605 matches
-
primară de emoții și amintiri. Nimic nu este mai coerent ca individualitatea. Un fel de Ființă se conturează acolo, dar nu este nimic material, pe care să-l poți atinge. Te-ai putea gândi la asta în termeni ciclici. Ziua brahmanilor se repetă la nesfârșit - înaintea oricărui act de creație lumea veche trebuie mai întâi distrusă. Pran este acum făcut fărâme, strivit de viață. Un morman de Pran sub formă de moloz, așteaptă ocazia să se reinventeze, într-o ordine nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Par delî le bien et le mal și La genealogie de la morale, vechi, galbene, aproape zdrențuite, apărute de mult la Mercure de France. Acest Zarathustra mi-a făcut impresia că trebuie să fie o specie de profet indian, persan sau brahman, o traducere făcută de filosof după o operă necunoscută sau reluată după texte vechi. Indienii ăștia au obiceiul să moară voluntar apoi să se trezească tot voluntar, să se ridice în văzduh după îndelungi practici yoghiste, să atingă Nirvana. Krishnamurti
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
al falselor identificări personale și colective. Apendice: Peisaj cu Buddha și câini Închipuiți-vă un oraș românesc. Pentru aceasta, va trebui să lăsați deoparte orice reverii urbane v-au învăluit, cu austeritate și candoare, spațiul din preajma inimii în care, de la brahmani, știm că s-ar cuibări sufletul. Va fi necesar, prin urmare, să vă goliți memoria de orice balast fotografic european pe care, într-un tipic reflex turistic, ați fi tentați să-l actualizați. Mai curând, încercați să priviți de la fereastra
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
afirmat că sublimul constituie o energie care ar putea metamorfoza ființa umană făcând-o "mai profundă, mai magnifică". Indienii, pentru a salva principiul absolutului valoric, au așezat mai sus de Brahma, creatorul lumii empirice (în conlucrare cu Maya, destructivă), pe Brahman. De partea Europei, Magister Eckhart cu ochi transcendental a conceput o supraentitate divină Deitatea (Gottheit), aflată mai sus de Dumnezeu (Gott), deci care nu se contaminează de crearea lumii umane cu nereușitele ei. Și tot el afirmă că "omul poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Gott Dumnezeu, pe care îl creează pentru ca acesta din urmă, la rândul lui, să creeze lumea. În acest fel, Deitatea nu este contaminată de imperfecțiunea omenescului. (Similar, din aceleași rațiuni de a salva puritatea absolută a increatului, în religia hindusă Brahman, neutru, creează pe Brahma, masculin, iar acesta creează lumea în conjuncție cu Maya, iluzia). Mai sus încă, Eckhart considera că prin viața sa spirituală, omul transcende dincolo de sine, și poate crea pe Dumnezeu. În felul acesta, cel mai de seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
vieții și al lucrurilor omenești; și totuși, pentru cei aleși ar exista un sens ascuns, numai de ei știut. Pentru Petrarca, Goethe sensul vieții este iubirea transfigurată de poezie. Pentru Lala Lal Ded, dansul care ne unifică, ne confundă cu Brahman, cu Unul primordial. Pentru Boethius atingerea perfecțiunii morale, pentru Giordano Bruno tensiunea suitoare a intelectului "eroic", dincolo de stele și cer, în eliberarea radicală prin mistuirea în focul sacru al poeziei, Shakespeare, după ce, în piesele sale negre, demască și răscolește cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
jocul prim al Creației. Evident, exprimarea ambiguă prea absconsă, prea mult jucată, își asumă riscul de a nu putea fi descifrată, și până la a fi respinsă ca factice și inoperantă de un anumit simț axiologic, care este un fel de Brahman neutru deasupra lui Brahma, care a creat lumea iluzorie. Adică, o primordialitate inabordabilă, aflată înafara jocului gratuit de-a plusul și minusul, și care păstrează potențialitatea, rezervele pozitive, afirmatoare ce ar putea oricând învinge ambiguitatea condiției ontologice umane. Atunci ființarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
lucrării Arthashastra îun tratat de economie politică și strategie militară), a fost considerat „părintele economiei“. Legenda spune că s-a născut cu toți dinții ieșiți ceea ce însemna că urma să fie rege, dar pentru că acest lucru contrazicea statutul său de brahman, i s-au scos dinții, profeția fiind astfel schimbată, iar el urmând să devină rege prin intermediul altcuiva. L-a ajutat pe Chandragupta să îl elimine pe regele Nanda. Principiul său de viață era următorul: ”Orice datorie trebuie plătită până la ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
