1,505 matches
-
sub semnul morții și al absurdului. În La conga des bananes, Corto își joacă, a câta oară ?, rolul de actor care nu dorește să se angajeze, dar este aspirat în vârtejul pe care nu îl mai poate evita. Spectrul revoluției braziliene s-a întins și în această insulă din Caraibe, dominată de trupele marii puteri din nord (un deghizament ficțional al Statelor Unite), ca și de bananele în numele cărora se moare și se trăiește. O valiză cu bani este motorul unei curse
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
istoriei care a fost (căci Pratt este un artist minuțios, atent la detalii și la regia punerii în scenă), se află miezul de poezie, cruzime și mister de care doar miturile și visele pot da seamă. Rațiunea magică a macombei braziliene își are în sensibilitatea europeană a celților un corespondent vital și inepuizabil. Călător sub flamura lui Bouche Dorée, Corto trece Atlanticul către Europa în căutarea acelui gust al vinului, frumuseții și al aventurii fără de care viața lui nu ar mai
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
înțelepciunii Ultima aventură a lui Corto, Mû, este recapitularea simfonică a temelor și obsesiilor care străbat ciclul lui Pratt. Căutările marinarului cu cercel în ureche îl împing pe acesta către marginile lumii cunoscute. La zece ani de la periplul caraibian și brazilian, Corto este din nou alături de Bouche Dorée și de Tristan Bantam. Pe vasul ce ancorează lângă ostrovul fermecat din largul Americii Centrale, li se alătură blonda Soledad și Jesus Maria, companionul ei, dar și cei doi pontifi ai gnozei europene, profesorul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
din Rusia, o pereche de cizme oferite unui țăran rus sunt biletul dat de destin soldatului german spre a ieși din încercuirea mortală. Curajul este, de cele mai multe ori, un amestec de nebunie și de sfidare a propriilor limite. Pentru patrula braziliană rătăcită în ninsoarea italiană, alegerea morții este deliberată. Unul câte unul, soldații sunt somați să dezvăluie pozițiile aliate. Unul câte unul, soldații brazilieni refuză și sunt împușcați. În fața scheletului de tanc din deșertul african, Ernie Pike rememo rează cel mai
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Curajul este, de cele mai multe ori, un amestec de nebunie și de sfidare a propriilor limite. Pentru patrula braziliană rătăcită în ninsoarea italiană, alegerea morții este deliberată. Unul câte unul, soldații sunt somați să dezvăluie pozițiile aliate. Unul câte unul, soldații brazilieni refuză și sunt împușcați. În fața scheletului de tanc din deșertul african, Ernie Pike rememo rează cel mai inutil sacrificiu pe care un prieten îl poate imagina. Din tovărășia celor doi tanchiști englezi se mai păstrează, la finele bătăliei, doar un
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Cu zâmbetul ei cu care traversase neschimbată anii și secolele, Bouche Dorée îl întâmpinase pe Corto în fața casei ei. Mai somptuoasă și mai parfumată decât și-o amintea Corto, mai carnivoră decât orice plantă ce crește în lagunele viselor, vrăjitoarea braziliană îl regăsea pe fiul țigăncii din Gibraltar cu naturalețea visătoare cu care regăsești pe fiul rătăcitor ce a ales să se reîntoarcă acasă. Știam ca ai să revii aici... poate că sufletul tău nu ține de lumea oamenilor, ci de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
singurătatea ei și a Încetat să mai vorbească, rămânând surdă și mută față de ceilalți. De asemenea a Încetat să mai facă duș, să se mai pieptene, până și să se uite la telenovela ei preferată, Blestemul Iederii Nebune - o dramă braziliană În care un top model bun la suflet suferă tot felul de trădări din partea celor pe care Îi iubea cel mai mult. Dar șocul cel mai mare s-a produs când mătușa Banu, care fusese Întotdeauna o femeie cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
salate la preț de una singură! La ce bun să vrei să vinzi timpul cu reducere de preț? Nu-l disprețui. E o marfă prețioasă. Să continuăm. În seara proiecției, părinții Anei Augustina reuniseră la ei acasă toată floarea comunității braziliene din Bruxelles. Pentru cei optsprezece ani ai unicei lor fiice - un pic mai vîrstnică decît mine, se născuse cînd eu fusesem conceput! - se hotărîseră să facă optsprezece serbări În optsprezece seri consecutive. (Zscharnack: „Teribil de incestuos, dar să trecem mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
