748 matches
-
stăteau plasate lîngă ușă. Iar unii dormeau chiar lîngă "tunuri", cu nasul în tinetele folosite de două-trei sute de oameni! În timpul somnului, ne întorceam pe o parte sau pe alta toți deodată. Ne bărbieream o dată la cîteva săptămîni, cu niște brice care ne jupuiau pielea. Doi deținuți evrei, care fuseseră și la Auschwitz, spuneau că acolo era floare la ureche față de ceea ce au pățit aici!". Împreună cu alți elevi de liceu (era în ultimul an la Liceul Comercial din Botoșani), este trimis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
spus în felul următor: ce înseamnă tovarăși, fiecare meseriaș, fiecare doctor, orice om are o sculă și de scula lui se îngrijește, însă la Securitate care este scula noastră? Am spus că și noi avem o sculă. Dacă frizerul are brici, dacă strungarul are strung, am spus că ce avem noi sînt informatorii noștri, să știm cum să muncim, să vedem cu cine avem de a face. Așa cum muncitorul are grijă de scula lui, așa avem și noi de informatori și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să muncim, să vedem cu cine avem de a face. Așa cum muncitorul are grijă de scula lui, așa avem și noi de informatori și noi trebuie să avem grijă de scula noastră mult mai mult. De pildă, la frizer este briciul, dar la noi este omul și omul viu, asta înseamnă că trebuie să-i dăm mai multă atenție. Trasează-i o linie, dar nu așa, gata, îl ei și îi faci negru la spate. Asta este munca cu informatorii? Așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
trecut timpul, uitând pe moment de discuțiile contradictorii de la prânz, fiind acaparați de dorința de a realiza un punctaj cât mai mare în comparație cu partenerii de joc. Folosind tot felul de combinații de cifre așezate în suite sau formații, urmărind ruperea briciului pentru a câștiga câteva puncte, am uitat de orele ce au trecut fără a le putea opri. Dimineață, o nouă zi, un început de săptămână; după micul dejun am început cu Bobiță, fiecare îl felul lui, al doilea tablou, instalați
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Ospiciu. Existau perne umplute cu lână, dar toate erau rupte. Inventarul, în general, lăsa impresia de sărăcie și de multă neglijență. Pentru curățenia corporală bolnavele erau pieptănate cu "peptene des" aflate doar în număr de 4 și acelea stricate. Două brice mărturisesc, probabil, obiceiul de a rade în cap pe alienat; aplicat chiar în cazul femeilor, obicei care mai persista încă în urmă cu 4-5 decenii, dar aplicat numai la femeile parazitate. Metoda era larg practicată pe la ospicii în secolul al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de om neserios, Doamne ferește, au încercat să dreagă busuiocul, dar sunteți prea tânăr. Știți, tinerețea are avantajele și dezavantajele ei. Într-un cuvânt, cum a rezumat capul familiei, veterinarul burtos, nu riscăm cu dumneata! Așa a sintetizat, cu o logică brici, după ce s-a codit de ochii lumii. V-am spus, avea o burtă de poveste, o burtă care te punea serios pe gânduri, băgase la ghiozdan sute de pui, curcani neoperabili, care nu au supraviețuit tratamentului aplicat... Veterinarul mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
prăvălie, cu rețeta lui radicală și suverană: sticlă pisată băută cu rachiu de drojdie. Era, doară - cum scria pe firma lui cu cruce roșie, cu farfuria de alamă răscroită ca pentru bărbierit și cu ștergarul atârnat sub em blema „La briciul lui Cuza“ -, „subchirurg cu diplomă“, priceput adică la răni și bube, la scrânteli și la fântânele pentru lăsat sânge din tăietura cu briciul la braț, În care băga o boabă de năut; cum și la pusul lipitorilor și al ventuzelor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
roșie, cu farfuria de alamă răscroită ca pentru bărbierit și cu ștergarul atârnat sub em blema „La briciul lui Cuza“ -, „subchirurg cu diplomă“, priceput adică la răni și bube, la scrânteli și la fântânele pentru lăsat sânge din tăietura cu briciul la braț, În care băga o boabă de năut; cum și la pusul lipitorilor și al ventuzelor „calificate“; și În afară de asta, chi tarist de forță, acompaniat de pitpalacii care sculau mahalaua În coliviile lor rotunde, atârnate de tavanul scund. De pe urma
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de reclamă. La 16- 23 ianuarie 1921 se publică un text care ne reține atenția: „Refor ma Socială. Societate Anonimă Română. Tipogra fie - Editură - Librărie. Director. C. Beldie. București, Pasajul Român 20-22.“ Secretarul de redacție este semnatarul multor articole, ru brici permanente, Însemnări, note etc. Rubrica „La stâlp“ Îi poartă semnătura. În nr. 157 din 2-9 noiembrie 1924 apare o nouă rubrică, „Aplauze și Fluierături“. Era un titlu-șoc impus de un semnatar: „Omul ieșit din pădure“, care nu-i altcineva decât
