1,285 matches
-
nu lipsesc din viziunea poetică barbiană a acestui „Orient” imaginar, dar oricât ar fi ele de puternice, sensul unei astfel de reverii e dincolo de „descripție” și de valorile plastice: Selim (din afara ciclului, dar ținând totuși de atmosfera lui), vânzătorul de bragă și „zaharicale”, rămâne nu doar o „nălucă” venind dintr-un timp dus, al copilăriei, ci și prilejul unei revărsări de materialitate, văzută cu o prospețime și o acuitate a notației senzoriale care fac din relieful și vibrația picturală a detaliilor
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
Scrieri, îngr. și pref. Constantin Mohanu, I-II, București, 1974-1979; Schițe marine din lumea porturilor, îngr. și pref. Virgiliu Ene, București, 1975; Jurnal de bord. Datorii uitate. Prințesa Bibița. În Deltă. Schițe marine din lumea porturilor, îngr. și postfață Mircea Braga, București, 1981; Europolis și trei nuvele, îngr. și pref. Ion Bogdan Lefter, București, 1985. Repere bibliografice: Sanielevici, Cercetări, 41-47; Ibrăileanu, Opere, II, 255-257, III, 54-57; Ralea, Scrieri, II, 119-121, 432-434, 440-441; Sadoveanu, Cărți, II, 148-150; Lovinescu, Scrieri, V, 94-96, VI
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
la istoria mișcării literare din Craiova, Craiova, 1977, 1-37; Tomuș, Mișcarea, 73-75; Mircea Popa, D. Ciurezu - fișă autobiografică, T, 1986, 8; Firan, Profiluri, 196-198; Const. Ciopraga, Mirajele lui D. Ciurezu, CL, 1988, 4, 5; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 63-67; Mircea Braga, O biografie literară suprimată, MS, 1991, 2-4; Dicț. scriit. rom., I, 605-607. C.T.
CIUREZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
lui îi place-n codru, iar mie lângă cepuri, Eu îmblu după fete, el... îmblă după iepuri Nu fete mari cinstite... nu ai nici un câștig, Se spală-n două ape, nu-ți țin nici cald nici frig Și dragostea - ca braga, stătută și dulceagă... Nicicând fata cinstită, nicicând nu mi-a fost dragă! Ci fete - Aceste lucruri numai dau lumii acesteia Și haz și nebuneală... E vinul și femeia, Ș-anume vinul oricât greu, fata oricât de-ușoară, Căci vinul greu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să determine direcțiunea de mișcare a unei țări cari a trăit și s-a mișcat de la 1200 și până azi, în timpi pe când cele mai multe din mutrele confiscate ale acestei introlucări se aflau încă peste Dunăre, încinse cu tei și vânzând bragă. Nu poate țara aceasta, pururea liberă și pururea vârtoasă prin caracterul poporului ei, să îngăduie a fi cretinizată cu de-a sila prin legi inspirate bilateral de demagogia cosmopolită și de tendențele absolutismului personal. Nu discutăm libertatea noastră și a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
SCRIERI: Permanență și modernitate, București, 1977; Originile conștiinței critice în cultura română, București, 1981; Critica și modelul, București, 1986; E. Lovinescu. Critic și istoric literar, București, 1998. Repere bibliografice: Piru, Debuturi, 47; Ion Vlad, Studii filologice, TR, 1978, 35; Mircea Braga, „Permanență și modernitate”, T, 1979, 1; Maria Vodă - Căpușan, Criticon, RL, 1982, 36; Andreea Vlădescu, „Originile conștiinței critice în cultura română”, LL, 1983, 1; Al. Piru, Critica și modelul, FLC, 1984, 38; Al. Călinescu, Interpretări și disocieri, CRC, 1986, 31
MARIN CURTICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
unui justițiar, TMS, 1991, 6; Ovidiu Pecican, Recapitulând vechi doaște și hrisoave, CNT, 1991, 34; Ion Buzera, Manualul de construcție politică, R, 1992, 3-4; Mircea Mihăieș, Rimbaud, editorialistul, O, 1992, 4; Monica Spiridon, Strategii de lectură, RL, 1992, 24; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 104-114; Simion, Mercuțio, 92-98; Grigurcu, Peisaj, I, 306-337; Ierunca, Subiect, 205-209; Negoițescu, Scriitori contemporani, 256-258; Simuț, Incursiuni, 181-186; Papahagi, Fragmente, 25-30, 61-70, 177-188; Iulian Boldea, Portretul interior, LCF, 1995, 34; Miskloczy Ambrus, Istorie și ideologie
