1,239 matches
-
mai puține erbivore care intrau, în mod curent, printre animalele preferate la vânătoare: 45 cai, 31 bizoni, 16 mufloni, 12 reni, 9 bouri, 7 cerbi din specia Megaceros, 2 cerbi, 4 cervidee, 2 exemplare de bour moscat, o bufniță (Bubo bubo), cu precizarea că pentru 78 de reprezentări zoomorfe nu s-a putut stabili specia. Au fost identificate numeroase mâini pictate pozitiv și numai 5 negativ, toate în roșu, alte aproximativ 500 de semne de mâini sau puncte, uneori organizate ca
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
duhul descompusului amor!” T. Arghezi afirmă programatic, în poezia Testament, estetica urâtului. Această idee este exprimată printr- o serie de simboluri referitoare la caracterul purificator al artei: "Veninul strâns l-am preschimbat în miere, Lăsând întreagă dulcea lor putere.(...) Din bube, mucegaiuri și noroi Iscat-am frumuseți și prețuri noi.” Categoria estetică de tragic presupune un conflict puternic, încordat, între o personalitate de excepție, care luptă eroic, și forțe contrarii care o covârșesc, rezultatul acestei lupte fiind înfrângerea sau moartea personajului
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
excepție. Poet el însuși, profesează o artă a durității, susținută de vâna satirică, pamfletară a temperamentului. Preferința pentru „o poezie neagră”, „de granit”, „mișcată de teroare și palpitând de ură” (Viersul), aplecarea spre viziunea grotescă și invectiva nestăpânită, fulminantă (Complotul bubei, Odă la ciocoi) îl plasează într-o familie căreia îi aparțin Heliade, Al. Macedonski, Tudor Arghezi ș.a. Târziu, vitalității fruste, deseori prolixă și necenzurată, inflamată retoric, îi iau locul pâlpâiri tainice, o undă de melancolie dureroasă, crepusculară, orchestrată discret, fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
ochi. Are cârlionții turtiți, iar ochii albaștri deschis îi sunt și mai roșii decât dimineață, când mi-a răspuns la ușă. Un tricou gri vechi îi acoperă trupul costeliv, iar un genunchi osos iese prin blugii tăiați, împreună cu coaja unei bube pe care și-a făcut-o în weekend, cu rolele. Arată ca un puști de zece ani, căruia i-au dat tuleiele. — Becky! zice cu privirea încețoșată. Salut! Ce faci aici? — Ăsta-i apartamentul în care locuiesc. Ai uitat? Ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
te privesc trecătorii este unul cu adevărat extraordinar, un amestec de dispreț, milă, invidie, nemulțumire profundă. A le înfrunta privirile este iarăși un exercițiu profund spiritual. De mine se apropie o fetiță de 10-12 ani, murdară, cu fața plină de bube, mă întreabă unde am găsit „atâtea sarmale”. Nu-i răspund nimic, doar îi întind caserola mea, fata ia direct cu mâna două sarmale, le îndeasă într-un colț de pâine scos de sub bluză, se așază lângă mine și începe să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cele ce urmează: închis pentru inventar; Dar culmea ridicolului a atins-o un anunț, remarcat de fiul meu, de 19 ani, care mi l-a relatat plin de indignare. Aspectul acesta a apărut și prin presă, dar tocmai aici este buba: nu se găsește remediu. Este vorba iarăși de o mentalitate de care se face răspunzătoare conducerea comerțului. Odată, fiind ghidul unui străin, un iranian, acesta a dorit un medicament. Prima farmacie avea anunțul: închis pentru inventar, și ne am dus
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pentru ca nimeni să nu se mai apropie de locul nesănătos. Cadavrele se ardeau vaccinuri nu existau , dar te mai salva câte unul care furase vreun cui de pe crucea lui Hristos și pe care nu-l atingeau pojarurile și scabia, nici buba neagră. Noi, cei de azi, cu toate penicilinele, iată, nu ne mai putem feri de un flagel devenit coșmar, de balega asta mare de om care-ți intră în casă când ți-e lumea mai dragă: pe la opt seara, pe la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o cantină/ întreagă, o armată de geniu, subpământean, aerian/ și terestru, ciorba de burtă, ciorba fierbinte și grasă/ în cazane de tablă.// Să-i pupăm cu curaj și mândrie/ fața sulemenită și rasă (are mustață muierea) mâncată/ de coșuri și bube, dar generoasă.” Exersarea unei astfel de priviri crude urmărește în fond să purifice, să despartă apele dintre poezie și flecăreală poetică: un poem se încheie cu versul „O, generația mea, generație, de ce te ții de palavre atât?” Volumul următor, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