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o arsură puternică, de parcă barosul se trans for mase într-un fier înroșit și i se îndesa în pîntece. Îl trezi un urlet neomenesc. Era al lui. Deasupra, încă lecată pe el, nevastă-sa plină de sînge și cu un brici în mînă. Îi flutură, triumfătoare, o bucată de carne prin fața ochilor și apoi o aruncă peste umăr, pe geamul deschis. Penisul lui John Wayne Bobbitt își porni călătoria prin lume într-o dimineață frumoasă de martie, pe la orele nouă. Lăsase
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cu triunghi amoros... , dar problema e că nu se-ntâmplă nimic nici între ea și prietenul ei ! Nu există nici o tensiune sexuală între ei, ceea ce mi se pare neverosimil... Adică : cu morala filmul stă bine ; cu dialogurile, nu mai zic, brici (chestia cu drumurile și bitumul e Tarantino pur !) ; cu interpretările la fel (dacă vrem să căutăm neapărat analogii, Dragoș Bucur e un fel de Belmondo cel din A bout de souffle, firește) ; unde nu stă bine e la partea cu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de oxigen în condiții normale de lucru, citind cifrele de pe o coală de hîrtie. Bărbatul blond și-a dus mîna la ochelari, i-a mișcat puțin și mă privește lung prin ei. Are o privire clară, deschisă, tăioasă ca un brici, de parcă ar vrea să mă despice și să citească ce scrie în mine. "Ușor, că nu-s din mămăligă!", îi spun în gînd și-l privesc lung, fix, ca într-un studiu reciproc, înaintea unui duel. A, iată-vă! exclamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, imaginea evreului ortodox bucovinean - așa cum a fost descrisă În 1899 de etnograful român Dimitrie Dan - nu diferă substanțial de cele prezentate mai sus : „Părul brun al capului se tunde scurt sau se rade chiar cu briciul. Câteodată are părul o coloare blondă, ba chiar și roșie. Lângă urechi nu se tunde părul capului, ci se lasă niște cosițe lungi, care Întotdeauna se Încrețesc și se cheamă «peisă, lature sau margin» sau «perciuni». Perciunii sunt atunci de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
n)tos, la fel și soția lui. Se țin de mân) și se plimb), În haine sport, printre flori. Firavul Mizrahi se reîntoarce la foarfecele lui. M) Întreb dac) urechile mele vor r)mane Întregi dup) ce Își va desface briciul. Dar )stă e un lucru secundar. Îmi trece acum prin cap c) Humphrey este Într-adev)r un politician extrem de deștept. Mii de evrei americani influenți, importanți finanțatori, se cazeaz) la King David. Cât de isteț a fost Humphrey dac) a
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
eleganță orice fel de sport, joc sau meserie (Boria Sik, Kostea Buketov, celebrii frați Sarabanov - unde sunt acum coechipierii și rivalii mei?). Patinam bine pe gheață și treceam la patinele cu rotile cu ușurința cu care orice bărbat trece de la brici la aparatul de ras. Am Învățat foarte repede doi-trei pași mai complicați pe ringul de lemn și nici Într-o sală de bal n-aș fi dansat cu mai mult zel și mai multă iscusință (noi, familiile Sik și Buketovs
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
familiare, umbrele erau pe partea străzii unde ele nu cădeau de obicei, investigând-o cu un simț al inversiunii destul de elegant, ca atunci când vezi reflectată În oglinda unei frizerii fereastra spre care melancolicul frizer Își Întoarce privirea În timp ce Își ascute briciul la curea (așa cum fac toți În asemenea momente) și, Încadrat În fereastra reflectată, o porțiune de trotuar deviind o procesiune de pietoni indiferenți În direcția greșită, În lumea abstractă care Își pierde brusc hazul și dezlănțuie un torent de teroare
