885 matches
-
idolatria lui vorbirea, fazan gras în gît cu zvîcnetul găinii, în zbor șoimul perihoreză la case Reghin, "Bere Silva", șoimul val de aer din porumburi hieroglifa văii cu narativitatea ei creativă, țarca, șoimul geminat aripile cvadruple, Ideciu de Sus barba-mpăratului-ceață, Brîncovenești domnu'! adă niște urdă, că pun un chil de jinars! pîcle straie de aer doi cosași, bicicletele culcate la capătul ariei, soarele iarba udă, coasa pe umăr, Aluniș-Mureș ideogramă, moțul porumbului semnul ei în preistoria scris-vorbirii, istoria cercul prezent, halta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de mână frumos, caligrafic, Împodobit cu motive florale colorate. Un alt eveniment important pentru cântarea la strană, Îl reprezintă apariția „monumentalei“ lucrări Psaltichia românească, a lui Filotei sin Agăi Jipei, În 1713, protopsaltul Mitropoliei Ungrovlahiei, reprezentantul de seamă al școlii brâncovenești, care atestă Începutul cântării În românește, dar și existența unei școli de muzică În limba română. Prin această operă masivă, aproape 2000 de pagini, se pune o veritabilă piatră de Început În istoria muzicii bisericești În limba română. Autorul, protopsalt
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
declară că a alcătuit-o „nu după meșteșuguri latinești și rusăsci, ci pre același musichii ale dascălilor Bisericii noastre a Răsăritului“. În afară de cântările ale căror text era cuprins În cărțile liturgice și pe care le avem și astăzi, În epoca brâncovenească se mai cânta: „ce să cântă când ridică paharul pentru Domnul Ungro-Vlahiei“, alcătuit de Hrisafi și tradus de Filotei, În cuprinsul căruia este scris numele lui Constantin Brâncoveanu: „Mulți ani, mulți ani, facă Dumnezeu, Prea luminatului, Înălțatului Domn și stăpânitoriului
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
și slavonă sau au compus direct În românește, fără a se abate de la melosul muzicii tradiționale bizantine. Cu toate eforturile acestora de a introduce și cântarea la strană În limba română, pentru a fi Înțeleasă de toți credincioșii, În epoca brâncovenească se mai păstrează la unele mănăstiri, catedrale sau la curțile domnești, cântarea bilingvă, la o strană În românește iar la cealaltă În grecește. Această „stare“ se va păstra și mai departe, În timpul domniilor fanariote și chiar până la Alexandru Ioan
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
vechi românești În Muntenia”,fiind conștient de aspectele ce privesc luminarea maselor prin cultură și educație morală. Educația religioasă primită de la mama sa și dragostea față de Dumnezeu a Voievodului Constantin s-a concretizat prin ridicarea de biserici În stilul arhitectonic brâncovenesc, care a apărut Între anii 1678 și 1725 și s-a răspândit În toată Țara Românească și Transilvania. Unele ctitorii au rezistat vitregiilor vremii, altele Însă nu. Înainte de a ajunge domnitor, el construiește două biserici lângă București la Mogoșoaia și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
Domnului. Cea mai de seamă ctitorie este Mănăstirea Horezu care a fost ridicată Între 1690 și 1693, fiind sfințită În data de 8 septembrie, cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena. Mănăstirea Horezu este cea mai reprezentativă construcție În stilul brâncovenesc de la noi din țară. Numele mănăstirii provine de la păsările de noapte numite huhurezi care cântau noaptea ,atunci când meșterii se ocupau de construcția bisericii. Istoricul Nicolae Iorga afirma: ,,Frumos pridvor pe stâlpi lucrați cu o mare bogăție de podoabe... cu un
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
lor atinge o culme de neegalat. Dumnezeu a rânduit ca Sfântul Constantin Brâncoveanu să rămână ultimul și astfel să-i poată Îmbărbăta pe fiii săi spre a-și primi moartea cu demnitatea rangului lor și cu certitudinea vieții veșnice. Epoca brâncovenească este o perioadă de Înflorire artistică fără precedent a culturii românești. Înconjurându-se de oameni Învățați și iubitori de cultură, precum Sfântul Antim Ivireanul, Constantin Brâncoveanu reușește să introducă În Biserică și administrație limba română, susținând totodată și lupta românilor
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
de gardă” și îndemnând să se dea asistență accidentaților. Publicul și străjerii au dat dovadă de disciplină, fapt ce a permis continuarea defilării, a împiedicat panica și a limitat proporțiile dezastrului. O parte dintre răniți au fost tratați la Spitalul Brâncovenesc, aparținând Bisericii. Marele Voievod Mihai a fost prezent la eveniment, dar sursele nu consemnează reacțiile sale. Miercuri, 10 iunie. Mihai și colegii săi de clasă pleacă, în cursul serii, la Suceava, pentru excursia de studii de la sfârșitul anului școlar. De la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
