5,355 matches
-
rețele de influență și pentru a nu avea oameni de încredere. În anul 2000, când se termină tranziția, situația este diferită. Sprijinul extern se acordă sau se retrage pe bază de negocieri, iar mandatele sunt limitate, deci nu apar schimbări bruște, din cauza jocurilor de putere din capitalele giranților. Rotația cadrelor se petrece la Centru, unde se schimbă alianțele de guvernare și mai puțin în teritoriu, unde așa numiții baroni locali adună zeci de ani de când păstrează postul și administrează banii. Năstase
Demisia lui Antonescu, explicată. Cine e baronul baronilor by Val Vâlcu () [Corola-journal/Journalistic/28839_a_30164]
-
o mai poate îmbrățișa. Există, apoi, în contrapunct cu zbuciumul protagonistului, bântuit de chipurile spaimei, dar și de interogațiile conștiinței, o poezie a sălbăticiei alpestre, a unui loc de o frumusețe anistorică. De altfel, tocmai din aceste treceri și alunecări bruște de la o lume la alta (prezent-trecut, realitate-fantasmă, oraș-localitate patriarhală, social-natural, lumea viilorlumea morților) ies efecte literare nebănuite. Doar un fir epic îi scapă scriitorului pe drum, acela al femeii necunoscute luate la ocazie de câteva ori de către Dinu Pădureanu. Dens
Din temniță. Bântuiți și bântuitori by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2898_a_4223]
-
Tot în ecou al motanilor, poeta nu găsește un mai bun verb pentru a reda magicul auditiv (într-o piesă de magie vizuală) decât a toarce: "necunoscutele cadențe ce torc nemaicântatu-mi cântec", capabile să înlănțuie lanțurile vii ale șerpilor. Or, bruscă ivire a verbului torc ne trimite iar la narcoza ierburilor și la bănuiala visului, de nu întreg, măcar aievea... Nici una din formulele desemnând pădurea (o dată numită codru) nu trebuie trecută cu vederea; căci acesteia îi fură poeta puterile punând stăpânire
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
aridă, impersonală. Dar scrisul, pe cât posibil epurat de tropii ambiguității, primește în textele lui și cuvântul rar, familiar, pitoresc, argotic, livresc. Admiră „sacadele de idei” (La sfârșitul lecturii, III, CR, 1980, p. 213) ale lui D. I. Suchianu; sacade însemnând mișcări bruște, laudă deci iuțeala, repezeala cu care apar ideile. „Ca să ajungă acolo unde îl cocoață dramaturgul” (p. 101), notează în același volum ce-i face I. L. Caragiale unui personaj. În Petreceri cu gândul și inducții sentimentale stupefiază strenue, din „fetele acelea
(De)limitări ale scrisului lui Alexandru George by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3366_a_4691]
-
declarat Chirieac. Despre un posibil plan al președintelui Traian Băsescu de denigrare a miniștrilor Cabinetului Ponta, Chiriac spune că nu este vorba despre așa ceva. Aici este vorba de faptul că domnul Băsescu și-a dorit ruperea USL, numai că ruperea bruscă, intempestivă a USL-ului îi încurcă planurile la europarlamentare.
