1,819 matches
-
Prahova), pe linia Dunării, în Muntenia, apoi la Mircea Vodă (Constanța), Garvăn-Dinogetia, Capidava, Păcuiul lui Soare-pe malul drept, în Dobrogea s-au descoperit fortificații din secolele VIII-XI, având în jur așezări ale unor populații sedentare, cu locuințe de suprafață sau bordeie. Asistăm acum la unificarea unor complexe de așezări în structuri teritoriale mai mari: nucleul (gruparea) de sate din jurul Iașilor s-a extins spre nord-vestul zonei, înglobând teritoriile respective, iar micile grupări de așezări din zona Vaslui au fost înglobate ("înghițite
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Spre mijlocul secolului al XIV-lea, numărul așezărilor a crescut la 2500. Satele românești din perioada aceasta sunt tipice pentru așezările de câmpie și regiunea subcarpatică din secolele anterioare. Așezările din Dobrogea, în secolele XIII-XIV, sunt construite atât în pământ (bordeie) cât și la suprafață, conform descoperirilor de la Păcuiul lui Soare, Enisala, Isaccea. Media gospodăriilor unui sat era de 15-20, iar populația Țării Românești (inclusiv Dobrogea) era, în secolul al XIV-lea, de 200-300.000 locuitori. Ca și în alte regiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
altă boală nu-i va mai putea răpi. [ 52] Însă, mai mult decât suferințele acestea, bântuia pe atenieni grămădirea oamenilor de la țară în oraș, mai ales a acelor veniți în urmă, pentru că, nefiind destule locuințe și șezând ei vara în bordeie mocnite, mureau toți cu grămada. Cei ce erau spre moarte stăteau culcați unii peste alții și așa rămâneau și cadavrele în drum. Alții se tăvăleau pe jumătate morți prin strade și pe lângă fântâne spre a-și stinge setea. Templurile
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de lături, adică la stânga și la dreapta plutei, leagă strâns câte o grindă numită argea. Aceste argele apără pluta de a nu se desface când va fi izbită de valuri, de vrun pod sau țărm etc.” (17) ; 2. (Arhitectură civilă) bordei, odaie, locuință subpământeană (unde țes femeile), casă, scheletul unei case etc. (122) ; 3. (Arhitectură ecleziastică) templu, bolta mare a bisericii : „Argea este bolta cea mare a bisericei de sub turlă, obici- nuit la mijlocul bisericei [...], locul din altar, destinat pentru stareț, și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vai de ele, fără trăinicie, și până la multe altele, se observă precaritatea vieții la sat, dificultatea agregării unor comunități cu adevărat puternice, viabile, integrate. Casele sunt făcute să nu fie văzute de dușmani, nu să fie văzute de cineva. Erau bordeie, "odăi în pământ", fără nimic nici înăuntru nici afară, chiar căldarea pentru fiert mămăliga fiind folosită în comun de cei ce locuiesc în 5-6 astfel de bordeie. Dinicu Golescu (1963) observa că, deși în alte părți oamenii lucrează pentru alții
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
să nu fie văzute de dușmani, nu să fie văzute de cineva. Erau bordeie, "odăi în pământ", fără nimic nici înăuntru nici afară, chiar căldarea pentru fiert mămăliga fiind folosită în comun de cei ce locuiesc în 5-6 astfel de bordeie. Dinicu Golescu (1963) observa că, deși în alte părți oamenii lucrează pentru alții 200 de zile pe an, iar ai noștri doar 12 conform Regulamentului Organic (cel puțin așa era stabilit formal), primii trăiesc totuși mai bine. Explicația: niciunuia dintre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ce nu erau în măsură să și le facă singuri. În sprijinul argumentelor sale prezintă și câteva informații statistice cutremurătoare și edificatoare: "Din 1152813 familii, câte numără aproximativ țara 11 088 n-au locuințe deloc, aproape alți 48000 locuiesc în bordeie, iar 350000 sau o cifră aproape de aceasta locuiesc în case cu o singură încăpere, și care sunt foarte pe nedrept numite case" (Drăghicescu, 1996: 428). Împroprietărirea îndestulătoare a țăranilor era de asemenea o sarcină esențială. O soluție care ar fi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pace În suflet: „Mai bine sărac și curat, decât bogat și pătat”; „Mai bine săraci cu fruntea Înălțată, decât bogăția cu Înjosire câștigată”; „Mai bine să trăiești În sărăcie, decât să fii bogat din hoție”; „Mai multă fericire e În bordeiul săracului, decât În palatul bogatului”.) După râs vine plâns. (Extremele se ating când este vorba de trăirile emoționale, deoarece acestea nu cunosc măsura: „Desfătarea are soră Întristarea”; Fericirea e un pas Între prea puțin și prea mult”.) „Plăcerile cele mai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
