și apoi dormind. Dimineață, scormonind din întâmplare prin cenușa focului, un marinar a
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
(n. 20 noiembrie 1914, Călărași — d. ?), pe numele real "Ion Banu-Stancu", a fost un violonist și dirijor român de orchestre populare. A învățat vioara cu subșeful de fanfară Marinică și cu Mihalache Bolovan din Constanța. A fost violonist în orchestre de café-concert și muzică populară în Silistra, Călărași, București (1932-1945), violonist (1949-1960) și concert-maestru în Orchestra de muzică populară Radio (1960-1974). A întreprins turnee artistice în URSS, Bulgaria, Iugoslavia, Austria, Franța, (((Our Greatest
Ionel Banu () [Corola-website/Science/332514_a_333843]
-
sfârșitul secolului al XII-lea să funcționeze ca lăcaș benedictin, aflat sub patronaj regal. Abația controla transportul de sare pe râul Mureș. În secolul al XIII-lea mănăstirea, cu 23 de călugari, avea un venit anual de 4.000 de bolovani de sare, produs greu de procurat în acele timpuri. La început, lăcașul a fost de rit ortodox, apoi a fost preluat de catolici, iar până la sfârșitul secolului XVI a fost mănăstire benedictină, după care nu a mai fost locuită. Mănăstirea
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
fost cea făcută de Gheorghe Asachi în "Calendarul pentru români pe anul 1853" al Revistei Albina (la p. 71-73). Biserica, ce are influențe muntenești, are zidurile construite din piatră și cărămidă, cu o grosime de peste 1,5 m. În timp ce piatra (bolovani de râu) este constituientul soclului și zidurilor, cărămida subțire este materialul din care sunt făcute arcurile bolților. Structura cuprinde un altar, un naos, un pronaos și două șanțuri puțin pronunțate. Pe latura sudică a fost ridicat un turn - clopotniță, cu
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
construcțiile, astfel că pe la 1890 așezarea se reducea la o ruina izolată și „” a mănăstirii. Fragmente de lemn din grinzi - care se mai remarcau în prima jumătate a secolului XX, purtau urme de incendiu, care se mai găseau și pe bolovani sau cărămizi. Din biserică rămăseseră astfel în 1994 doar absida altarului, naosul și câteva rămășițe din turnul clopotniței de pe latura sudică, situate pe o terasă de 7 m amenințată de eroziunea laterală. Elementele de hazard geomorfologic se constituie astfel, într-
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
așa de răspîndite încît ar merita o circulație mai largă în literatura de specialitate. În urma căderii ploilor torențiale de pe versanții văilor, vîlcelelor, hîrtoapelor, ravenelor se spală și se transformă o cantitate mai mare de material (sol, argilă, nisip, prundiș, calcar, bolovani) care formează torente de noroi. Acest material se acumulează pe fundul ravenelor, hîrtoapelor, luncilor din văile rîurilor, depresiunilor distrugînd vegetația de cultură și spontană avariind căile de comunicație și diferite construcții. Torentele de noroi sunt raspînditeîn raioanele fizico-geografice cu relief
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
explice cazul. El îi duce pe plajă pe inspector și pe Stackhurst și cercetează grota de la baza stâncii, unde detectivul le arată o meduză cu filamente lungi și aproape invizibile asemănătoare cu coama unui leu. Împreună cu Stackhurst, Holmes împinge un bolovan în apă și zdrobesc animalul acvatic. Cum directorul școlii și inspectorul erau suprinși că nu mai văzuseră până atunci așa ceva pe țărmul mării, detectivul le spune că animalul fusese adus acolo probabil de uraganul care avusese loc cu câteva zile
Coama leului () [Corola-website/Science/325234_a_326563]
-