Chirieac: Mariana Câmpeanu nu trebuia să fie numită la Muncă () [Corola-journal/Journalistic/32186_a_33511]
-
Constantin Abăluță in memoriam Gellu Naum 1. îmbrac scurta albastră de la gellu găsesc în buzunar o bancnotă mototolită pe care sunt scrise cîteva litere mă simt ca un pasager în tramvai cu o durere bruscă în inimă neștiind cui să mă adresez fiindu-mi jenă și rușine cu mîna stîngă amorțită pielea încă vie la subsuoară și mirosul acut de viață din jur pocnetul și flama electrică din cabina vatmanului o dîră umedă în jurul buzelor
Scurta albastră by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/14999_a_16324]
-
în lumina unei fracțiuni de secundă. Pentru el, omul mereu în mișcare și în contradicție interioară, cuvîntul cel mai necesar ar fi fulgurant. Modul său de cunoaștere și expresie, întreaga lui fire nu și-ar găsi, cred, altul mai potrivit. Brusca luminare a sensurilor ațipite în amănuntele concretului și efortul de continuă descojire a aparenței, pînă la punctul de adevăr aflat dincolo de ea, dădea vieții alături de Alexandru Ivasiuc tensiunea unei aventuri intelectuale irepetabile. Nu demult am reconstituit ceva din acea atmosferă
Alexandru Ivasiuc - inedit by Tita Chiper () [Corola-journal/Imaginative/15478_a_16803]
-
cine îi era alături în clipa cînd își desfășura argumentele. După cîteva încercări de sincronizare, îți dădeai seama că ritmul alert era al întregii sale ființe, mînată de o mare sete de cuprindere a întregului într-o formă sintetică, de bruscă și intensă strălucire. Moartea sa în cutremur, acum 25 de ani, pe stradă, în mers, poartă pecetea unei asemenea clipe, unde totul s-a concentrat dintr-o dată, într-o fulgerare. Ca într-un vers de Rilke: "dă fiecărui moartea lui
Alexandru Ivasiuc - inedit by Tita Chiper () [Corola-journal/Imaginative/15478_a_16803]
-
dimineață de duminică în care ne-am întâlnit ultima oară, în Cișmigiu, înaintea plecării voastre - a ta și a soției tale, căci pe Matei a trebuit să-l lăsați acasă -, duminică luminoasă pe alei întortochiate și pe urmă cu o bruscă ieșire în Schitu Măgureanu, când niște cunoștințe făcându-vă semne, v-au rupt de mine și de Simona, acea dimineață, zic, rămâne una din cele mai triste dintr-ale unei vieți. M-ai certat, atunci, că nu-ți urmam exemplul
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
ce va veni Nu înseamnă de fel să rămâi imobil A face înconjurul lumii Sau numai un du-te-vino În strada Arcului În strada Pasului Descărcarea și reîncărcarea memoriei Accept și refuz simultan Necesitatea sintezelor rapide Iubesc șerpuirea lentă Și arderea bruscă a etapelor Dincolo de uitare și de amintire Dincolo de fad și de condimentat Cu sau fără noi Dincolo de bateriile memoriei Supraîncărcate și descărcate La fel de rapid precum am învățat Și uitat modul de funcționare Din manualele pregătite anume De instrumentiști virtuoși Și
Biografobii by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/3111_a_4436]
-
statelor și a comunităților locale (inclusiv orașele) privind migrațiile 25, astfel încât să se implementeze la nivel local, regional, internațional, forme diverse, flexibile, de cooperare (inclusiv între orașe), capabile să asigure o migrație sigură, ordonată, constantă, să se evite valurile haotice, bruște, necontrolate de migranți, să se asigure respectarea drepturilor omului și a unui tratament uman privind refugiații, fără discriminare 26. Asemenea orașe, bazate pe conceptul inovativ de "societăți pașnice, inclusive și toleranțe, juste", trebuie să își dezvolte în viitor capacități de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
tot timpul din lume. Filmează cu încetinitorul. între datele concretului astfel înregistrate se interpun datele interioare, apar flash-urile ,metafizice". Dozate cu grijă, ele dau impresia a face corp comun cu minuțioasa descripție, înfiorată de un dramatism inclus: ,și-aproape brusc/ vîntul tîrî norul circular încrețind oglinda apei,/ primii stropi împroșcară ca flegme ale unui lung cer căscat,/ tunetul zgîlțîind din temelii heleșteul, împrejurimile/ viața la țară se electrizează, se destabilizează/ pe scurt se întunecă în plină zi, cad piezișe/ lanțuri