judecător; care să-și recunoască vina, să se cheme el Însuși În fața tribunalului conștiinței sale, să se recunoască vinovat și să se pedepsească?” (Confucius) Câți oameni, tot atâtea păreri (judecăți, sentimente, gusturi). (La români, proverbul capătă o plasticitate deosebită: „Câte bordeie, atâtea obiceie”; „Câte capete, atâtea căciuli” etc. De-abia atunci când omul face un efort empatic, punându-se În locul altuia, Își dă seama de importanța la fel de mare a următoarelor două fapte: pe de o parte, că există Întotdeauna și o altă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
I Bonaparte) Fericirea e un pas Între prea puțin și prea mult. Fericirea este expresia Înțelepciunii, deoarece aceasta aduce cu sine cumpătarea, măsura În toate: „Unde omul se mulțumește, acolo raiul lui și-l găsește”; „Mai multă fericire e În bordeiul săracului, decât În palatul bogatului”.) „A fost cineva nedrept cu voi, ați fost criticați, calomniați? Bine, am Înțeles, dar de ce să rămâneți cu gândul acolo și să fiți nefericiți zile În șir? Spuneți-vă: Chiar dacă unii nu mă iubesc, mulți
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ruinelor Ghighiului și Celeiului, sub care presupune că s-ar găsi monede antice. Lăcomia îi este sporită demențial de pasiunea stârnită de viitoarea cumnată, pe care o vrea pentru el. Ambele năzuințe par a se împlini simultan. Săpând într-un bordei din curte, Constantin găsește o comoară din care țâșnesc flăcări. Acestea se aprind într-un dans fantastic, infernal: scenă antologică. Cumnata, vrăjită și ea de priveliștea aurului pâlpâitor, îi cade în brațe. Finalul nuvelei e de tragedie shakespeareană: Constantin își
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
comoară din care țâșnesc flăcări. Acestea se aprind într-un dans fantastic, infernal: scenă antologică. Cumnata, vrăjită și ea de priveliștea aurului pâlpâitor, îi cade în brațe. Finalul nuvelei e de tragedie shakespeareană: Constantin își ucide fratele apărut în fața ușii bordeiului; el și Frusina încearcă să treacă, peste Dunăre, în Bulgaria, dar sunt împușcați de grăniceri. Sensul moral încifrat în narație e simbolizat ironic de inscripția de pe o monedă romană lipită de fruntea însângerată a lui Badea Fierăscu: „Gloria Constantini”. Note
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
SCRIERI: Râleev, București, 1966; Studii despre Pușkin (în colaborare cu Tatiana Nicolescu, Mihai Novicov și Leonida Teodorescu), București, 1974; Romantismul rus (Poezia), Cluj-Napoca, 1975; Istoria literaturii ruse (Prima jumătate a secolului al XIX-lea), Cluj-Napoca, 1977. Repere bibliografice: Ramona Boca Bordei, „Romantisnul rus”, O, 1975, 45; Horia Pop, „Romantisnul rus”, ECH, 1976, 5-6. L.Cr.
GHIJIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287261_a_288590]
-
vedea nici biserică, nici casă, nici împrejurul casii, nici car, nici bou, nici vacă, nici oaie, nici pasăre, nici pătul cu sămănăturile omului pentru hrana familii lui, și, în scurt, nimică, ci numai niște odăi de pământ, ce le zic bordeie, unde intrând cinevaș, nu are a vedea alt decât o gaură numai în pământ, încât poate încăpea cu nevasta și cu copiii împrejurul vetrii, și un coș de nuiele scos afară din fața pământului și lipit cu balegă. Și, după sobă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care suntem obișnuiți astăzi. În orice moment, casa putea fi plină de duzine de rude și servitori, fără să mai menționăm prieteni și cunoștințe. Camerele erau mari și nediferențiate. Rudele și oaspeții adeseori socializau, mâncau și dormeau În aceeași cameră. Bordeiele celor săraci erau cu puțin mai mult decât niște cocioabe mizerabile. Adeseori douăzeci sau mai mulți membrii ai unei familii se Înghesuiau Într-un bordei cu o singură cameră, care nu avea mai mult de douăzeci de metri pătrați. Trei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
erau mari și nediferențiate. Rudele și oaspeții adeseori socializau, mâncau și dormeau În aceeași cameră. Bordeiele celor săraci erau cu puțin mai mult decât niște cocioabe mizerabile. Adeseori douăzeci sau mai mulți membrii ai unei familii se Înghesuiau Într-un bordei cu o singură cameră, care nu avea mai mult de douăzeci de metri pătrați. Trei generații puteau să se găsească În același pat. Oamenii puteau să trăiască o viață Întreagă fără a rămâne un moment singuri. În Europa prenapoleoniană, mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru volumul colectiv Teatrul românesc contemporan (1975). Primele scrieri în proză ale lui S. sunt total aservite canonului proletcultist, ilustrând mai mult decât obișnuitul compromis menit a face posibilă „trecerea” peste granița cenzurii. Nuvela Trenul regal și schițele din volumul Bordeiul de la Poarta Albă (1952) sunt scrieri de propagandă, de vehementă incriminare a regalității carliste în prima proză, de exaltare a noilor „realizări” (Canalul Dunăre-Marea Neagră etc.), dar și a „vigilenței”, denunțului și calomniei (un text precum Cetățeanca Melinte Aneta e