Patriarhiei Române. El a câștigat peste 1.000 de procese în instanțe la Iași, Bacău, Vaslui, Neamț, Suceava, Sf. Gheorghe (Covasna), Tg. Mureș, Cluj, Oradea, Dâmbovița (Târgoviște), București, Buzău, Brașov etc. Biserica „Ziua Crucii” din Iași a fost construită din bolovani de piatră de pe Dealul Repedea și cărămizi. Edificiul are o formă treflată. Pereții bisericii sunt susținuți de șase contraforți, care au fost adăugați cu prilejul reparațiilor din 1922. În interior lăcașul de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvorul având
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
la măduvă. Cu ajutorul uneltelor se diversifică modul în care omul primitiv interacționează cu natura, permițându-i să consume noi alimente și să exploreze noi teritorii. În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare și cules: unelte rudimentare din așchii și bolovani de râu cu o muchie tăioasă pentru cioplit, tăiat și răzuit atribuite „culturii de prund” (sud-vestul Europei până în sud-vestul Asiei și Sudul Africii). Primele unelte din piatră au fost create prin cioplire cu alte pietre sau bețe, astfel încât luau diverse
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
Poieni, unde și pantele râului cresc de la 0,6 până la 0,7 %. Caracterul neechilibrat al profilului longitudinal continuă în aval până la ieșirea râului în câmpie. Astfel după Poieni râul pătrunde în Depresiunea Ciucea - Negreni. Râul are caracter montan accentuat, dimensiunea bolovanilor transportabili ating 30 - 40 cm. În această depresiune primește afluentul cel mai important, Drăganul cu lungime de 42 km, izvorăște de la altitudinea de 1500 m, de sub piatra Bohodeiului, având o cădere de 2,6 % până la vărsare. Acesta își culege apele
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
rivalizează cu intrările din mult mai cunoscutele Cetățile Ponorului sau Peștera Huda lui Papară. Peștera are o galeria activă, unică, de 3.143 m lungime, care este greu de parcurs întrucât zonele uscate alternează cu lacuri, cascade și baricade de bolovani imenși care fac înaintarea un calvar. Prima sală în care se pătrunde, după parcurgerea unui traseu acvatic, are tavanul la peste 40 m înalțime. Aici au fost făcute săpături arheologice cu rezultate notabile. De aici, galeria devine plină de imense
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
trăiesc printre vii. Să sugrum șarpele, să lupt cu gemenii. Ah, să-mi ajut Fără voia mea semenii. Au dat poartă-n casă Prin care să-mi treacă mireasă. Și eu să stau lîngă pat Orbit și legat. Să urc bolovanul pînă la capăt Pe-o stradă. Să urlu, să cînt, să mor să nu cadă. Sugrum hidra lîngă un zid. Zeii întreabă-Nu-i mort, n-a murit? Atunci feciorul este un stupid. Și ne-njură? Grozav, coane. Parol, rezon, coane. Ce
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
partea de vest. Accesul în interior spre biserică se face printr-o scară acoperită, lungă de 100 m, care pornește din piața centrală a satului, de lângă turnul paznicului. La capătul de sus al scării, lângă biserică se poate vedea un bolovan mare, pe care, duminica erau așezați cei care făceau rele în cursul săptămânii, spre a fi văzuți de întreaga comunitate. Era un mijloc eficient de a-i educa și integra în colectivitatea așezării. Astăzi, această veche așezare săsească este cunoscută
Biserica fortificată din Biertan () [Corola-website/Science/326579_a_327908]
-
pompier cu un binoclu ce scurta zarea și care în caz de foc, punea în mișcare o sirenă cu manivelă să alerteze pompierii... Nici urmă de foișor... Nici măcar temelia de ciment. ... Numai iarbă și buruieni... M-am așezat pe un bolovan și m-au cuprins amintirile... Ca prin vis am desfăcut sârma cu care era legată ușa foișorului... De când pompierii fuseseră modernizați nu se mai folosea foișorul... Am urcat scările de lemn, lucru total interzis. Dar ce, era pentru prima dată
Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]