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
schimbe o temniță cu alta. Poate cele mai neverosimile pagini din carte sînt tocmai cele în care rusul își descrie dezorientarea, confuzia și neputința de a se adapta noilor împrejurări. Scriitorul suferă de un sindrom de decompresiune, provocat de slăbirea bruscă a unei tensiuni psihologice sub apăsarea căreia trăise mereu. Și asemenea unui scafandru căruia trecerea prea rapidă de la o presiune mare la una mică îi poate fi fatală, tot așa Soljenițîn, lipsit acum de constrîngerile din înfruntarea cărora își obținuse
Invulnerabilul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10646_a_11971]
-
Ciudat lucru în fizionomia unui om. Când cineva intră grăbit în baracă, să-i pună o întrebare, întinerește speriat, ca și când, știind în ce formă proastă este, s-ar teme să nu fie prins cu reflexele creierului slăbite. Iar asta, mișcarea bruscă de recăpătare a întregului randament intelectual, îi dă feței o expresie nouă, pe care nu i-o cunosc și care cu siguranță este a vârstei și puterii adevărate. Pe urmă, cel ce intră și capătă răspunsul, dispare, și rămânem iar
Darul turcoaicei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10723_a_12048]
-
din perioada ateismului militant, superiorii bisericii române au trecut spontan în cealaltă extremă, lansîndu-se într-o demagogie zgomotoasă. Exact aceleași fețe bisericești care nu schițaseră nici cel mai mic protest în momentele culminante ale terorii antireligioase și-au descoperit o bruscă vocație patronală. După ce transformaseră Biserica în servitor supus al puterii, a u început imediat să emită pretenții de participare la conducerea statului. O religiozitate de paradă a umplut aria publică. Spectacolul s-a dovedit cu atît mai grotesc, cu cît
Sîmbăta paștelui by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10694_a_12019]
-
mulțumită de cadoul substanțial, primit din partea noilor autorități totalitariste, profitoarea a început să țipe la dușmanii poporului, să le impute alungatelor că, din setul de lingurițe de argint, lipsește una! Gașca roșie depășise măsură. Se urcase scroafa în copac. Trecerea bruscă de la stadiul primitiv, cu privată amplasată pe groapă din fundul grădinii, până la elegantă cameră de baie, cu bideu, era o diferență copleșitoare, care îi întunecase mintea nemulțumitei beneficiare. Apăruse burghezia proletara. Incidentul a fost confirmat de mai multe surse, inclusiv
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Poate fi dura, de o răutate excesivă, fără milă și regrete. țopârlanii râgâie în rame, scuipa flegme la ieșirea din luxoasele restaurante. Asistăm la o întrecere a tatuajelor. Banul conduce. El ne ridica și tot el ne coboară. Prin trecerea bruscă de la stadiul de probabilitate și refuzând șansă, numită posibilitate, am ajuns, invariabil, la inevitabilă perversitate, treaptă inferioară a caracterului uman sau caracteristică specifică a societății de tranziție, care a creat astfel de oameni sau specimene. În tranziția anarhica a debutat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
când a citit literatură grija lui a fost să se țină Ťla ziť și cam atât. În rest, a mimat. Da, asta a făcut! A mimat până și indelicatețele față de propria-i soție (trântirea ușii, nervii iscați din senin, Ťretragerileť bruște). Cum ar putea exista un creator care să nu-și ofenseze nevasta? ŤOperať lui e mai importantă decât orice pe lume." (p. 92). Comice și serioase, deopotrivă, asemenea considerații... Costache Olăreanu utilizează constant această modalitate narativă și stilistică, ridicând probleme
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
