1,311 matches
-
întîrzia seara, în codru, ori rămînea în el, toată noaptea, în cea mai deplină singurătate? Pentru că, după mintea lui de copil, în timpul zilei codrul "doarme", vrăjit, iar noaptea o zînă a codrului iese dintr-un stejar mare, sună dintr-un bucium și tot codrul se trezește din vrajă, iar Mihai sta în codru, să vadă această minune: "Sara sună glas de bucium și cerboaice albe-n turme Prin cărările de codru, de pe frunze uscate urme, Vin rupînd verzile crenge, cu tălăngile
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în timpul zilei codrul "doarme", vrăjit, iar noaptea o zînă a codrului iese dintr-un stejar mare, sună dintr-un bucium și tot codrul se trezește din vrajă, iar Mihai sta în codru, să vadă această minune: "Sara sună glas de bucium și cerboaice albe-n turme Prin cărările de codru, de pe frunze uscate urme, Vin rupînd verzile crenge, cu tălăngile de gît; Și în mijlocul pădurii ocolesc stejarul mare, Pîn' din el o'mpărăteasă iese albă, zîmbitoare, Pe umăr gol doniță albă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sub blînda batere de vînt, apa sură a lacului tremura lin și-și înfunda mișcarea creață în stuful de la iezătură; izvoarele plîngeau; pelinii suri ca argintul îmbătau cîmpul cu miros dulce; fluturii beau mierea, din miile de flori; cîntarea de bucium de la stîni cobora prin văi; lanul călătorea cu valuri de smarald; văile sunt în aburi de argint; marea turbează de valuri împinsă, și-și scutură coama de spume și vînt; în umede lanuri de-albastru ceresc, merg norii cu hainele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
48 De aici, poetul a trecut în prima redactare, la Povestea codrului: "Amîndoi trecem în codru Rătăciți și singurei Ne culcăm lîngă izvorul Ce răsare sub un tei (...) Adormi-vom, troeni-va Teiul floarea peste noi S-auzim prin somn un bucium De la stînile de oi."49 În sfîrșit, de aici a trecut ușor, în Dorința: Adormind de armonia Codrului pătruns de gînduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rînduri-rînduri." 50 Izvorul de care e vorba aici se afla sub
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în narațiunea intitulată provizoriu Cuconul Vasile Creangă: "Abia sara, cînd satul devine centrul vieții pămîntului ce-l înconjură, se începe acea duioasă armonie cîmpenească, idilică și împăciuitoare. Stelele izvorăsc umede și aurite, pe jumalțul cel adînc și albastru al cerului, buciumul s-aude pe dealuri, un fum de un miros adormitor împle satul, carele vin cu boii osteniți, scîrțîind din lanuri, oamenii vin cu coasele de-a umăr, vorbind tare, în tăcerea serii. Talangele turmelor, apa fîntînilor, cumpănele sună, scrînciobul scîrțîie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
care el a copilărit și s-a născut ca poet: Să-i fie codrul aproape, ca să audă cum stejarii își scutură creanga, la adierea vîntului; sub cer senin, somnul să-i fie îngînat de sunet de talangă, de cîntare de bucium, și de glas de corn, iar teiul sfînt să-l acopere cu florile și cu aducerile aminte... Se simțea atît de străin, atît de bătrîn și atît de singur! O dată cu vînzarea Ipoteștiului, fusese și el jefuit! Pierduse tot! Unde ești
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
proprietar (2); sărac (2); scop (2); a stăpîni (2); timp (2); -; abține; achiziționa; acum; adă; a aduna; aer; agonisi; ai; ajutor; alegere; amintiri; apă; n-are; nu are; aură; avar; avariție; avea; n-avea; avuții; ban; banii; bine; biscuiți; bomboane; bucium; cal; caracter; carte; a cere; chibzuit; cînd; cîștig; covor; a dărui; decizie; a defini; deloc; dețin; deținut; dispoziție; dispus; doi; dorește; a dori; dorințe; dragoste; dreptul; și el; elegant; emoții; era; foaie; a se folosi; geacă; gînd; gripă; harnic; hoț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dăm de știre / Despre a noastră venire: / Că jupânului nostru mire / I-o venit vremea de-nsurat. În zori de zi s-o sculat, / Fața albă și-o spălat, / La icoane s-o-nchinat, / Apoi frumos s-o-mbrăcat /.../ Apoi flinta și-o-ncărcat, / Din bucium a buciumat, / Văile c-o răsunat, / Munții capu ș-o plecat / Și la dânsu s-o-nchinat; / Apele s-o tulburat, / Soarele s-o arătat..."119 Relația dintre om și codru (respectiv arbore) nu este constantă, liniară, uneori este antinomică, în funcție de trăirea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este dat/ Să distilez în ritmuri această tulburătoare vreme./ Ioan Alexandru din nou entuziasmat/ Citește în cenacluri o mie de poeme" ("Autoportret"). Poezia este o permanentă căutare: "Umblu din poartă-n poartă în căutarea ta,/ Din zare în zare cu buciumul în mână." Poetul răscolește adâncimile: "Ochiul rotit prelung în rotocoale/ Bate-n fântâni cu ploi de curcubeie". Se întoarce la tradiție, la obiceiuri și ceremoniale vechi, la folclor: "Întoarce-te la casa geamului deschis" ("Poezie"). În poemul "Cât infern" pune