iarbă. În ce privește alimentația, ei Își au regulile lor. Toți Robii Sărmani sunt Rizofagi (sau Mâncători-de-Rădăcini), câțiva sunt Ihtiofagi și mănâncă Heringi Sărați: se abțin de la orice altă hrană de natură animală, cu excepția, poate, datorată vreunei ciudate rămășițe inversate de simțământ Brahman, a animalelor care mor de moarte naturală. Subzistența lor universală o constituie rădăcina numită Cartof, dar numai coaptă la flacără și, În general, fără nici un fel de condimente sau mirodenii, cu excepția unui condiment necunoscut numit Limbă, al cărui sens am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ne trezi În aval pe malurile sterpe ale aceleiași discuții. În această atmosferă de deplină Înțelegere, nu se mai Înțelegea nimic. Rabinul vorbea cu patos despre imaculata concepție, un mormon recomanda călduros monogamia și tot atunci l-am pierdut pe brahmanul care, plictisit de atâta așteptare, Începuse să Învețe tehnici voodoo, iar În Încercarea de-a le răpi sufletele asediatorilor prin introducerea de andrele În priză, a plecat spre lumea celor pe care sutele de volți nu-i mai deranjează. După
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Bucuria mea, urcând scările la cămin, să-i împărtășesc vestea! Lucien nu fusese până atunci într-o casă de indieni bogați și se pregătea să compună un reportaj desăvârșit. ― Sen ăsta al tău din ce castă e? se informă el. ― Brahman veritabil, dar câtuși de puțin ortodox. E membru fondator la "Rotary Club", e membru la "Calcutta Club", joacă tennis perfect, conduce automobilul, mănâncă pește și carne, invită europeni la el în casă și îi prezintă nevesti-si. Are să te încînte, sunt
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și mai târziu, acest personaj putea fi considerat un hermeneut pus în slujba individului și a comunității. Calitatea sa era una specială mai ales prin faptul că prezicerile sale erau uneori spontane, în absența unor semne vizibile. "Iată de pildă brahmanul indian Calamus, pe când urca pe rugul aprins, a strigat: "O, ce minunat sfârșit al vieții, căci după arderea trupului muritor, așa cum i s-a întâmplat și lui Hercule, sufletul meu va ieși la lumină". Când Alexandru Macedon l-a întrebat
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
zeu al luminii, invocat împreună cu cerul, purtînd uneori și numele de Varuna; în morală era recunoscut drept protectorul adevărului și înțelepciunii, potrivnicul falsității și erorii, cel ce era invocat în jurămintele solemne, cel ce îi pedepsea pe strîmbătorii de juruințe. Brahmanii, ca păstrători ai purității sîngelui și tradițiilor aryas, spun că neamul lor a venit de undeva din vest, în India în secolul XXVll î.e.n. și toate tradițiile lor sînt aduse din țara de baștină, numită Bharata(Bihar + ata: tată, strămoș
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Junimea" politică mi-ați făcut mult rău". Războiul cu Maiorescu va fi însă mult mai îndelungat. Încă de la începuturile sale literare (Ghimpele 1874), Caragiale publică o Cronică fantastică unde evocă Cetatea Tîmpitopole și pagoda "unde se regulează afacerile privitoare la brahmani", mai mare peste toți fiind "Mandarinul Ti-Li mare învățat, care odinioară a fost trimis prin institute cu însărcinarea exclusivă de-a strîmba picioarele chinezilor de mici."; cetatea e Bucureștiul iar mandarinul Titu Maiorescu; cinci ani mai tîrziu, la publicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
numeroasele vicii pe care le atrag după ele. Spencer (1892:400-409) include un capitol pe subiectul "Veridicității" în cartea sa Principiile eticii și prezintă o mulțime de exemple de comentarii etnografice din întreaga lume, inclusiv o remarcă făcută de un brahman cu privire la triburile indiene din zonele deluroase: membrii acestora "sînt atît de proști încît spun adevărul fără să-i oblige nimic la asta". Pe baza datelor respective, care, conform standardelor din prezent, nu ar mai corespunde cerințelor, Spencer susține că popoarele
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
între legile diferitelor popoare, diferențe determinate de moravurile lor nu de planetele din ceruri. De aici rezultă că nu planetele determină legile popoarelor, ci libertatea primilor lor le-giuitori. El analizează pentru a justifica cele spuse, moravurile popoarelor din Se-res, ale brahmanilor, ale altei secte indiene, ale perșilor, geților, bactrienilor, brito-nilor, caldeenilor. Porfir spune că Bardesan a fost informat despre India prin indienii veniți în solie la Emesa în timpul lui Elagabal(218-222). Clement din Alexandria care i-a cunoscut pe filozofii indieni
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
indiene, ale perșilor, geților, bactrienilor, brito-nilor, caldeenilor. Porfir spune că Bardesan a fost informat despre India prin indienii veniți în solie la Emesa în timpul lui Elagabal(218-222). Clement din Alexandria care i-a cunoscut pe filozofii indieni face distincție în-tre brahmani și sarmani, menționîndu-l pe Buddha. Strabon spune despre acești sarmanes că ,,trăiesc în păduri și își țin viața cu frunze și fructe sălbatice. Sînt îmbrăcați cu haine făcute din scoarța copacilor și se abțin de la vin și de la orice legătură