un candidat gesticulează poate facilita atingerea scopului mesajului sau, din contră, poate da o notă negativă. Spre exemplu, atunci când omul politic se află într-o emisiune televizată este de preferat să gesticuleze mai putin, pentru că imaginea este statică și mișcările bruște ale mâinilor pot părea agresive sau semne de agitație, neîncredere sau nervozitate. În cadrul unor întâlniri publice în aer liber, atunci când candidatul este în centrul atenției și sunt foarte mulți oameni în jurul său, este bine să gesticuleze suficient cât să mențină
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
dintre ei, lovită de un Alzheimer galopant. De parcă la ordinele unui consiliu de administrație! Prima consecință a trecerii noastre, cu arme și cu bagaje, în Uniunea Europeană de 27 de membri (la 33 se va opri, oarecum magic) va fi încetarea bruscă și definitivă a penibilei discuții, ce iarăși părea fără sfârșit, dacă suntem sau nu europeni. Polemică purtată în termeni nervoși, dând la iveală vechi, persistente, zdrențăroase complexe. Nu se mai pune problema în ce măsură merităm a fi primiți în aristocratica, bogata
Cu patalamaua... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10213_a_11538]
-
care se Învârtea În gol, asemeni gândurilor mele cere se Învârteau Întrun cerc haotic. Nu mă puteam scula de jos, deliram. Trăiam acest gest care este unul al urii, o muțenie a cuvântului meu lăuntric, iar o trecere atât de bruscă de la bine la rău, nu poate fi decât ceva demonic. Tot ce atinge el cu privirile sale murdărește, distruge, tocmai pentru că gesturile lui, gândurile lui sunt demonice. Egoismul are ceva demonic În el. O, Doamne, când mă ridic de jos
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Axis Libri, în 2011. Titlul se referă desigur la acea moarte civilă, reamintită de mulți într-un fel sau altul înaintea morții propriu-zise, ca o anulare a meritelor personale în ochii oamenilor, o marginalizare și o intrare în uitare prea bruscă, avînd efectul unei lovituri mortale. Am regăsit printre altele în această carte mărturie-spovedanie, lumea pe care am cunoscut-o pe sărite, dar, zic eu, extrem de aplicat în timpul vacanțelor mele de licean petrecute la Slobozia printre redactorii „Tribunei”. Am trecut ultima
Eroi în moarte civilă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3982_a_5307]
-
persistența morbidă a formelor vetuste de teologie contemporană, un Savonarola avid să stîrpească toți balaurii obscurantismului religios, scop în numele căruia nu și-a cruțat nici reputația, nici timpul și nici măcar simțul ridicolului. Numai că năpîrlirea minții lui Dawkins nu a fost bruscă și nici lipsită de semne prevestitoare. A început conștiincios cu o carte de rigoare biologică, Gena egoistă (1976) a cărei continuare în același diapazon avea să fie Fenotipul extins (1982), pentru ca apoi, ca prim semn de apostazie, să scrie Ceasornicarul
Savonarola cu hram biologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4010_a_5335]
-
sub cheiță. Secretul e public, dar asta nu-l face mai puțin periculos. Ca o halebardă mânuită, chipurile, stângaci, lovește întotdeauna cu muchia cealaltă. Câte personaje, atâtea secrete, câte familii, atâtea drame. De la cele care omoară pe loc, într-o bruscă izbucnire, după ani de fereală (ca în Păcat sau Năpasta), la cele care toacă mărunt, veritabile picături chinezești. Ceea ce e, la urma urmelor, îngrozitor e că și copiii au secrete. Și prin asta, lumea lor e, așa cum s-a remarcat
Secrete mari și mici by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4145_a_5470]
-
poveste despre iluziile schimbării și voluptățile noului înregistrate erotic. Corina Sabău este convingătoare nu atât prin excelenta transcriere a procesului îndrăgostirii, ci în felul cum descrie adulterul ce funcționează ca un paliativ al imperfecțiunii trecutului. Deciziile finale ale protagoniștilor par bruște și neconvingătoare pentru că au la bază același refuz al insuportabilului. Finalul este grăitor: Mia renunță la sarcină pentru a relua ceea ce abandonase inițial. O cascadă de abandonuri, în egală măsură eșecuri și izbânzi neclare. Dacă și-a depășit sau nu
Copilăria adulterului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4074_a_5399]