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Poantă, Modalități, 188-190; Piru, Poezia, II, 442-446; Felea, Aspecte, I, 92-95; Poantă, Radiografii, I, 250-252, II, 153-156; Iorgulescu, Scriitori, 71-73; Zaciu, Lancea, 84-88; Sângeorzan, Conversații, 106-108; Cândroveanu, Printre poeți, 135-141; Steinhardt, Critică, 106-108; Tașcu, Poezia, 141-147; Braga, Sensul, 151-155; Grigurcu, Existența, 372-376; Simion, Scriitori, IV, 384-393; Regman, Nu numai, 271-274; Emil Manu, Eonul orbitelor, VR, 1990, 10; Steinhardt, Monologul, 100-103; Paul Grigore, Rune rubedo, APF, 1994, 3-4; Poantă, Scriitori, 53-55; Negoițescu, Scriitori contemporani, 216-220; Pop, Pagini, 175-183
IGNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287507_a_288836]
-
și critici literari, afirmată după anii ’60, a numărat printre membrii săi pe Elena Stan, Maria Ciurdariu, Mircea Popa, Aurel Sasu, Valentin Tașcu, Ion Istrate, Mariana Vartic, Doina Modola, Augustin Pop, Ioan Milea, dar și pe Constantin Colhon și Corin Braga. Lor li s-au adăugat, în ultima perioadă, mai tinerii Doru Burlacu, Călin Teutișan, Magda Wächter, Ioana Tămâian și Tudor Hăndrăbuț. Într-o formulă restrânsă, grupul de cercetători de la Cluj-Napoca, din care făceau parte Elena Stan, Mircea Popa, Aurel Sasu
INSTITUTUL DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA „SEXTIL PUSCARIU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
Mercheș, G. Ibrăileanu (1871-1936). Biobibliografie, pref. Mihai Bordeianu, Iași, 1982; Hrimiuc-Toporaș, Atelier, 25-60; Țeposu, Viața, 74-89; Holban, Proza, 179-304; Manolescu, Teme, IV, 18-22; Sângeorzan, Anotimpurile, 27-33; Grigurcu, Între critici, 26-33; Trandafir, Dinamica, 48-61; Ciopraga, Propilee, 34-43; Călinescu, Biblioteci, 75-82, 107-117; Braga, Tradiție, 12-13, 64-67, 115-116, 172-173, 176-177; Drăgan, Clasici, 180-214; Vasile, Conceptul, 203-218; Al. Dobrescu, Ibrăileanu - nostalgia certitudinii, București, 1989; Holban, Literatura, I, 243-257; Ion Dună, Opera lui G. Ibrăileanu, București, 1989; Mircea Muthu, Alchimia mileniului, București, 1989, 64-68; Simion, Mercuțio
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
121-127; Martin, Pro Patria, 147-150; Dimisianu, Valori, 59-62; Negoițescu, Analize, 284-287; Titel, Pasiunea, 53-55; Ionescu, Artă, 156-182; Martin, Acolade, 127-137; Tudor-Anton, Ipostaze, 45-50; Vlad, Lectura, 249-256; Ungureanu, Proză, 109-123; Zaciu, Alte lecturi, 14-24; Ardeleanu, Mențiuni, 6-13; Raicu, Practica scrisului, 235-237; Braga, Destinul, 97-101; Ștefănescu, Jurnal, 60; Cristea, Faptul, 199-203; Sângeorzan, Conversații, 175-188; Băileșteanu, Refracții, 128-136; Martin, Paranteze, 124-132; Zaciu, Cu cărțile, 120-129; Tomuș, Mișcarea, 192-195; Dobrescu, Foiletoane, II, 86-93; Marcea, Varietăți, 238-241; Steinhardt, Critică, 129-132; Moraru, Textul, 150-154; Odangiu, Romanul, 144-147
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
Concepte și metode În cercetarea imaginarului: dezbaterile Phantasma Cuprins Cuvânt Înainte (Corin Braga) 7 I. Imaginar cultural Anarhetipul și stările alterate de conștiință (Corin Braga) 15 Ficționalizarea (Mihaela Ursa) 73 Metodele calitative În cercetarea imaginilor (Doru Pop) 103 Humboldt, triada actanților ontologici și alteritatea (Cornel Vâlcu) 130 Lux, calm și voluptate - Un excurs