rețea prea dezvoltată de drumuri (exceptând, firește, căile de acces și comerciale). Prima dintre arterele importante ale orașului modern a fost tăiată de Constantin Brâncoveanu Începând din 1692. Acest domnitor a avut pasiunea construcțiilor. De numele lui se leagă „stilul brâncovenesc“, una dintre cele mai interesante sinteze ale artei vechi românești, remarcabil prin bogăția elementelor sculptate În piatră (coloane, ancadramente de ferestre), la Întâlnirea dintre barocul occidental și tradiția decorativă a Orientului. Brâncoveanu avea un palat, altul decât cel domnesc, dar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
occidental și tradiția decorativă a Orientului. Brâncoveanu avea un palat, altul decât cel domnesc, dar nu departe de acesta, tot lângă Dâmbovița, la poalele dealului Mitropoliei. Și-a mai construit unul, cel mai vestit dintre toate, model pur de artă brâncovenească (restaurat, este astăzi muzeu), la Mogoșoaia, În afara Bucureștiului, pe malul celui dintâi dintre lacurile care se Înșiră pe râul Colentina. Dorea, se Înțelege, să poată merge fără mari dificultăți de la un palat la altul. Dar cum să străbați Bucureștiul, prin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
poate fi Încă văzută). O idee năstrușnică a condus și la următoarea operație: dărâmarea Mânăstirii Văcărești, situată spre marginea Bucureștiului (cel mai mare complex monastic din secolul al XVIII lea din sud-estul Europei, ridicat În 1716-1724, cu biserica În stil brâncovenesc), În locul ei urmând să se construiască (dar nu s-a mai construit) noul Palat de Justiție, ceea ce presupunea demolarea vechiului Palat de Justiție, situat cam prea central; Într-un oraș comunist, justiția Își are locul mai la margine, conflictele și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a manifestat aici nu În mare, ci În mic. Nu În grandoarea ansamblului, ci În capacitatea de miniaturizare și În finețea detaliilor. Cele mai mici sunt și cele mai remarcabile, precum minuscula Biserică Stavropoleos (1724), extrem de uvrajată, În spiritul artei brâncovenești. Contemporana sa, Biserica Crețulescu (1722), cu delicata ei siluetă și roșul cărămizilor aparente, produce un neașteptat efect de contrast, așa cum e așezată, lângă fostul Palat Regal și vizavi de fostul Comitet Central al partidului comunist; e aproape un miracol că
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
înființează Facultatea de Medicină din București. În 1864 în București ființau spitalele Colțea (200 de paturi), Filantropia (165 de paturi), Pantelimon (80 de paturi), Colentina (100 de paturi), spitalul de copii (90 de paturi), o maternitate (25 de paturi), spitalul Brâncovenesc (200 de paturi), spitalul israelit (24 de paturi), spitalul penitenciarului (40 de paturi), ospiciul Mărcuța (170 de locuri) - în cadrul cărora activau în total 19 medici; în același an în București dădeau consultații 23 de medici particulari și patru chirurgi, iar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aplicarea psihoterapiei, a sugestiei, a medicației homeopatice, impunându-se în fața bolnavilor cu autoritate, dominându-i cu energie prin tr-o comportare severă și o voce puternică. S-a instalat la început, într-adevăr, în Hotelul Avram, pe strada Bibescu-Vodă, în spatele spitalului Brâncovenesc, pentru ca, mai târziu, să se mute în casa farmacistului Nierischer de pe Calea Moșilor, colț cu strada Armenească, imobil care mai exista prin anii 1950. Printre vindecările sale miraculoase se numără și aceea a generalului Gh. Magheru, căruia îi indicase însă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
117, 303, 396; Ziepser 142 450 indice de nume de locuri Salonul nou de pianuri A. Ghebauer: 115 Sapienței (strada): 215 Snagov (Znagov) (plasa, județul Ilfov): 258 Societatea de tragere (dare) la semn: 110 Societatea Filarmonică Română: 104, 262 spitalul: Brâncovenesc 183; Colentina 178; Colțea 20, 178, 261, 270; de copii 174, 178; Filantropia 178; israelit 178; materni tate 178; Mărcuța (ospiciu) 178; Pantelimon 178, 197, 198; penitenciarului 178 Splaiul Independenței: 50 Stadt Pesth (Orașul Pesta) (cafeneaua; grădina; café-chantant-ul; hotelul): 118
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Moscova din anul 1897. Din 1899, Laboratorul de Radiologie care funcționa că o anexă a Clinicii Chirurgicale Colțea, este condus de doctorul D. Gerotta care, în afară de activitatea practică din spital, a popularizat invenția lui Roentgen prin numeroase conferințe. La Spitalul Brâncovenesc, în 1901 se realizează o altă instalație de producere a razelor X. La Iași, profesorul Hurmuzescu, în calitate de director al Liceului Internat, reușește să-l doteze cu o instalație de raze X. În același timp, învățământul de radiologie s-a extins
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
soldați s-au dedat la violențe și la jaf, în Baia-Mare, o blindată a armatei române a doborât un arc de triumf ridicat în onoarea armatei ungare. Sunt date despre civili maghiari victime ale retragerii armatei române din Cluj, Sfântu-Gheorghe, Brâncovenești, Satu-Mare. În ziua de 4 septembrie, în camera superioară a Parlamentului, prim-ministrul ungar anunța, triumfător, pentru a doua zi, orele șapte dimineața, că trupele armate "vor trece peste barierele, care fuseseră așa-zise puncte de frontieră" la Satu-Mare, Sighetu-Marmației