-i las cu buzele umflate ca să mă duc la Paris. Ar fi trebuit să le vezi mutrele cînd le-am sugerat un ciclu de conferințe pe tema: „Există un erotism belgian?“. M-am uitat imediat la Tina. Cu pașaportul ei brazilian, pe ea n-o privea chestia asta. — Probabil că a fost surprinsă să te audă vorbind de erotism! Din partea dumitale, era ceva nou! Dar de flamanda cu pricina nu mai vorbești? — „Există un erotism belgian?“. Recunoaște că era bine țintit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
1960, p. 155) Când ajungi Într-o stare de suspiciune nu mai neglijezi nici o urmă. După fantasmagoriile despre arborele motor eram dispus să văd semne revelatoare În orice obiect care-mi pica În mână. Îmi păstrasem legăturile cu prietenii mei brazilieni, și În zilele acelea se ținea la Coimbra un colocviu despre cultura lusitană. Mai mult din dorința de a mă revedea decât ca omagiu adus competențelor mele, prietenii mei din Rio reușiră să facă să fiu invitat. Lia nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
legat-o la mâini, la picioare și la gură“ - Sibișan Eu am stat lângă el. Pe bancă. Și știa mai bine ca mine că moda acum afară e sexul oral. Ca să nu mai rămână fetele gravide. E rapidist. „Un pic brazilian aici la pușcărie: la fotbal am fente pe mine, tehnică multă, se prind colegii, dar degeaba, le ridic mingea peste ei.“ „În vis l-am văzut pe Iisus și dup-aia eram eu cum propovăduiam în față la un cinema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
spuse Takamori răgușit, protejând-o pe Tomoe, dar dumneata... — Eu sunt „dumneata“? — Dumneata... știi cine este acest străin? — Ce? — Uită-te bine! Nu-ți amintești? Nu i-ai văzut fotografia în ziare?... Tot nu-l recunoști? E campionul la box brazilian, Gaston. Va avea o partidă săptămâna viitoare cu Yonekura. Tânăra aceasta și cu mine suntem ziariști și i-am luat un interviu pentru ziarul R. Takamori l-a chemat pe Gaston, care deschisese ușa unui salon de pachinko și privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
nimeni. Era drăguță cu părul ei negru, cu ochii albaștri, cu pielea foarte albă. Avea probabil sâni mici, dar foarte sensibili. Era probabil bretonă. — Ești bretonă? o Întrebă el. — Da, de la Saint-Brieuc! răspunse ea bucuroasă. Știi, mie-mi plac dansurile braziliene..., adăugă ea, probabil drept scuză pentru că nu gustă dansurile africane. Era prea mult, Bruno simți că-l lasă nervii. Începea să i se aplece de această stupidă manie pro-braziliană. De ce Brazilia? Din câte știa, Brazilia era o țară de rahat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
de verificat în totalitate. I-am relatat întâlnirea mea cu Adler, descoperirea runei din grădina lui Mintzi - n-are decât s-o verifice pe asta, doar e arheolog -, rună pentru care Hitler a primit o sumă considerabilă de la un bogătaș brazilian, împreună cu alte obiecte etc. etc. La final nu mai reușeam să-mi sistematizez discursul. Dacă m-ar fi pus să rezum, mă pierdeam complet. Cyril a întărit vorbele mele și așa am reușit să-l convingem pe Dietmar. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
fără oprire. O fată cu părul strâns în coc îi înmână o mapă fără ca el să știe de ce. Mulțumi frumos și o puse pe masa cu microfon. Lângă el, la masă, așezați pe scaune, ministrul culturii Ștefan Leurdiș și ambasadorul brazilian Luis Jiquel îi zâmbeau. — Ai văzut că a venit și Paltonaru? îl întrebă Leurdiș. Am văzut, încuviință Calomfir aplecându-se. Excelență... Ambasadorul avea mâinile moi și mari ca niște perne. Se ridică și rosti în șoaptă câteva vorbe de complezență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
e ăsta obiceiul. Printre garimpeiros, femeile indience se împrumută. Așa e corect. Manierat... Avea o idee despre ce considerau garimpeiros „corect“ și „manierat“. Căutătorii de diamante, sau garimpeiros - cum își spuneau ei, acceptând pentru tot bazinul amazonian o denumire pur braziliană -, constituiau cea mai joasă speță de persoane indezirabile care puteau exista, nu numai pe Continent, ci în toată lumea. Naziști urmăriți și camuflați, dezertori din toate armatele, evadați din toate închisorile, aventurieri de toate naționalitățile mișunau prin selvele din Brazilia, Venezuela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