sînt lipsă. Cînd vorbește, stropește abundent. Rodica simte cum i se întoarce stomacul pe dos. Ar plînge dar nu poate. Acum vede și părul din capul omului. Este bătătorit de praf și de mizerie. După o ureche o suită de bube dulci își fac veacul. Este neras și are pielea pergamentoasă. Rînjește îngrozitor. Pleacă, spune moale Rodica. Eh, de-abia m-am încălzit... O strînge cu foc. Rodica îl împinge și începe un fel de luptă. După ce a luat o mașină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un vînticel... poate a căzut jos, poate... Doamne, nu cred că mi-au furat-o! Și totuși, mi-au furat-o, pur și simplu. Nu, nu plîng, dar tare aș face-o. Banditul, hoțul, nesimțitul, să-l pedepsească Dumnezeu cu buba neagră! Au trecut trei săptămîni și am uitat de pălărie. În aceeași parcare mă acostează un vlăjgan negru ca smoala. Cumpărați trabucuri? Le vînd ieftin! Dar CD-uri, nu cumpărați? Nu, răspund scurt. O pălărie frumoasă? O dau ieftin! Atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și chelia se roșea în soarele acela ucigător. Ai mei l-au lăsat în soare și fără apă. Seara era deja țeapăn. Pușchea pe limba ta, spun eu pe românește. Ce? Păi, nu pot traduce. Adică, să-ți crească o bubă pe limbă... Dar de ce-mi dorești asta? spune surprins. Eu chiar te simpatizez. Se spune așa ca să-l înduplec pe un orisha român să nu pățesc ca ăla... A, atunci înțeleg spune Rigoberto, rîzînd prietenos. Speranțe, speranțe Departe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
1982 Borca, 8 febr. '82 Bună, dragule! Bolnav! Pur și simplu am trăit cîteva zile și nopți îngrozitoare! Am crezut că mă duc dracului! Mi-a fost teamă. Nu-mi mai fusese de mult. Închipuie-ți un om plin de bube, de răni, cu nervii praf, plîngînd de silă, năuc! Așa eram. E o zi în care mă simt mai bine! În care trupul meu începe să semene cu un trup normal. Și totuși silnicia continuă! Aud și clopotele bătînd. Tatăl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pedepse severe celor care cultivau sau vindeau tutun, impunându-se ca tutunul să fie ars în public, considerându-se periculos și dăunător. În Anglia, regele Iacob I, la 1614, condamna tutunul utilizat "de barbarii in-dieni contra a tot felul de bube de care suferă, datorită felului murdar și înnegrit al corpurilor lor și căldurii". Șahul Persiei, Abbas Sofi, pe la 1590 condamna la moarte pe toți cei care foloseau tutunul. În Japonia, shogunul Tokugava a interzis, la 1607, fumatul, condamnând pe "delicvenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
o manieră absolută, asemenea pisicii, care având șoricelul în ghearele ei îl putea introduce în orice clipă în meniu drept o gustare delicioasă la micul dejun. Da. E foarte adevărat ce se spune: "Când vrea Domnul, cu săracul, dintr-o bubă-i umple capul." (Proverb) Trăiam într-o permanentă stare de nesiguranță. Eram complet demoralizați, neștiind dacă vom mai scăpa cu viață. Ne stăpânea aceeași stare de slăbiciune și de tulburare ca în momentul arestării, când, după ce s-a închis oblonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de la Cadre la Roman, ca să afle totul despre mine. Și eram îngrozită. Nu-mi puteam permite să-mi pierd slujba. Din punct de vedere profesional, eram foarte apreciată. Pe de altă parte, din punct de vedere politic, eram plină de bube și reclamată mereu la Cadre. Am fost discutată și aspru criticată nu pentru că nu citeam Scânteia, ci pentru că nu mi-o luam acasă și o lăsam la birou. Am explicat că și soțul meu era abonat la Scânteia, că aveam
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
mine, sunt șomer, cu imputație și vot de blam!" Situația de mai sus îmi amintește și de o vorbă a unui colaborator de-al meu, portar de ambasadă, un tip simpatic și șugubăț: "Când vrea Domnul cu săracu', dintr-o bubă-i umple capu'!" Rezon!) În situația de mai sus, dorind s-o feresc pe tovarășa mea de viață de avalanșa de necazuri, documentele privind demisia, imputația, procesul... le "ascundeam" într-o mapă cu cifru, cumpărată "afară" în anii mai buni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de căpșuni, Doina visează într-o noapte că are picioarele umflate, groase ca niște butuci: privindu-și-le cu mai multă atenție constată - îngrozită - că pe ele crescuseră ciorchini de căpșuni, în straturi suprapuse, formând un conglomerat de excrescențe, de bube vegetale uriașe, roșii, verzi. * În preajma unui An Nou, înainte de 1977, în orice caz, căci sediul Uniunii Scriitorilor se mai afla pe Kiseleff, în autobuzul 34, în care m-am urcat din stația 1 Mai, ca să mă întorc acasă, mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
