3,579 matches
-
cu mult înainte de a deveni scriitor. Când a devenit ilizibil, era prea târziu, cred că ghiciți din care motiv. Dacă institutorul era ținut să fie, în primul rând, un bun pedagog, profesorul secundar trebuia să fie o personalitate. în sânul breslei nu exista această certitudine - vezi "Parada dascălilor" a lui Anton Holban, memoriile profesorului Ion Banea - dar aceasta era o problemă de interior. Cu toate că între deziderat și realitate se sapă un gol luând, cum scrisese profesorul meu de filosofie, "forma unei
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
un cîmp de forțe. Din întretăierea, coliziunea și îmbinarea lor se formează acel edificiu social, atît de stratificat și atît de dinamic, căruia îi dăm îndeobște numele de "societate". În cadrul acestui cîmp de forțe, fiecare om, la fel ca fiecare breaslă sau pătură socială, tinde să-și capete un loc cît mai dominant pe scara competiției, tot metabolismul unei comunități reducîndu-se în fond la nenumăratele fețe pe care le poate lua unul și același raport: raportul dintre cei dominați și cei
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
care au încercat să se afirme vor ajunge totuși să fie recunoscuți de colegii lor cu condiția ca, mai întîi, să capete suficientă acoperire mediatică. Așadar, certificatul de calitate depinde de testul audienței: de cît de mult ești cunoscut în afara breslei tale depinde cît de bun ești în breasla ta. Și astfel, recunoașterea nu mai e o consecință a consensului din interiorul unui mediu cultural, ci un rezultat al constrîngerii exercitate de stihia mediatică. Prestigiul profesional pălește în fața faimei publice. Cota
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
totuși să fie recunoscuți de colegii lor cu condiția ca, mai întîi, să capete suficientă acoperire mediatică. Așadar, certificatul de calitate depinde de testul audienței: de cît de mult ești cunoscut în afara breslei tale depinde cît de bun ești în breasla ta. Și astfel, recunoașterea nu mai e o consecință a consensului din interiorul unui mediu cultural, ci un rezultat al constrîngerii exercitate de stihia mediatică. Prestigiul profesional pălește în fața faimei publice. Cota de pregătire este umbrită de cota de televiziune
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
Michael (Mike) Enslin (John Cusack), scriitor de romane de succes, genul horror, un alter-ego al scriitorului american care nu ezită să se ipostazieze ludic. Stephen King populează romanele sale cu scriitori, scriitorul este un personaj privilegiat, supus dificultăților inerente ale breslei, pe care autorul le-a cunoscut pe pielea lui înainte de a deveni celebru, dar și unor complicații de ordin supranatural sau metafizic. Oricum, și în cazul lui Mike există un debut interesant, îngropat de avalanșa de romane consumeriste, precum cel
Demonii de la 1408 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9297_a_10622]
-
acum o listă a onestităților, când lista calamităților provocate de comunism e copleșitoare. Despre George Macovescu trebuie să ne amintim nu doar că a fost comunist, ci și că a fost un intelectual onest și un susținător și apărător al breslei scriitorilor. Aceste calități sunt dovedite de jurnalul lui George Macovescu, a cărui primă parte, cuprinzând anii 1952-1982, a apărut nu de mult, fără a fi luată până acum în seamă cu adevărat. Nu mai sunt la modă nici jurnalele, nici
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
ne interesează în mod special din acest jurnal (anii 1977-1981, când George Macovescu a fost președinte al Uniunii Scriitorilor), nu există motive de neîncredere. Pe deasupra, faptele acelei perioade pot fi verificate de către alți protagoniști ai intrigii, adică ai conflictului dintre breasla scriitorilor și conducerea ceaușistă. Sunt de așteptat mărturii comparabile. De fapt, și avem una, dar tot din pespectiva conducătorului: memoriile lui Dumitru Popescu, relatând aceleași episoade din altă perspectivă. Trebuie să spun foarte clar, chiar acum, care e diferența principală
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
cât va putea o astfel de politică și de aceea el merită astăzi o amintire recunoscătoare. Scriitor firav și publicist modest, diplomat ascultător, supus disciplinei de partid, George Macovescu s-a salvat ca un președinte inconformist față de presiunile ideologice asupra breslei scriitorilor. Ar merita citate pe larg însemnările despre bătălia pe care a purtat-o în 1981 "pentru soarta scriitorului român, pentru demnitatea lui, pentru viitorul lui" (p. 221). S-a comportat mult peste atitudinea unui activist obișnuit al partidului comunist
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