veni să se stabilească pe aceste pământuri. Și dacă vor veni, vor pleca de îndată, peste trei ani. Adevăratul scop al șoselei este Masivul Papagalilor și adevărata ei valoare este pur extractivă. Mai departe, se va uni cu șoseaua transamazoniană braziliană și camioanele mari nici măcar nu vor trece pe aici. De la Masivul Papagalilor, minereul va fi dus în Brazilia. Făcu o pauză. După cum vedeți, yubani-i nu au de ce să-și facă griji. Dorim doar să ne acorde dreptul de liberă trecere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și își ridică fața spre vizitatorii săi: — Vreau să ascultați asta, îi rugă el: „Senatorul Emilio Moraes, din Pernambuco, a denunțat faptul că întreprinderile străine: „Bethlehem Steel“, „Georgia-Pacific“, „Dutch Bruynzeel“ și „Toyomenka“ dețin în mod ilegal drepturi miniere în Amazonia braziliană, care merg de la un milion la aproape două milioane și jumătate de acri de teren. Construim acum o șosea pentru investitorii europeni și americani - a spus el, referindu-se la drumul Transamazonian. Ei vor fi singurii beneficiari...“ Își scoase ochelarii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
un împrumut de cinci sute de milioane de dolari. Scotoci într-un sertar, prin alt vraf de tăieturi din ziar care încă nu fuseseră arhivate și își puse din nou ochelarii pe nas: — Asta e o știre recentă: „Când ministrul brazilian al Planificării, Joao dos Reis Velloso, a cerut în luna februarie 1972 de la Council of the Americas, reunit la New York, ca întreprinderile instalate în Brazilia să fie mai prudente în exploatarea resurselor naturale ale țării și să nu dorească să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Bancă, Robert Wieczorowski, a ridicat obiecții, argumentând că: „Nu s-a prevăzut o protecție adecvată a mediului înconjurător“. În ultimul timp, a respins din nou o altă încercare de împrumut, de 26 de milioane, unui număr de 700 de crescători brazilieni de vite care voiau să își îmbunătățească fermele de animale. Acest fapt l-a obligat pe ministrul Finanțelor, Delfim Netto, să călătorească de mai multe ori la New York și să încerce să stabilească relații bune cu membrii Consiliului Americilor...“ - făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
țiței și tot ce poate exista. În 1860, Guvernul Statelor Unite își vindea pământurile cu 31 de cenți pe hectar. În anii următori, tăietorii de lemne au distrus câte zece milioane de hectare de pădure pe an. După cum se vede, Guvernul brazilian vrea să fie distruse patruzeci de milioane de hectare pe an. Dar, atunci când Amazonia lor va fi un deșert, generalii ăștia vor fi deja în groapă cu piepții încărcați de medalii... Nu vă sunt simpatici. — Cum să-mi fie, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
în Columbia, se știe că uciderea indienilor se pedepsește. — Nu cred în opinia publică, spuse el convins. E floare de o zi și scandal pentru o clipă. Oamenii au prea multe griji și se ocupă imediat de altceva... Când șoseaua braziliană a amenințat cu nimicirea tribului pacaas novos, între Cuibá și Porto Velho, în Mato Grosso, Presa s-a ocupat de problemă și părea că lumea se năpustește asupra Braziliei. Guvernul a fost pe punctul de a suspenda lucrările. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
toate astea, dintre cei treizeci de mii de pacaas novos care existau în 1950, n-au rămas în 1968 decât trei sute. Același lucru s-a întâmplat cu „Serviciul de Protecție a Indianului“... S-a demonstrat până la saturație că asasinii triburilor braziliene au fost conducătorii acestuia. Chestiunea a ajuns până la cele mai înalte sfere, au trebuit să dizolve „SPI“ și chiar să-i bage la pușcărie pe mulți dintre membrii acestuia, dar noua „Fundație Națională a Indianului“ nu pare mai bună... Aceiași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
baltă de ulei. — Tocmai am avut o discuție literară cu fiica noastră, spuse el. Îmi explica intriga unui mare clasic al literaturii engleze. Cred că ar fi mai bine pentru ea dacă am forța-o să se uite la telenovele braziliene de la televizor. E-acolo Înăuntru și se roagă ca doamna Rochester să moară În incendiu. — O, fii serios, Guido, toată lumea Își dorește asta când citește Jane Eyre. Amestecă cepele În tigaie și adăugă: — Păi, cel puțin când o citesc prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
De parcă morții din Brazilia, de pildă, ar fi mai puțin importanți decât morții din Statele Unite, Germania sau Japonia. Chiar și moarte, victimele sunt inegale. Un mort într-o școală din Brazilia face obiectul unor articole din paginile interioare ale cotidienelor braziliene și n-ar dreptul nici măcar la o menționare în restul lumii. Nu este un efect al banalizării: nu mor în fiecare zi oameni în școlile braziliene, iar brazilienii cred adesea că în Statele Unite lucrurile stau mult mai rău. De altfel
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]