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Batista, un bătrân deșirat, osos, chel, îl bărbierește cu mișcări elegante. Tăutu, la pupitrul din odaia Domnului, răsfoiește un vraf de hârtii. ... Gata Don Batista?! Gata?! îl îndeamnă Ștefan. Presto, subito, Serenissime! cuvântă Don Batista executând câteva arabescuri "artistice" cu briciul. O pricină de jaf, continuă Tăutu. Banda de lotri a tâlharului Scorobete, la drumul Siretului, a jefuit chervanele unui neguțător brașovean... Ceee?!?! sare mânios Ștefan împroșcând cu clăbuci. Tâlharii?!... Iar?!... Unde-i spătarul Mihail?! Adastă afară... Să dea socoteală! Chiribuță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Unde-i spătarul Mihail?! Adastă afară... Să dea socoteală! Chiribuță, ce stătea "turcește" pe perinuța lui, a și zbughit-o pe ușă. Ștefan, cu jumătate de obraz ras, gonește cu pași mari, stropind cu clăbuci. Don Batista după el, cu briciul: Barba! Illustrissimi!... Barba! Serenissimi! Ștefan, mânios, își smulge șervetul de la gât și-l aruncă cât colo: Am dat al treilea salvconduct cu privilegii neguțătorilor brașoveni: "Liberi sunt să facă negoț bun, cu câștig. Pot veni în Moldova cu inima ușoară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și vor mușca momeala... Fantastic! strigă Mihail în culmea admirației rupând-o la goană spre împlinirea poruncii. Îi belesc! Îi belesc! răcnește el alergând. Ștefan râde și strigă în urma lui: Bărbile, neguțătorilor!! Nu uitați bărbile!! Don Batista, milogindu-se cu briciul: Illustrissimi... Ștefan, cu gândul la chervanul cu bucluc, se răstește: Ce... ce vrai?! Barba... La barba, jonglează cu briciul, elegant, dar periculos de aproape. Aaa! Barba... Atenție la cap, n-am decât unu'! Răpești plăcerea Marelui Sultan... Don Batista, profund
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Îi belesc! răcnește el alergând. Ștefan râde și strigă în urma lui: Bărbile, neguțătorilor!! Nu uitați bărbile!! Don Batista, milogindu-se cu briciul: Illustrissimi... Ștefan, cu gândul la chervanul cu bucluc, se răstește: Ce... ce vrai?! Barba... La barba, jonglează cu briciul, elegant, dar periculos de aproape. Aaa! Barba... Atenție la cap, n-am decât unu'! Răpești plăcerea Marelui Sultan... Don Batista, profund jignit, sufocat de revoltă, se bâlbâie: Io... io sono... magister medico-chirurgicale... e... e astrologico... e...e E... e magister
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
decedat în anul 1947, a fost polițist în Iași... Mențiuni: în decembrie 1979, cu nota adresa Nr. 00606061, Secția verificări-avizări a DSS, a prezentat Secției Cadre a CC al PCR aspectele de la punctele 1, 2, 3, 5, 6 și 7. Brici, băieții! Cred că, dacă le-ar fi căzut în "cercetare", Adam și Eva ar fi scos niște Note care ar fi întors la 180 de grade Vechiul Testament! Dacă stau și mă gândesc bine, faptul că nu am mai plecat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
portița care scârțâi, trist." Ajuns în casă, tânărul bău cu sete apă sălcie dintr-o cană de pe lavoar, se spălă, tremurând, își scoase haina, uzată, o perie, în neștire, își scoase cravata și, tremurând, scrise cu febrilitate trei scrisori, scoase briciul, îl șterse cu grijă, pe urmă, tot așa, în neștire, arse scrisorile în scrumieră, își aprinse o "Națională", trăgând fumul cu nesaț. Mai liniștit, a scris pe o hârtie, cu litere mari: "Nu meriți nici un rând". A mai fumat o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
au anesteziat, au tăiat piciorul drept al lui Burcea, de sus, mult deasupra genunchiului. Nu am uitat niciodată cum plesnește într-un lighean un picior abia tăiat. Un chirurg mi-a arătat o schijă care, neobservată, îi secționase, ca un brici, artera femurală. "Bravo vouă!", ne-a spus doctorul, adică bravo că-l adusesem la timp, "în câteva minute se pierdea". Abia peste vreo două săptămâni prietenul meu a apărut în salon. Între timp, fusese la reanimare; nu se permitea elevilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
incurabil, prizonier al lecturilor marine, ajuns cambuzier și cârciumar constănțean, în loc de mare căpitan, pe vapor. Iată portretul lui Terzi: Un munte de om, din fericire șchiop, căuia i ar fi stat bine spânzurat de un catarg pentru piraterie, decât cu briciul la îndemână lângă gâtul clienților. Despre el, autorul însuși va declara: Terzi îmi pare un personaj pur imaginar, nu îndepărtat de pirații din roma nele și filmele de aventuri. Scena în care Terzi plutește mort la malul mării cu fărâme
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a adulților cu plăcerea cu care se ducea la balurile de sâmbătă seara. În sate începuseră să vină caravane cinematografice cu Winnethou și cowboys pe pereți. Doar jurnalele care le precedau mai încercau anemic - preambul jenant la imaginea lui Pierre Brice - să ne aducă în realitatea construcției socialiste. Le înghițeam exact așa cum erau: umplutură obligatorie, sare amară înaintea unui dejun copios. Poate odată cu această schismă jurnal/film am început să separ între ritualuri sociale obligatorii și zonele de libertate de alegere
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]