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
trupa teatrului maghiar din Cluj și părinte al cinematografiei maghiare din Transilvania. În calitate de proprietar al Societății Teatrale "Thalia", în stagiunea de tranziție 1940-1941 Teatrul a fost condus de baronul Kemény János, scriitor și fondatorul societății Helicon pe domeniul său de la Brâncovenești (Marosvécs). Kemény János, și atunci și mai târziu, a încercat să-i ajute pe artiștii de origine evreiască și pe cei cu convingeri de stânga, a căror angajare i se interzisese: i-a ajutatat cu decoruri și costume pe foștii
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
la spitalele Colțea și Eforie. Era totodată medic al Palatului. A fost în repetate rânduri deputat și senator. Nicolae Kalinderu (1835-1902), medic, doctor în medicină la Paris, frate al lui Ioan Kalinderu. Medic primar la Spitalul Eforiei și la Spitalul Brâncovenesc. Mai târziu, va deveni profesor la Facultatea de Medicină din București și membru corespondent al Academiei Române. Wilhelm Kremnitz (1843-1897), medic german stabilit în 1875 la București, ca medic primar la Spitalul Brâncovenesc. A devenit medic al regelui Carol I. Elena
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Medic primar la Spitalul Eforiei și la Spitalul Brâncovenesc. Mai târziu, va deveni profesor la Facultatea de Medicină din București și membru corespondent al Academiei Române. Wilhelm Kremnitz (1843-1897), medic german stabilit în 1875 la București, ca medic primar la Spitalul Brâncovenesc. A devenit medic al regelui Carol I. Elena Oteteleșanu, născută Filipescu, văduvă a lui Iancu Oteteleșanu (1795-1876), ținea în acea vreme un salon foarte apreciat și cât se poate de select. Despre acest salon, Constantin Argetoianu avea să scrie: „Casa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
orientare liberală, originar din Iași. A fost deputat, senator și ministru în repetate rânduri. Paul Petrini (1847-1924), medic originar din București, cu doctorat în medicină la Paris. A fost profesor de anatomie la Universitatea din București și medic la Așezământul Brâncovenesc. Constantin Poenaru (1842-1912), militar de carieră născut în București. A participat, ca locotenent-colonel, la campania din 1877-1878. A devenit colonel în 1880, iar în 1891 avea să fie înaintat la gradul de general de brigadă. Va deveni profesor la Școala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
alteia străvechi. La rândul său, domnitorul binecredincios și martir, Constantin Brâncoveanu zidește pe locul bisericuței lui Preda Brâncoveanu, în jurul anului 1696, o biserică frumoasă din piatră, organizând, cu danii de pădure și pășune pentru vite, o mănăstire și un palat brâncovenesc în Sâmbăta de Sus. Vitregia timpurilor, neînțelegerea și înverșunarea stăpânirii străine au dus la dărâmarea mănăstirii Brâncoveanu în 1785, spre jalea întregii comunități de credincioși ai satelor din jur și mai ales ai celor din Sâmbăta și Lisa. Timpul s-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
București, 1902; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, pref. Eugen Stănescu, București, 1961, 225-577; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, îngr. Constant Grecescu, introd. Constant Grecescu și Eugen Stănescu, București, 1963; Istoriile domnilor Țărâi Rumânești, în Cronici brâncovenești, îngr. și postfață Dan Horia Mazilu, București, 1988, 308-325. Repere bibliografice: Gr. G. Tocilescu, Studie critice asupra cronicelor române, RIAF, II, 1884, vol. I, fasc. 2; Aron Densușianu, Istoria limbei și literaturei române, ed. 2, Iași, 1894, 224-225; I. G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
tot rotească pe demnitarii de partid și de stat, Ceaușescu a luat în propriile sale mâini lucrările de construcție ale noului centru civic. Asta înseamnă că a ordonat să se dărâme imediat tot cartierul Antim, Rahovei, Izvor. Începând cu Spitalul Brâncovenesc, din care a mai rămas doar o mică parte, continuând cu frumoasele vile, cu noile și vechile școli, chiar și cu clădirea consulară unde se eliberau pașapoarte de serviciu și vizele oficiale, totul a căzut sub lama buldozerelor, în numai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
posibilitatea să-i contestați pe Reagan, Mitterrand și pe alții. Iertați-ne păcatul, măcar în aceste zile de Paști, când casele noastre miroseau a mirodenii și cozonac, și nu a sânge, praf și umilință, ca astăzi. O verișoară a pisicii brâncovenești, București, 9 aprilie 1984, difuzată fragmentar la 20 mai 1984 Domnilor, Știți dvs. de la Europa Liberă cine este tovarășul Corbu? Adică, pentru a reuni cele două întrebări: cunoașteți dvs. lista completă a protocolului din jurul lui Ceaușescu Niculae și ați citit
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]