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
soare ce desface Din bălți stagnante ciuma perpetuă și face Din porc un rinocerus și-un arbor dintr-o floare. Și-acolo cu candoarea sălbaticilor bestii, În golurile zărei uitîndu-mă cu anii, Să-ncerc magnetizarea extazurilor stranii Ce tulbură privirea brahmanilor în trestii. Și-așa să-ntreb simunul, nisipul și zenitul Ce spune câteodată divinul Pan din flaut, Apoi, retras în mine cu cîntecu-i, să caut La rândul meu misterul ce-ncheagă infinitul. Și-n verbe mai sonore ca murmurul pădurei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
viziune liberă despre balenă, nu numai în picturile cele mai populare, dar chiar și în multe dintre reprezentările ei științifice. Imaginea de departe cea mai străveche a balenei se găsește însă în faimoasa pagodă din grotele de la Elefanta, din India. Brahmanii pretind că în nenumăratele statui ale acelei pagode imemoriale, au fost prefigurate, cu secole întregi înainte de a fi luat ființă, toate negoțurile și meseriile, toate ocupațiile imaginabile ale oamenilor. N-ar fi de mirare, așadar, dacă am găsi acolo și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
s] fac]? (Kane, 1969, I.1) Iat] o situație care ne introduce într-o discuție etic]. Ceea ce am schițat mai sus ilustreaz] pe scurt perioadă foarte veche (cca 1500-800 î.Hr.) în care s-a dezvoltat și a înflorit când tradiția brahman]. De asemenea, traseaz] liniile generale pentru a putea observa modul în care conștiința moral], diversele concepte etice și deseori schemele morale concurente s-au dezvoltat și conturat în perioadele urm]toare, devenind ceea ce putem numi tradiția etic] „hindus]”. Etică brahmano-hindus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care conștiința moral], diversele concepte etice și deseori schemele morale concurente s-au dezvoltat și conturat în perioadele urm]toare, devenind ceea ce putem numi tradiția etic] „hindus]”. Etică brahmano-hindus] Vom începe cu trei observații concrete în leg]tur] cu societatea brahman]. 1. Vedele, colecția textelor canonice, sunt autoritatea suprem]. Nu exist] un „Deșt]inuitor Suprem” care s] constituie sursă scripturilor. Conținutul lor este pur si simplu „v]zut” sau „auzit” (shruti); iar principiile invocate sunt întrupate în zei, care reprezint] modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de ordonare social] (probabil introdus în India de c]tre arieni în jurul anului 1500 î.Hr.), potrivit c]ruia societatea este organizat] într-o diviziune funcțional] compus] din patru „clase”, numite varna (textual, „culoare”), fiecare deținând atribuții specifice, si anume: brahmana (brahman) religios, instructiv kshatriya suveran, ap]rare vaishya agricultur], economic shudra casnic, munc] În mod ideal, sursele puterii sunt distribuite echitabil în diferite locuri; de asemenea, diferențele funcționale nu trebuie s] antreneze diferențe de interese, drepturi și privilegii. Dar rezultatul practic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferențele funcționale nu trebuie s] antreneze diferențe de interese, drepturi și privilegii. Dar rezultatul practic pare s] fie altul. Un sistem de subdiviziuni sau „caste” (jati) complic] funcțiile claselor, transformându-le treptat într-o instituție discriminatorie bazat] pe privilegiul nașterii. Brahmanii profit] cel mai mult de pe urma acestui sistem și dețin sursă puterii. Se dezvolt] o moral] care susține viața, dar rigid autoritar]. Din aceast] cauz], Max Weber acuză Vedele c] „nu conțin o etic] rațional]” (Weber, 1958, pp. 261, 337). 3
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
duce cu el potențialul latent (karma) a tot ceea ce constituie persoană. Totuși, unii filosofi hinduși, cum ar fi Shankara (secolul al VIII-lea d.Hr.), resping ideea unui eu permanent care s] susțin] identitatea eului individual, atman, prin realitatea ultim], Brahman; prin urmare, ceea ce migreaz], de fapt, este un eu iluzoriu, care și-a pierdut adev]rata identitate, adic] identificarea cu Brahman. Leg]tură între dharma și karma (acțiune-efect) are urm]toarele consecințe: nu exist] „accidente de nastere” care s] determine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
VIII-lea d.Hr.), resping ideea unui eu permanent care s] susțin] identitatea eului individual, atman, prin realitatea ultim], Brahman; prin urmare, ceea ce migreaz], de fapt, este un eu iluzoriu, care și-a pierdut adev]rata identitate, adic] identificarea cu Brahman. Leg]tură între dharma și karma (acțiune-efect) are urm]toarele consecințe: nu exist] „accidente de nastere” care s] determine inechit]ți sociale; este exclus] mobilitatea în timpul unei vieți; fiecare își are propria dharma, atât ca înzestrare, cât și ca rol
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]