739 matches
-
evident: ODS (Partidul Civic Democrat) și US (Uniunea Libertății, astăzi US-DeU: Uniunea libertății Uniunea Democratică). Acest al doilea partid prezintă particularitatea de a fi fost născut din primul după așa-zisa criză de la Sarajevo-V. Klaus fiind în vizită în capitala bosniacă în toamna 1997, criza legată de scandalul finanțării ODS. Sub aspect pragmatic găsim foarte puține diferențe între aceste două formațiuni, în afara faptului că US-DeU s-a prezentat încă de la începuturile sale ca fiind favorabil adeziunii Cehiei la Uniunea Europeană. Principala lui
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
problema aromânilor a tensionat relațiilor României cu Grecia, relațiile cu Turcia au fost practic inexistente, pretențiile teritoriale ale Bulgariei erau private cu suspiciune la București, singurul stat cu care România a avut relații mai apropiate a fost Serbia, În timpul crizei bosniace 1908, I.I.C.Brătianu exprima categoric ostilitate față de politica balcanică promovată de Austro Ungaria. În 1912 atmosfera politică din Balcani s-a Înrăutățit coniderabil. În anii 1912 și 1913 s-au desfășurat În Balcani două conflicte miliatre: 1. Primul a izbucnit
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de avantajele majore ale recunoașterii neutralității sale. Pe 19 martie, Bismarck încă mai credea în pace și în dezarmarea Rusiei. Dar în Balcani încep provocările. Ca răspuns la acestea, o mie de turci, comandați de caimacamul Petrovaț, măcelăresc două sate bosniace 56. Balansând prin capitalele europene, generalul Ignatiev recunoaște, pe 14/26 martie 1877: "Noi n-am avut niciodată intenția de-a dezarma, ci numai de-a retrage de la graniță trupele noastre și a aștepta întâmplările din Turcia; nu putem dezarma
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
privit cu suspiciune pretențiile teritoriale ale Bulgariei; a avut relații mai apropiate cu Serbia, Bucureștiul fiind ostil politicii antisârbești a Austro-Ungariei. -Renașterea politică și militară a Franței și constituirea Triplei Înțelegeri, i-a oferit României o alternativă politică în timpul crizei bosniace (1908), I. I.C. Brătianu și-a exprimat categoric ostilitatea față de politica balcanică promovată de Austro-Ungaria. -Statele membre ale Puterilor Centrale au încercat să mențină interesul României pentru alianță, astfel: o a avut loc o vizită în țară a prinților moștenitori
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
în secolul al cincisprezecelea Dalmația. Statele care rîvneau la dominarea teritoriului Dalmației luptau și pentru obținerea controlului asupra Bosniei. Situată între bisericile rivale ale Răsăritului și Apusului, în această regiune avea să se declanșeze o mișcare religioasă separatistă. Biserica creștinilor bosniaci, care nu aparținea nici clerului ortodox, nici celui catolic, a fost obiectul unor atacuri înverșunate din partea Romei.3 A existat o vreme și un regat bosniac (vezi harta 8). Cel mai reprezentativ conducător al acestuia a fost Ștefan Tvrtko (1353-1391
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Apusului, în această regiune avea să se declanșeze o mișcare religioasă separatistă. Biserica creștinilor bosniaci, care nu aparținea nici clerului ortodox, nici celui catolic, a fost obiectul unor atacuri înverșunate din partea Romei.3 A existat o vreme și un regat bosniac (vezi harta 8). Cel mai reprezentativ conducător al acestuia a fost Ștefan Tvrtko (1353-1391) , primul ban, adică guvernator, al Bosniei, care era în perioada aceea sub suzeranitate maghiară. În 1377, Tvrtko a fost încoronat rege al "sîrbilor, bosniacilor și croaților
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
un regat bosniac (vezi harta 8). Cel mai reprezentativ conducător al acestuia a fost Ștefan Tvrtko (1353-1391) , primul ban, adică guvernator, al Bosniei, care era în perioada aceea sub suzeranitate maghiară. În 1377, Tvrtko a fost încoronat rege al "sîrbilor, bosniacilor și croaților," un titlu care reflecta întinderea considerabilă a teritoriului aflat sub controlul său. El a fost capabil să adauge Dalmația la posesiunile lui. După moartea sa, conform schemei obișnuite pe care am văzut-o și în alte state balcanice
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Statele medievale înainte de cucerirea otomană Către sfîrșitul secolului al paisprezecelea, bazele statelor balcanice moderne fuseseră deja puse, fiecare avînd un duplicat în perioada aceasta: România în Moldova, Valahia și Transilvania, Bulgaria în imperiile medievale, Iugoslavia în regatele sîrb, croat și bosniac, Albania în Iliria, iar Grecia în Imperiul Bizantin. Deși aveau să se producă modificări în structura populației regiunii și aveau să aibă loc o serie de imigrări, nu a urmat nici o intruzie masivă comparabilă cu invaziile barbare. Trebuie să subliniem
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
