1,132 matches
-
de scurtă durată: predominant anaerob; forță - viteză; neuropsihic - neuromuscular. 2. Efort de lungă durată: predominant aerob; rezistență; cardiorespirator - metabolic - muscular. 3. Eforturi mixte: aerobe + anaerobe; neuropsihic; jocuri sportive, alergări atletism (400 1500m), box, scrimă, tenis de câmp (Rinderiu, 1996). Cornelia Bota și B. Prodescu-Anton (1997), studiind marea diversitate a eforturilor fizice prestate în viața cotidiană, dar mai ales în activitatea sportivă, evidențiază posibilitatea clasificării acestora în mai multe categorii, în raport cu mai multe criterii. 1. Astfel, în funcție de intensitatea efortului se disting: efort
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cu o durată de 10-15 secunde și se caracterizează prin cel mai mare debit energetic (cantitatea de energie eliberată pe unitate de timp). Durata acestui efort fiind discutabilă, unii autori dau un timp mai mic, 3-8 secunde (Zațiorschi, citat de Bota și Prodescu,1997). Energia se eliberează pe cale anaerobă din ATP-ul care se resintetizează din fosfocreatină; efort de intensitate submaximală, cu o durată de până la un minut. Eliberarea de energie se face tot pe cale aerobă; efort de intensitate mare, cu
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Ardelean. Un timp acesta a avut diverși asociați, fie în calitate de redactori responsabili (Ion Iosif Schiopul), fie în calitate de „colaboratori primari” (Antoniu Popp, E. Pădan, Adrian P. Deseanu). Alți colaboratori au fost G. Bodnariu, G. Dudulescu, G. Andron Galbinescu, D. Popovici, I. Bota, I. N. Pop. Se folosesc însă de obicei pseudonime: Aquila, Greurușul, Cato, Gligor, Cloșca, Don Ramiro, Azi-Buchicescu, Ion de la Avrig, Iustinianus, Ascanio, Mureșanul ș.a. Dacă la început V. intenționează să critice nu atât păcate general-omenești, cât mai ales înclinarea unor
VULTURUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290673_a_292002]
-
între ele, FCL, 1930, 883; D. N. [Dinu Nicodin], „Statuia care arde”, ȚA, 1934, 566; Dinu Roco, „Statuia care arde”, „Epoca”, 1934, 1569; Al. Robot, „Statuia care arde”, RP, 1934, 4888; [Maura Prigor], „Almanahul Asociației Publiciștilor Români”, 1938, 76-77; G. Bota, „Tunda”, F, 1940, 3-4; Predescu, Encicl., 694; Ion Samarineanu, „Biserica nouă”, F, 1942, 1-2; Dicț. scriit. rom., III, 893. F.F.
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
Redactat de Mircea V. Stănescu-Arădanul, M. înscrie în sumar încercările poetice ale lui I. Goldiș, N. Christian, G. Crăciunescu, August Russu, Vincențiu și Iulian Grozescu, G. Popovici, N. Costa, M. Șerban, Paul Draga, At. M. Marienescu, I. Puticiu și Moise Bota. Atanasie Șandor e autorul unui îndemn intitulat Încurajare spre înălțarea științelor folositoare și a limbei materne, scris în hexametri și pentametri, iar N. Christian semnează un articol-program, Onorați leptori, în care susține că almanahul apare pentru a „restatornici” limba română
MUGURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288273_a_289602]
-
unor valori literare. Rubrici: „Informațiuni”, „Galantar literar”, „Curierul literar și artistic”, „Revista revistelor”. Colaborează cu versuri Horia I. Gheorghiță, George A. Petre, Constantin Doboș, Șt. Oprișanu, Ion Th. Ilea, Petre Damaschin, cu proză - M.G. Samarineanu, Al. Olteanu, cu eseuri - George Bota (Filosofia valorilor), Al. Olteanu, D. Theodorescu, iar Mihail Gyally semnează o notă biografică despre Jókay Mór. „Curierul literar și artistic” și „Galantar literar” semnalează apariții de cărți, între care Patul lui Procust de Camil Petrescu, Tablete din Țara de Kuty
MUGURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288270_a_289599]
-
Arad, 1925, 10-44; Constantinescu, Scrieri, IV, 233-238; Călinescu, Ist. lit. (1941), 606-608, Ist. lit. (1982), 685-686; C. Cosco, Când era bunica fată, București, 1944, 250-251; D. Karnabatt, Bohema de altădată, București, 1944, 111-134; Vianu, Arta, II, 75-77; Călinescu, Aspecte, 24-41; Bote, Simbolismul, passim; Noe Smirnov, Teatrul lui Ștefan Petică, RITL, 1968, 1; Ciopraga, Lit. rom., 362-371; Micu, Început, 392-401; Zamfir, Proza poetică, 291-330; Rotaru, O ist., 150-157; Cioculescu, Itinerar, I, 142-145, V, 372-376; Dumitrescu-Bușulenga, Valori, 108-115; Dicț. lit. 1900, 673-674; Zina
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