rechizitoriul biografic, pentru că sunt cunoscute culpele ce decurg din oportunismul ideologic al lui Eugen Barbu și din serviciile făcute nu doar regimului comunist, în general, sprijinindu-l ca opțiune exclusivistă, ci direct Securității în revista "Săptămîna". A reușit să divizeze breasla, constituind polul național-comuniștilor, inspirat direct de politica lui Ceaușescu. M-am mirat să-l văd pe Octavian Paler în confesiunile din dialogul inițiat de Daniel Cristea-Enache, publicate postum (Convorbiri cu Octavian Paler, Ed. Corint, 2007), foarte indulgent cu păcatele lui
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
instrumente primare și didactice de familiarizare, de popularizare. Contactul cu revistele epocii - de la unu la Integral sau Contimporanul - nu poate fi nicicum evitat. Cu atât mai mult cu cât protagoniștii nu sunt întotdeauna, așa cum ne îndeamnă să credem partizanatul de breaslă, scriitorii. Ne-o dovedește clar, elocvent, suplu - cu extrase poate prea imbricate - studiul de față. Bineînțeles, reconsiderările (prada cea mai râvnită a oricărui critic literar) își găsesc și ele locul. E drept că la finalul cărții, fără prea zgomotoase surle
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]
-
să reclami infracțiunea când cel care o comite este "poliția în persoană"? Paiul și bîrna în CUVÎNTUL nr. 7, într-un lung și nu lipsit de interes interviu, Ovidiu Nimigean îi plînge de milă lui Paul Goma, care, "spre rușinea breslei scriitoricești", n-a primit nici azi cetățenia pe care i-a retras-o regimul comunist și nu și-a găsit editorul dispus a-i consacra o "serie" de opere, așa cum ar merita. Autorul interviului se numără printre ultimii susținători ai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9369_a_10694]
-
în sfîrșit, Săptămîna roșie a arătat în cel mai de seamă disident al nostru un antisemit înverșunat. Oare ce ar mai trebui să facă Paul Goma spre a-și pierde și ultimul strop de încredere din partea "nerușinaților" lui colegi de breaslă? Cît despre Ovidiu Nimigean, n-ar fi cu totul nepotrivit să-i reamintim zicala cu paiul din ochiul altora și bîrna din ochiul propriu. Chiar și dacă ochiul nu-i al său, ci al lui Goma. O clarificare necesară Sub
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9369_a_10694]
-
securiști, schimbarea lor la față, de dragul unei economii de piață aducătoare de uriașe beneficii personale, jaful național și incredibila sărăcire a intelectualilor), rareori jurnalul său capătă tonalitatea și stilistica pamfletului. Și aceasta fiindcă autorul, spre deosebire de unii dintre colegii săi de breaslă (și acum mă refer nu la traducători, ci la scriitorii înșiși...), este un om onest și neresentimentar. Nu privește înapoi cu mânie, nu se uită în jur cu repulsie și nu vorbește despre el cu înfiorare superlativă. Ba chiar cele
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
simandicoase/ și-ai taloanelor roșii?// Ce face-se, oare, cu-atîta credință ciudată/ cînd scris e ca totul să cadă-ntr-o rînă;/ spune-mi, servitoare bătrînă, bătrînă,/ ce era odată ca niciodată?". Un contrapunct din lumea celor care durează, în breasla amintirilor lipsă, ce-și trăiește clipa, și atît. O tristețe în plus, dacă mai era nevoie, într-un univers de grosimea foii de hîrtie. Căruia poți să-i creezi perspectivă doar lucrînd la milimetru bibliografice colaje.
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
dezvolta o viziune cât mai realistă și obiective adaptate fiecăruia dintre cele două aspecte. Profesia - specialitate, calificare dobândită prin studii. Standard etic - comportament profesional responsabil referitor la abordarea aspectelor privind tratamentul informațiilor personale, menținerea confidențialității, relația cu ceilalți colegi de breaslă. Stima de sine - valoarea atașată de persoană imaginii sau felului în care se vede pe sine care se reflectă în modul de raportare la sine, de autovalorizare și autoacceptare. Test aptitudinal-probă utilizată în practica psihologică care permite evaluarea, descrierea comportamentului
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
adevăr, Nichita Stănescu a intrat încă din tinerețe în manualele școlare; a avut ușa deschisă tuturor și un număr indefinit de prieteni; a strălucit și a cucerit (critici mohorâți și cititori iubitori de literatură, femei frumoase și invidioși colegi de breaslă); n-a rezistat la plăcerile omenești, prea omenești, de care a abuzat până l-au distrus fizic, la cincizeci de ani. Dar toate acestea nu sunt de ajuns pentru a compune portretul unui mare poet. Charisma omului, amintirea ei, s-
Aventuri lirice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9422_a_10747]
-
parti-pris-uri. E, în general, prea mare pericolul ca admirația să se intersecteze, cine știe cum, cu evaluarea, iar aprobarea unui punct de vedere să fie - inconștient - mai degrabă un semn al recunoștinței. Și totuși, cred că aceste mult prea lejere poncife de breaslă se anulează și se volatilizează imediat ce în scenă apar oamenii, individualitățile, gata să ia locul abstracțiunilor de tot felul. Și când, pe deasupra, cartea în sine e întru totul remarcabilă. Pentru că exact așa se prezintă, de la prima până la cea din urmă