lor literară comună. Ele foloseau în scris alfabetul chirilic. În artă și în arhitectură erau urmate modelele bizantine. În schimb, influențele catolică și occidentală predominau în nord-vestul Balcanilor, în rîndul slovenilor și croaților, ca și în cel al albanezilor și bosniacilor. Limba latină era limba bisericii, așa că a fost adoptat alfabetul latin. Stilurile arhitectonice occidentale, mai întîi cel roman, apoi cel gotic, erau caracteristice clădirilor din aceste locuri. Dintre ocîrmuirile timpului, cea bizantină a fost evident cea mai eficientă. O serie
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
constituit o bătălie deosebit de hotărîtoare pentru viitorul Paninsulei Balcanice, cea de la Kosovo Polje (Cîmpia Mierlei) din iunie 1389 avea să constituie îndeosebi subiectul legendelor și al poeziei epice. Forțele otomane au fost întîmpinate aici de o armată alcătuită din sîrbi, bosniaci și albanezi. Acest eveniment avea să aibă o importanță deosebită pentru Serbia, întrucît el a fost ulterior comemorat ca sfîrșitul simbolic al statului medieval sîrb independent. Domnitorul acestuia, Lazar (1371-1389), și sultanul Murad au murit amîndoi în bătălia de la Kosovo
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sistem de administrație care va fi descris în capitolul următor. Situația din Bosnia era totuși diferită, în primul rînd datorită convertirilor pe scară largă la Islam de după instituirea ocupației otomane. Ulterior, islamizarea s-a produs treptat. Orașele și districtele rurale bosniace din apropierea lor au devenit centre ale culturii islamice. Nobilii, musulmani ca religie, dar slavi ca limbă și origine etnică, controlau la vremea aceea mediul sătesc. Au existat convertiri și în rîndul țăranilor și al orășenilor. Pe tot parcursul dominației otomane
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
spunem, faptele muntenegrenilor nu erau deloc desconsiderate. Între timp, relațiile cu Poarta rămîneau încordate în toată țara. Triburile muntenegrene efectuau raiduri după raiduri peste graniță și constituiau o sursă de necazuri și un pericol pentru vecinii lor. În 1756, trupele bosniace, ajutate de Veneția, ai cărei supuși erau și ei păgubiți de acțiunile muntenegrenilor, au atacat zona. După ce o forță otomană le-a invadat ținutul, Muntenegrul a dat asigurări că își va plăti taxele și că raidurile lui vor înceta. În
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de origine slavă. După cucerire, grupul acesta își păstrase controlul asupra pămîntului și deci și asupra țăranilor care trudeau pe moșii. Pe lîngă aristocrația autohtonă, o serie de alte elemente militare au ajuns să facă parte și ele din societatea bosniacă. În secolul al optsprezecelea, spahiii dețineau 144 de ziamete (mari moșii) și 3617 timare. În general, oamenii aceștia trăiau pe propriile lor pămînturi, cu condiția să se fi aflat departe de un teatru de război. Ei formau un element important
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
musulmanilor să rămînă pasivi. O armată de 51000 de oameni însoțită de o serie de voluntari sîrbi a invadat Bosnia. Din cauză că principala forță otomană era angajată în altă parte, doar o armată cu un efectiv redus rămăsese să apere granițele bosniace, astfel că musulmanii din partea locului i s-au alăturat ca să-i respingă pe invadatori. Conflictul acesta este cunoscut sub numele de Războiul de la Dubica, întrucît luptele cele mai mari s-au dus în jurul orașului Dubica, unde musulmanii au fost înfrînți
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de regimente turbulente de ieniceri. Avea legături mai ales cu un grup de ieniceri care intenționau să pună stăpînire pe Belgrad. În 1795, Pasvanoglu s-a declarat independent față de Poartă. Oamenii lui colaborau cu ienicerii sîrbi proscriși și cu beii bosniaci care se opuneau și ei controlului Constantinopolului, forțele lui făcînd incursiuni în adîncul teritoriilor sîrbești și românești. Expedițiile organizate în Valahia i-au determinat pe mulți dintre locuitorii acesteia să fugă în Transilvania. Pasvanoglu a reușit să dețină controlul total
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
spunem aici că sîrbii, prinși între o ocîrmuire centrală neputincioasă și cetele de militari răzvrătiți, s-au răsculat în 1804 nu împotriva guvernului otoman, ci a controlului deținut de regimul militar local, care avea legături cu Pasvanoglu și cu beii bosniaci. La început, rebelii au avut drept obiectiv doar restabilirea ordinii și a respectării legii și nu înființarea unei formații politice independente sau autonome. Pe măsură ce provinciile balcanice cădeau pradă anarhiei și războiului civil, situația de la Constantinopol se înrăutățea și ea. Reformele
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
faptul că nici dominația habsburgică, nici cea otomană nu distruseseră complet un oarecare sentiment de unitate din cadrul fiecărei naționalități și nici nu provocaseră o pierdere totală a amintirii unui trecut mai glorios. Existaseră la urma urmei statele bizantin, sîrb, croat, bosniac, bulgar, valah și moldovenesc cu culturi și istorii distincte care înregistraseră realizări considerabile. Cetățenii fiecăruia dintre aceste state avuseseră o limbă, o religie, o cultură și alte atribute comune ce defineau premisele unei unități naționale în secolul al nouăsprezecelea. Anumite