Bala, pref. Nae Antonescu, Oradea, 1996; Philip Lindsay, Regina Cristina, București, f.a. (în colaborare cu A. Profirescu); Rosamond Marshall, Kitty, București, f.a.; ed. Timișoara, 1994. Repere bibliografice: A. Davidescu, Dl. Tistu și un tânăr poet, „Satu Mare”, 1921, 7, 14; George Bota, Poezia d-lui George A. Petre, F, 1927, 5-7; M. San-Marino [M. G. Samarineanu], „Dumnezău” F, 1928, 1-2; C. Fântâneru, „Umbre și lespezi”, UVR, 1939, 6; Ivașcu, Confruntări, III, 34-36; Teodor Scarlat, „Umbre și lespezi”, RVS, 1939, 3-4; Romulus Demetrescu
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
P. în rândul comentatorilor avizați ai romanului românesc postbelic. SCRIERI: Augustin Buzura. De la romanul existențialist la sociografia romanescă, Timișoara, 1993; Fragmentarium, Timișoara, 1995; Generația ’60 și redescoperirea modernității/modernismului, pref. Iosif Cheie-Pantea, postfață Gheorghe Glodeanu, Reșița, 2001. Repere bibliografice: Ionel Bota, Prima monografie despre proza lui Augustin Buzura, „Timpul” (Reșița), 1994, 39; Adrian Dinu Rachieru, Cruciada pentru adevăr, „Orient latin”, 1994, 3; Horea Poenar, „Augustin Buzura. De la romanul existențialist la sociografia romanescă”, ST, 1994, 9; Alexandru Ruja, „Fragmentarium”, „Renașterea bănățeană”, 1995
PISTOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
39; Adrian Dinu Rachieru, Cruciada pentru adevăr, „Orient latin”, 1994, 3; Horea Poenar, „Augustin Buzura. De la romanul existențialist la sociografia romanescă”, ST, 1994, 9; Alexandru Ruja, „Fragmentarium”, „Renașterea bănățeană”, 1995, 126; Gheorghe Jurma, Un spirit creator, „Timpul”, 1995, 133; Ionel Bota, Metafora spiritului creator, „Timpul”, 1995, 208. G.G.
PISTOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
București, 1927; Pantheea, București, 1927. Repere bibliografice: Polit [Ștefan Orășanu], Alexandru Obedenaru, București, 1891; Chendi, Pagini, 576-580; G. M., Sărbătorirea poetului Alexandru Obedenaru, DMN, 1934, 10 027; N. Davidescu, Din poezia noastră parnasiană, București, 1943, 67-71; Ciorănescu, Lit. comp., 240-243; Bote, Simbolismul, passim; Biblioteca Academiei R.S. România. 1867-1967. Cartea centenarului, București, 1968, 107; Vladimir Streinu, Doi poeți macedonskieni, AFT, 1970, 5; Dicț. lit. 1900, 635; Iliescu, Poezia, passim; Climat poetic simbolist, îngr. Mircea Scarlat, București, 1987, 113-116; Micu, Scurtă ist., I
OBEDENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288502_a_289831]
-
propriu-zise și a istoriei culturale și literare a regiunii. O remarcabilă contribuție conține capitolul în care este prezentată cea de-a treia serie a revistei „Familia” și sunt evocați mai mulți colaboratori ai ei, între care M. G. Samarineanu, George Bota, Tiberiu Moșoiu, George A. Petre, Gh. Tulbure. SCRIERI: Oameni din Bihor. 1848-1918, Oradea, 1937; Bihorul strajă la hotare, Oradea, 1937; A doua carte despre oameni din Bihor, îngr. și pref. Stelian Vasilescu, pref. Ioan Chira, Oradea, 1979. Repere bibliografice: Stelian
NES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288425_a_289754]
-
că: Literatura exilului, Postmodernism și atitudine politică, Un eminescolog român la Lipsca: Ioan Scurtu, Cafenele, localuri și boema literară, Scriitorul român Miron Grindea la Londra ș.a. Dintre prozatorii publicației sunt de amintit Al. Florin Țene, Emil Pintea, Călin Șușu, N. Bota, Răzvan Țuculescu, Lucian Pop, Cristinel Nedea, Mirela Russ. N. se remarcă și printr-un accentuat interes pentru actualitatea literară internațională, în paginile ei figurând traduceri din Philippe Jones, Vicente Aleixandre, Alain Jouffroy, Takashi Arima, Paul Chamberland, Paul Emond, William Trevor
NOESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288469_a_289798]
-
Emil Gârleanu, Priveliști din țară, București, 1915, 67-70; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 154-155; Din poezia noastră parnasiană, îngr. N. Davidescu, București, 1943, 89-90; Ciopraga, Lit. rom., 360-361; Micu, Început, 428-429; Antologia poeziei simboliste românești, îngr. și pref. Lidia Bote, București, 1972, 113-114; Climat poetic simbolist, îngr. Mircea Scarlat, București, 1987, 125-126; Emil Gârleanu și contemporanii săi, îngr. Georgeta Stoia-Mănescu, București, 1988, 249; Muscalu, Dicț. scriit. vrânceni, 112-113; Rotaru, O ist., III, 461; Micu, Ist. lit., 193. S.C.
ORLEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
colaborare cu Titu Dinu); Plaut, Comediile lui..., București, 1912 (în colaborare cu Titu Dinu); Maurice Maeterlinck, Pasărea albastră, București, 1912 (în colaborare cu Titu Dinu). Repere bibliografice: Trivale, Cronici, 81-88; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 135-139; Predescu, Encicl., 627; Bote, Simbolismul, 154-159, 221-225, 235-237; Eugeniu Sperantia, Amintiri din lumea literară, București, 1967, 136, 141, 144; Poeți de la „Vieața nouă”, introd. Dumitru Micu, București, 1968, 285, 287-289; Ciopraga, Lit. rom., 743; Cincinat Pavelescu, Versuri. Epigrame. Amintiri. Corespondență, îngr. George Zarafu și
PALTANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]
-
Terminologia locală din Maieru în nuvelele lui Liviu Rebreanu), Valentin Raus (Viața culturală în Bistrița anilor 1940-1944). Un loc special îl are în sumar Dicționarul „Minerva”, unde sunt prezentate personalități culturale din zona (Gavril Istrate, Valentin Raus, Lucian Valea, Lidia Bote, Teodor Țânco, Ion Oarcăsu, Aurel Rău, Valeriu Varvari, Zaharia Sângeorzan, Vasile Rebreanu, Dumitru Mircea, Andrei Moldovan, Cornel Cotuțiu, Olimpiu Nușfelean, Dinu Flamand, Ioan Pintea). Un lung serial intitulat Literatura română în Transilvania nordică publică Dumitru Micu. Colaborează cu poezie Horia
MINERVA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288159_a_289488]
-
bibliografice: [Corespondență], în Scrisori către Al. Rosetti, postfață Vasile Nicolescu, București, 1979, 336-337; Erasm [Petru Manoliu], „Oamenii nimănui”, „Credința”, 1937, 1028; Constantinescu, Scrieri, IV, 49-57; Mihail Fărcășanu, „Destrămare”, „Semnalul”, 1939, 539; Perpessicius, Opere, VIII, 300-304; Ivașcu, Confruntări, II, 474-477; G. Bota, „Destrămare”, F, 1940, 3-4; Vladimir Dumitrescu, „Destrămare”, CL, 1940, 7-12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 843, Ist. lit. (1982), 928; Predescu, Encicl., 557; Al. Piru, „Limitele cunoașterii științifice”, VR, 1945, 11-12; Ștefan Popescu, Critice, I, București, 1947, 149-152; Dicț. scriit. rom
MIRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 151-153, 269, 355-357; Munteano, Panorama, 261-262; Călinescu, Ist. lit. (1941), 613-618, Ist. lit. (1982), 691-697; Zarifopol, Pentru arta lit., 348-350; Cioculescu, Aspecte, 141-143; Eftimiu, Amintiri, 142-146; Tudor Vianu, Figuri și forme literare, București, 1946, 118-125; Bote, Simbolismul, 382-395; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 121-125; Eugeniu Sperantia, Amintiri din lumea literară, București, 1967, 110-126; Claudia Millian despre Ion Minulescu, București, 1968; Piru, Panorama, 33-36; Manolescu, Metamorfozele, 23-24; Tomuș, 15 poeți, 98-111; I. Valerian, Chipuri
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
de Sus, județul Hunedoara, Itul mai fusese închis în perioada mai 1942 - martie 1944 pentru apartenență la FDC Lugoj și a fost rearestat pe 24 iunie 1949, ca șef al unui lot din care mai făceau parte Gavrilă Lateș, Adrian Bota, Anghel Avram și Ion Precup. În momentul arestării era student la Facultatea de Textile. Pe când se afla la Jilava în așteptarea procesului, în toamna lui 1949, s-a întâlnit cu un prieten care trecuse prin Suceava și cunoscuse încercările de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Gheorghe 53, 112-114, 118-119, 133, 154, 157, 162, 175, 179-180, 201, 208, 213, 232 Bordeianu Virgil 25, 49, 53, 55, 100, 102, 108, 113-114, 133, 146, 155, 157, 183, 189, 197, 212 Borilă (Petre) 232 Borza 56 Borza Nicolae 144 Bota Adrian 139 Botez Octav 79-80, 87, 121, 176 Botez Sorin 29, 73 Botoacă Ioan (Ion) 121, 199 Boureanu Vasile 73 Bozenovici Alexandru 28, 73, 148 Brad Ioan 29 Brânda Ghiță 29 Brandabur Constantin 32, 196 Brânduș (Brânduși) Vasile 55, 60-61