Lumea lui Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9561_a_10886]
-
vremea asta, Sachs, aflat sub șocul luptei de el dezlănțuite, capătă mare respect pentru edițiile Reclam și-și pune, treptat, costumul elegant și pantofii. Ba chiar devine retrograd sadea, după ce e legat fedeleș de clasici și asistă (în scena marșului breslelor) la un dans obscen al acestora. Evident, Stolzing nu învață de la el numai forma muzicală a unui bar, ci și scenografia conservatoare (cu pădure de carton, cavaleri și domnițe grase) necesară ilustrării cântecului său despre visul de dimineață. Pus în
La Bayreuth, cu "maeștrii cântăreți" în adidași by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/8038_a_9363]
-
Scriitorilor, pentru că le pune în chestiune "meritele", "coronițele de premianți", "suferințele seculare", în spatele cărora și-au dosit interese extrem de telurice. - Vă rog să comparați conflictul dintre generațiile literare basarabene, declanșat în anii '90, cu cel iscat - în aceeași perioadă - în breasla scriitorilor din România. - Există o dialectică a literaturii, o înnoire a formelor artistice, care naște inevitabil coliziuni între generații. Ele sunt firești și benefice pentru sănătatea unei culturi. În România, optzeciștii au putut să intre în prim-plan, în deplină
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
Marina Constantinescu Lunile noiembrie și decembrie ale anului trecut, 2008, au suprapus două festivaluri, diferite ca subiect. Festivalul Național de Teatru și Festivalul Uniunii Teatrelor Europene. În principiu, două evenimente. Două subiecte majore de interes pentru breaslă și, deopotrivă, pentru public. Faptul că s-au suprapus, o vreme, nu cred nicidecum că este ceva grav sau în defavoarea cuiva. A publicului, în orice caz, nu. Spectatorii sînt mai pregătiți decît credem noi, într-o manieră adesea suficientă, pentru
Festivaluri, festivaluri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7714_a_9039]
-
pe lista ta, cîndva. Să vorbească cu artiștii, să le facă cunoscute intențiile sale, să-i motiveze, la urma urmelor, să aibă producții importante care să fie văzute, cerute de public, invitate să joace la București sau aiurea. Contactul cu breasla este obligatoriu și pentru că dialogul face parte din convenția artei spectacolului, dar, mai mult, și pentru că investirea în acest rol este făcută de Uniter, uniunea de creație a breslei. Atunci, nu mai acționezi doar în nume propriu. Nu mai contează
Festivaluri, festivaluri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7714_a_9039]
-
de public, invitate să joace la București sau aiurea. Contactul cu breasla este obligatoriu și pentru că dialogul face parte din convenția artei spectacolului, dar, mai mult, și pentru că investirea în acest rol este făcută de Uniter, uniunea de creație a breslei. Atunci, nu mai acționezi doar în nume propriu. Nu mai contează profesiunea ta. Devii un slujbaș. Adică, te pui, altfel, în slujba valorii, a artiștilor. Este, de fapt, o enormă responsabilitate. Chiar dincolo de propriul nume, de afinități, de inerentele subiectivisme
Festivaluri, festivaluri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7714_a_9039]
-
tare - și afirm toate acestea în cunoștință de cauză - că cele două funcții, aceea de selecționer și aceea de director artistic al Festivalului, îi dau posibilitatea celui care le girează să construiască, real, un eveniment coerent, puternic, care să strîngă breasla, care să atenueze, puțin, orgoliile și vanitățile. Să dea cu adevărat o miză mișcării teatrale. Să gîndească și să asambleze piesele astfel încît să se poată observa din această panoramă ce merge și ce nu, unde este valoare și unde
Festivaluri, festivaluri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7714_a_9039]
-
televizorului". Deși Striblea le oferă candidaților la jurnalism un tablou elocvent al viitorului lor loc de muncă, el îi îndeamnă încă de pe acum să-și respecte publicul și le împărtășește și șansa care ar putea să li se ofere în breaslă. "Veți ști că încă puteți să vă faceți treaba, că puteți munci corect și onest, respectând publicul. Că dacă știi să-ți aperi punctele de vedere, nimeni nu te va obliga. Veți afla că presa are în continuare oameni buni
Cătălin Striblea, candidaților la FJSC: Fascinația e de înțeles by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77435_a_78760]
-
mi-am zis. Întâi că aud știrea asta la radio, unde jurnalismul este din ce în ce mai puțin căutat. Și doi, pentru că jurnalismul a ajuns cea mai căutată facultate din România. Cum să fi fost posibil? Căci pe scara valorilor sociale, noi, ca breaslă, stăm prost spre foarte prost. Dar dacă te gândești un pic, îți dai seama că nu după relevanță, încredere sau viitor este așezată țara asta. România este sănătos așezată în jurul televizorului. Suntem nația europeană cu cele mai multe ore petrecute la tv.
Cătălin Striblea, candidaților la FJSC: Fascinația e de înțeles by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77435_a_78760]