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Concepte și metode În cercetarea imaginarului: dezbaterile Phantasma Cuprins Cuvânt Înainte (Corin Braga) 7 I. Imaginar cultural Anarhetipul și stările alterate de conștiință (Corin Braga) 15 Ficționalizarea (Mihaela Ursa) 73 Metodele calitative În cercetarea imaginilor (Doru Pop) 103 Humboldt, triada actanților ontologici și alteritatea (Cornel Vâlcu) 130 Lux, calm și voluptate - Un excurs de estetică fenomenologică (Horea Poenar) 170 II. Imaginar social Dezintoxicarea creierelor (Ruxandra
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cercetare, de predare și de publicare. Cercetarea propriu-zisă este organizată În cinci ateliere: Imaginarul balcanic și sud-est european (Mircea Muthu), Imaginarul istoric (Ovidiu Pecican), Imaginarul politic și ideologic (Ștefan Borbély), Imaginarul social și mediatic (Ruxandra Cesereanu) și Imaginarul religios (Corin Braga). Alături de aceste subiecte colective, care s-au finalizat cu publicarea mai multor cărți sau numere de revistă tematice, membrii Centrului, dar și doctoranzii și masteranzii lucrează pe subiecte individuale. Componenta de predare și difuzare a Centrului cuprinde un Masterat interdisciplinar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la rândul lor câte un concept sau metodă În fața grupului clujean. Această a doua serie, În desfășurare, va constitui probabil materia unui alt volum de Dezbateri Phantasma. În ordinea cronologică absolută, temele prezentate În cadrul primei serii au fost: anarhetipul (Corin Braga), deprogramarea creierelor (Ruxandra Cesereanu), locurile memoriei (Ovidiu Pecican), rezistența prin cultură (Sanda Cordoș), metodele calitative În cercetarea imaginilor (Doru Pop), tranziția și reconstrucția societății civile (Marius Jucan), ficționalizarea (Mihaela Ursa), postmodernitatea - pod cu trei capete (Cornel Vâlcu), estetica fenomenologică (Horea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cultural-artistic și imaginarul sociopolitic. În aceste două module au fost regrupate dezbaterile și În cadrul acestui volum. Pe ansamblu, lista membrilor Phantasma, precum și a câtorva invitați din afară care au participat la aceste dezbateri, i-a cuprins pe Ștefan Borbély, Corin Braga, Carmen Bujdei, Ruxandra Cesereanu, Sanda Cordoș, Anca Hațiegan, Marius Jucan, Ovidiu Mircean, Mircea Muthu, Horea Poenar, Doru Pop, Mihaela Ursa, Diana Adamek, Marius Lazăr, precum și doctoranzii și masteranzii Vlad Roman, Nicolae Turcan, Cosmina Berindei, Constantina Buleu, Andrada Fătu-Tutoveanu, Ioana Macrea-Toma
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Pintilescu, Andrei Simuț, Radu Toderici, Florin Morar. Tot ce Îmi rămâne să sper este ca din plăcerea intelectuală și bucuria speculativă a acestor comuniuni de inteligență și prietenie ceva să iradieze și În mesele rotunde transcrise În acest volum. Corin Braga I. Imaginar culturaltc "I. Imaginar cultural" Anarhetipul și stările alterate de conștiințătc "Anarhetipul și stările alterate de conștiință" Corin Bragatc "Corin Braga" Scopul acestor mese rotunde este de a trasa direcții În cercetarea imaginarului, de a discuta pe cât posibil ceea ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acestor comuniuni de inteligență și prietenie ceva să iradieze și În mesele rotunde transcrise În acest volum. Corin Braga I. Imaginar culturaltc "I. Imaginar cultural" Anarhetipul și stările alterate de conștiințătc "Anarhetipul și stările alterate de conștiință" Corin Bragatc "Corin Braga" Scopul acestor mese rotunde este de a trasa direcții În cercetarea imaginarului, de a discuta pe cât posibil ceea ce s-ar putea face În această parte a lumii, În România, pentru a deschide o linie de cercetare a imaginației, a stabili