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
EFICIENȚA INTERVENȚIEI ASUPRA STILULUI DE VIAȚĂ LA PACIENȚII TINERI CU SINDROM METABOLIC Claudiu Avram, Mihaela Oravițan, Eugen Bota, Adrian Nagel Universitatea de Vest, Timișoara, FEFS Cuvinte cheie: sindrom metabolic, stil de viață, exercițiu fizic. Rezumat Sindromul metabolic (SM) este caracterizat de o multitudine de factori de risc de origine metabolică care au efect dezvoltarea bolilor cardio-vasculare și a
EFICIENȚA INTERVENȚIEI ASUPRA STILULUI DE VIAȚĂ LA PACIENȚII TINERI CU SINDROM METABOLIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudiu Avram, Mihaela Oravițan, Eugen Bota, Adrian Nagel () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_823]
-
, Dan (26.IX.1907, Adjud - 13.I.1958, București), poet, dramaturg și eseist. La 1560, când primește înscrisuri de noblețe, un Toader Bota (Botha, Botta) își avea reședința la Cernești, în Maramureș. Din acesta descinde, se pare, Theodor Botta (Botha), tatăl lui B.; student la Medicină la Viena, hărțuit ca militant pentru emanciparea națională a românilor ardeleni, el se va refugia în Moldova
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
fie din perspectiva unor chestiuni generale sau cu caracter comparatistic, fie monografic, prin numere dedicate unor scriitori importanți. În prima categorie intră teme precum: La Littérature roumaine et la littérature européenne (3/1974: Al. Duțu, Aurel Sasu, Paul Cornea, Lidia Bote, Al. Oprea, Cornelia Ștefănescu), La Littérature roumaine actuelle (1/1974), Leș Lumières chez leș Roumains (2/1977) și Lumières roumaines - Lumières européennes (2/1979), subiecte despre care se pronunță Romul Munteanu, Nicolae Balotă, Adrian Marino, Pompiliu Teodor, Alexandru Duțu, Klaus
CAHIERS ROUMAINS D’ÉTUDES LITTÉRAIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285998_a_287327]
-
Panica se reactivează și mai puternic. O iei la fugă. Strigi după ajutor și simți gâfâiala animalului în spate. Goana ta continuă, până te împiedici, te rostogolești, îți pierzi cunoștința. Când te trezești, lângă tine este un cioban sprijinit în botă și, alături, lupul, de fapt, câinele lui de nădejde. Răsufli ușurat și te bucuri, mai ales că ciobanul te ia la stână și te omenește. După masă, ieși în curte ca să admiri peisajul și, în drum, dai peste un alt
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la domeniul nostru de activitate, o abordare cibernetică a jocului de volei a fost realizată de V. Ghenadi și colab. în „Model și modelare în voleiul de performanță”, Bacău, 1994, și mai recent în 1998 D. Colibaba Evuleț și Ion Bota în lucrarea „Jocuri sportive - teorie și metodică” abordează pe larg conceptul de sistem și aplicarea acestuia la jocurile sportive. O abordare sistemică în educație fizică a fost realizată de Maria Marolicaru la Cluj Napoca în 1992. II INTRODUCERE ÎN TEORIA INFORMAȚIEI
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]