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
ale pieselor (aparținând lui Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Lucian Giurchescu, Alexa Visarion), dar și cariera internațională a dramaturgului ori receptarea sinuoasă pe care a avut-o drama Năpasta ș.a. SCRIERI: Trenul regal, București, 1949; Într-o noapte înstelată, București, 1951; Bordeiul de la Poarta Albă, București, 1952; Jurnalul cu file violete, București, 1955; O femeie aprigă, București, 1955; Din fotoliul spectatorului. Însemnări teatrale dintr-o călătorie în URSS, București, 1956; Teatrul Național „I. L. Caragiale” la Paris, București, 1957; Necazurile lui Șurubel (fabulă
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
viguros. Vechilii scot fără milă femeile bătrâne și bolnave la clacă (În drum spre Hârlău), fetele și nevestele țăranilor sunt seduse de „domnișori” (Păcat boieresc), pe multe moșii muncitorii agricoli se recrutează din rândul dezertorilor și fugarilor, au drept locuințe bordeie și lucrează sub regimul unei exploatări nemiloase (Bordeenii). Disperați de abuzurile autorităților, oamenii își iau câmpii (Emigranți la Brazilia) ori țin calea persecutorilor și îi judecă ei singuri (O umbră). Hoți de codru vestiți, prezentați cu vădită simpatie idealizantă (Cosma
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
străini..., vol. VIII, p. 373. 117. Nicolae Iorga, Viața femeilor în trecutul românesc, p. 100. 118. Anton Maria del Chiaro era de părere că „îndeletnicirea cea mai obișnuită a femeilor din țara Românească este țesutul. Războaiele de țesut se află în bordeie, de aceea pânza este foarte îngustă [...]. Fiecare jupâneasă ține roabe țigănci și alte fete, și toate acestea trebuie să lucreze necontenit, de cele mai multe ori în aceeași odaie cu stăpâna, la năframe, din care unele sunt lucrate cu flori de mătase
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un fel de șef peste o ceată de băieți și fete. S. va face un elogiu al mahalalei („mahalaua nu ține de pitorescul vederii, ci ține de pitorescul gândirii; și într-un palat poate exista o mahala, după cum, într-un bordei, poate exista un palat”) și își fabrică o biografie fabuloasă, zicând într-un rând că „poetul, ca și soldatul nu are viață personală”. Nu are, în cazul scriitorului, decât pe aceea a operei sale, cum observă și Balzac. Cum arată
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
și Pătru, care nu se pot căsători din cauza sărăciei, îl ucid pe bogatul Trăilă, preferat de părinții Rujei. Prin natura conflictului, prin culoare locală și observație socială, nuvela anunță scrierile lui Ioan Slavici și Liviu Rebreanu. Traduceri: Bernardin de Saint-Pierre, Bordeiul indienesc, Buda, 1831. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 137-138; G. Barițiu, Biografia dlui dr. Paul Vasici, „Observatoriul”, 1881, 77-80; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 214-215, II, 238; Emil Pop, Doctorul Pavel Vasici, în Contribuții la istoria medicinii în RPR, București
VASICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290442_a_291771]
-
mai vrednici, și chiar carapacea țestoaselor galbene, bună de leacuri, tocmai de la o Apă Mare aflată la o depărtare nemaipomenită. Sunt oameni vrednici și isteți, oamenii micilor și rarelor sătucuri din aceste locuri, cu o viață înlesnită. Au ieșit din bordeiele săpate în pământ și au învățat să-și facă din chirpici case acoperite cu paie sau cu trestie, cu tindă către miazăzi și cu două încăperi, una cu vatră și alta cu priciuri pentru dormit vara. Au învățat vacile să
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de belșug, zăpada câmpiile încarcă, Și-i totul de-o lumină solemnă inundat. Se-aud chemări de muncă ți-i liniște, și parcă Întinderile-s albe ca sufletu-mi curat. Vocabular: țântat: cu pată albă în frunte; hrubă: bârlog, adăpost, bordei săpat sub pământ; Întrebări 1. Cum i se înfățișează poetului priveliștile iernii? 2. De ce spune poetul: ,, În bătătura țării, ca ntr-o ogradă largă În care împreună cu-ai mei mă simt stăpân’’? Exercițiu Alcătuiți propoziții cu înțelesurile diferite ale verbului
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Constantin Banu, la Liceul „Principele Carol”, unde îl cunoaște pe Mihail Dragomirescu. După ce îi citește încercările poetice, criticul îl invită să locuiască la el, îndrumându-i și formația culturală. Debutează la revista „Flacăra”, în 1916, cu versurile intitulate Într-un bordei sărac. Constantin Mille îi oferă o bursă, iar George Coșbuc îl ajută, de asemenea, din când în când. În timpul primului război mondial este, în refugiul de la Iași, curier la Ministerul de Interne și, pentru scurt timp, redactor la „România”. Revine
TALAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]