consensului național, al spiritului de fraternitate a rămas legat în amintirile mele despre acea zi, și despre cele următoare, vreo zece-cincisprezece, de porțiunea de pe bulevardul Șulea, dintre Sălăjan și Ozana, străbătută impetuos, radios, pe la începutul după-amiezii, când am crezut că buba răului crăpase odată pentru totdeauna. Pluteam, zburam, mă aflam în al nouălea cer. Ajuns, în fine, acasă, m-am îmbrățișat cu toți ai mei, bărbătește, ca în filme, dar niciodată n-am fost mai sincer și mai spontan ca în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
rachiu de drojdie. Era, doară - cum scria pe firma lui cu cruce roșie, cu farfuria de alamă răscroită ca pentru bărbierit și cu ștergarul atârnat sub em blema „La briciul lui Cuza“ -, „subchirurg cu diplomă“, priceput adică la răni și bube, la scrânteli și la fântânele pentru lăsat sânge din tăietura cu briciul la braț, În care băga o boabă de năut; cum și la pusul lipitorilor și al ventuzelor „calificate“; și În afară de asta, chi tarist de forță, acompaniat de pitpalacii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să-i scoată bandajul de la frunte. Mă lași să văd?... Ștefan se ferește în lături: A! Nu!... Aiasta-i cununa mea de spini! La așa "Mântuitor" așa coroană! râde el sarcastic și începe să se agite de colo-colo târșind piciorul. Buba-i aici, Sihastre! spune și își înșurubează un deget în tâmplă. Ai tu cataplasmă pentru aiastă nevăzută rană. Ai?!... Arhimandrit!... Mitropolit te fac! Am!!... Am!! se repede bătrânul îmbiindu-l cu o ulcică de pe policioară... Ce-i aicea? Afion ... Îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fi fermecat:... c-aș avea "iarba fiarelor" și d-aia nu pot fi răpus de fier vrăjmaș... Mai rău, s-a lățit vorba prin babe, cum că numele lui Ștefan Vodă îi bun la descântec de deochi și leac pentru bubă neagră, dambla, la alungat duhurile rele... și chiar la scos dracii... Ștefan surâde:... Aici, ce-i drept, au brodit-o, surâde Ștefan, la draci mă cam pricep, fie chiar și împielițați; la mulți am scos eu dracii din ei.... M-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ascuțită? își pedepsește el buzele pălmuindu-le. Nu-ncape supărare. D-aia v-am ales sfetnici, "să mi-o ziceți". Cât despre limbă, numai prostul se supără de înțepătură. Noi, boierii, boierimea cea mare avem o durere... Apăi, unde-i buba? Poate i-om găsi leacul... Domnia ta, boier Stanciule, "Marele cârcotaș", stai mărturie; mă judeci ca pe hoții de cai când greșesc și mi-o spui de la obraz: "Aiasta nu se poate, Măria ta"!... Hapul e amar. Îl înghit și-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cetatea Nechiei; hierul, pietrele, lemnele să putredzească, și să să risipească, iar trupurile acelora să stea întregi, netopite, și să le fie locașul cu Iuda și cu trechetul Ariia, și procopsală să n-aibă în toată viața lor. Lovească-i bubele lui Gheezi și cutremurul lui Cain și să-i înghită pământul de vii ca pe Daatam și Aviron.Si din bogoslovenia noastră ce ne-au dat Domnul Dumnedzău încă să fie afurisiți și în veci neiertați. Iar la cine ar
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
le ierte Dumnezeu, și de cele făcute cu voie sau fără voie, da’ eu i-am zis să-și vadă de păcatele ei, că de ale mele am eu grijă. M-am gîndit că cum am eu obrazul plin de bube și coșuri, poate mă ajută Dumnezeu să scap de ele; Am mai simțit și o durere la lingurică, așa că duminică m-am sculat de dimineață, mi-am fîcut treburile de gospodărie și după ce Ghiță a plecat cu vacile la imaș
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
altfel, nici n-au mai durat mult, nici conviețuirea cu Bazil sau, înainte de el, cu unu’ Bibi din Slobozia, care avea rîie (am descoperit acest lucru după ce am stat cu el în cameră două luni și după ce îmi zisese că bubele de pe picioare pe care le scăr pina ritualic în fiecare seară, timp de vreo oră-două, erau o chestie pe fond nervos). Cu toate că și aceste experiențe au fost ziditoare. În acea perioadă, ființele care mi-au schimbat în mod fundamental perspectiva
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]