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un moment dat anarhetipul și să spui, iată, toate aceste motive alcătuiesc un anarhetip. De aceea, mi se pare dificil să utilizezi anarhetipul ca o metodă de analiză fără a-l transforma Într-un instrument teoretic, În sens modernist. Corin Braga: Țin să precizez că, așa cum am făcut și În altă parte (În Zece studii de arhetipologie), nu folosesc conceptul de arhetip nici În sens metafizic, de esență transcendentă cu realitate ontologică, și nici În sens psihologic, ca schemă mentală sau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se poate face acolo? Care sunt fragmentele de arhetip spulberat și cum pot fi identificate atât timp cât o interpretare clasică nu mai funcționează? Care e exact „subhermeneutica”, cum ar putea fi aplicată pe un text sau un film ca acesta? Corin Braga: O analiză pe secvențe. E adevărat, nu aș putea s-o fac acum, pentru că ar trebui să văd filmul de câteva ori. Trebuie analizată fiecare imagine, văzând care este logica după care apare următoarea imagine. De ce cutărei scene Îi succedă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de anvergură În el. Sfiala ce Înconjoară experimentul trebuie depășită. Aș mai spune că Într-o cercetare a imaginarului ar trebui să avem În vedere o trecere de la o interpretare de tip anagogic la o interpretare de tip analogic. Corin Braga: Bănuiesc că analogic este și acel demers psihanalitic pe care l-am invocat deja, demersul lui Bion, care Își propunea să evite interpretările de tip freudian, jungian sau a oricăreia dintre marile școli. Pacientul este lăsat să vorbească, iar psihanalistul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
chiar ca un arhetip ce revine sau s-a păstrat neîncetat În toate discursurile și apare cu tot cu anarhia pe care a acumulat-o În acest veac și jumătate de pulverizare a discursurilor și a imaginii despre sine a omului. Corin Braga: Încercând să-ți răspund, m-aș opri Întâi la distincția modernism - postmodernism. Pe schema ei se așază mai bine opoziția Între subiectul monolitic și subiectul pulverizat, pluriidentitar, decât distincția Între arhetip și anarhetip, pe care le văd mai degrabă ca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cât de cât clare, când luăm În calcul doar textele artistice, unde operăm la nivel estetic, o teorie anarhetipală am Înțeles că ar integra și, de pildă, mărturii precum cele ale stărilor alterate de conștiință. Acestea cum sunt integrate? Corin Braga: Cred că o asemenea discuție trebuie să surclaseze esteticul prin existențial. Sigur că esteticul rămâne prezent, funcționează ca un vehicul, dar interpretarea nu mai este axată pe valoarea estetică, ci doar o presupune subliminar. Însă observația mare pe care vreau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de poveste, de identitate și să mă identific realmente cu un asemenea discurs. Pentru că, de exemplu, În momentul respectiv eu mă aflu frântă pe dinăuntru și Îmi găsesc sprijin și un punct de coerență Într-un asemenea discurs fracturat. Corin Braga: Aș vrea să fac o precizare. Prin metodele participative eu nu vizez reacțiile noastre mai mult sau mai puțin spontane la lectură, ci mai degrabă o abordare de tip critic, mai exact, o analiză critică a reacțiilor noastre spontane. Sanda
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să fim participativi, eu trebuie să spun că am o emoție foarte intensă de câte ori Îl citesc pe Cinghiz Aitmatov și că emoția aceasta Înlăcrimată am Încercat-o și când am recitit Aitmatov ca să scriu analiza din teza de doctorat. Corin Braga: Provocarea este dacă nu putem să imaginăm un discurs, nu neapărat critic, poate analitic, care să surprindă plânsul tău, un discurs nu ca reacție de cititor, ci ca reacție de analist. Horea Poenar: Dar asta și faci, doar că acoperi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]