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în rîndul populațiilor slave, ale căror povești erau cîntate în acompaniament de gusla, un instrument cu o singură coardă. Cîntecele sîrbești erau axate pe istoria statului medieval și pe prăbușirea acestuia, iar cele croate pe evenimentele de după secolul al cincisprezecelea. Bosniacii musulmani aveau o poezie populară în care figurile majore erau turcii. În ceea ce privește populațiile slave creștine, eroul lor comun era prințul Marko, numit Marko Kraljević în sîrbă și Krali Marko în bulgară. Faptele lui în bătălia de la Kosovo au devenit evenimentele
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avut drept rezultat doar înființarea unor centre politice alternative, ci și dominarea anumitor regiuni de bande înarmate, constituite legal și ilegal, care aveau adesea interese și jurisdicții competitive. Activitățile ayanilor, cîrjalilor, ale ienicerilor aflați în afara legii, ale bandiților și căpitanilor bosniaci au fost deja menționate. La toate acestea trebuie adăugate formațiile legale sau cvasilegale ale armatolilor, forțele polițienești ale autorităților municipale sau ale notabililor, unitățile legale de ieniceri, sîrbii din cadrul Frontierei Militare și membrii unei miliții valahe cunoscuți sub numele de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
statului. Regiunea apuseană a Balcanilor era pe vremea aceea într-o stare de continuu zbucium și de permanente conflicte războinice datorită faptului că Poarta nu-i putea aduce la ascultare pe notabilii locali. Pe lîngă Ali Pașa din Janina, beii bosniaci și unii albanezi continuau să reziste controlului Constantinopolului, certîndu-se tot timpul între ei. Au fost instituite centre rivale la Shkodër, Mostar, Sarajevo și Travnik. Deși muntenegrenii puteau într-o oarecare măsură pendula între aceste grupuri, exista întotdeauna primejdia ca acestea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din ținuturile ungurești trecute sub control habsburgic. Întrucît mulți dintre aceștia, mai ales ienicerii și căpitanii, erau luptători profesioniști, guvernul central se confrunta cu multe dificultăți în a-și impune dorințele asupra administrațiilor locale. În secolul al optsprezecelea, elementele militare bosniace avuseseră conflicte frecvente cu autoritățile centrale și uneori între ele și erau implicate în afacerile din Muntenegru și Albania. Situația aceasta va continua pînă la mijlocul secolului al nouăsprezecelea. Cu tot controlul musulman asupra Bosniei, Poarta nu reușise să se bizuie
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Herțegovinei, care urmau să fie conduse de un lider autohton ales și erau dispuși să recunoască suzeranitatea sultanului și să plătească un tribut. Husein era în legătură cu Mustafa Pașa Bushati de la Shkodër, care se opunea de asemenea controlului otoman central. Forțele bosniace erau pe punctul de a se uni cu Mustafa în momentul în care albanezii au fost învinși de o armată otomană comandată de Mehmed Reșid Pașa. În cadrul întîlnirii cu Husein, Mehmed Reșid l-a asigurat că cererile lui vor fi
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
țăranilor loveau și ele în interesele conducerii musulmane, astfel că nu a fost surprinzător faptul că guvernul central a primit doar un ajutor minim din partea Bosniei în timpul războiului Crimeei. Cu toate că opoziția aceasta venea din partea celui mai puternic element al societății bosniace, Poarta nu a renunțat la aplicarea programului ei de reforme. În anii șaizeci, în timpul administrației lui Topal Osman Pașa, a fost făcut un efort pentru continuarea îmbunătățirilor aduse situației interne. S-au construit școli și drumuri, iar o cale ferată
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de muncă din beilîcuri. Ei erau lezați și de taxele mari cuvenite statului și de abuzurile celor care aveau monopolul perceperii impozitelor.4 Ca parte a programului ei de reforme, Poarta a încercat să facă ceva pentru ușurarea stării țăranului bosniac. După 1851, odată cu înăbușirea revoltei și restabilirea autorității lui, guvernul otoman putea lua unele măsuri. În 1858, pămîntul a fost înregistrat și clasificat. În anul următor, agalîkurile au fost recunoscute ca fiind proprietatea deținătorilor lor, dar statul le garanta anumite
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
primul război mondial. Situația din mediul rural era proastă. Existau numeroase colonii albaneze în România, Egipt, Bulgaria, Statele Unite și la Constantinopol; existența coloniilor din sudul Italiei a fost deja menționată. Împotrivirea albanezilor față de reformele Tanzimatului era de așteptat. Ca și bosniacii, notabilii albanezi musulmani erau nemulțumiți de oficialii importați de la Constantinopol și preferau să fie guvernați de propriii lor bei. Lor le displăceau de asemenea reformele militare și înființarea unei armate moderne bazată pe recrutări. Militarii albanezi luptaseră întotdeauna de partea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]