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nu fie bîntuite de primejdii. M Spre Sf. Gheorghe se ia mana vitelor. Ciobanii, ca să apere oile de vrăji și de luatul manei, se scoală în ziua de Sf. Gheorghe în zori de ziuă și buciumă; numai pînă unde ajunge buciumul, numai pînă acolo merg vrăjile. Dacă cîntă cucul în luna lui mart pe la-nceput, are să fie anul mănos. Dacă vaca nu dă lapte, atunci se crede că alții i au luat mana; deci se descîntă cu tărîțe, care i se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în metru antic); Luceafărul (1880-1883); volumul Poezii, sub îngrijirea și editarea lui Titu Maiorescu. TEME ȘI MOTIVE ALE OPEREI EMINESCIENE a. natura și iubirea tema romantică fundamentală a liricii eminesciene. Elemente frecvente: codrul, teiul, lacul, izvorul, marea, plopul, floarea albastră, buciumul, cornul, femeia-înger, femeia-demon, zburătorul, reveria, visul, solitudinea, voluptatea în Sara pe deal, Povestea codrului, Înger și demon, Dorința, Făt-Frumos din tei, Și dacă..., Lacul, Crăiasa din povești, O, rămâi..., Călin (file din poveste); Luceafărul. Lirica erotică eminesciană cuprinde două etape
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
punct miraculos, care se mișcă înlesnind creația. Sărmanul Dionis, geniu inadaptabil, vrea să evadeze din lumea lui în paradisul lunar. Iubirea se împlinește într-un spațiu terestru protector, exuberant, plin de vitalitate, de armonie, în codru ( Dorința) sau aproape de jalea buciumului și plânsul apelor (Sara pe deal). Atrăgătoare sunt "codrul de verdeață", "ochi de pădure", "trestia cea lină" (Floare albastră). Într-o natură terestră exuberantă se desfășoară și idila din Luceafărul, dintre Cătălin și Cătălina. Evaziunea în vis: Cunoașterea, singura cale
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
planul naturii, dimensiunea terestră ("deal", "turmele", "apele", "salcâmul" interferează cu cea cosmică ("stelele", "luna", "cerul"), într-un tablou al înserării în care imaginile vizuale se împletesc, de cele mai multe ori, cu imaginile auditive. În aceste strofe se combină descriptivul cu meditația: buciumul nostalgic "sună cu jale", apele "plâng, clar izvorând din fântâne", turmele urcă dealul care se proiectează spre cer, în timp ce stele "le scapără-n cale". Personificarea buciumului și a apelor sugerează armonia naturii cu sentimentele poetului, așteptarea, dorul de iubire. Un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de cele mai multe ori, cu imaginile auditive. În aceste strofe se combină descriptivul cu meditația: buciumul nostalgic "sună cu jale", apele "plâng, clar izvorând din fântâne", turmele urcă dealul care se proiectează spre cer, în timp ce stele "le scapără-n cale". Personificarea buciumului și a apelor sugerează armonia naturii cu sentimentele poetului, așteptarea, dorul de iubire. Un simbol expresiv este salcâmul, martorul unei posibile iubiri terestre, care capătă valențe cosmice, tinzând spre un sentiment total. În primele strofe distingem melancolia serii, farmecul dureros
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este susținută de imagini vizuale și auditive, de epitete și metafore plasticizate care scot în evidență chipul iubitei și intensitatea trăirii erotice. În pastelul înserării, sugestia de atemporalitate este evidențiată de adjectivele "vechi" și "palat" și de substantivele "casele", "fluiere", "buciumul", "toaca", dar și "cumpăna fântânii", "clopotul". Ultimele două strofe relevă căderea în vis, imaginarea iubirii ca spectacol unic, dominat de întrebarea retorică: "Astfel de noapte bogată/ Cine pe ea n-ar da viața lui toată?" Dar sintagma "clipa cea repede
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
al statorniciei sentimentului erotic. În dorința de a prelungi clipa în eternitate, îndrăgostiții vor evada din real în oniric ("vom adormi"). Interjecția din final aduce o notă de melancolie semnificând fericirea trecătoare. Din inventarul figurilor de stil se rețin personificările ("buciumul sună cu jale", "apele plâng"), metaforele ("stelele nasc umezi"), comparațiile ("sufletul meu arde-n iubire ca para"), epitetele ("luna... sfântă și clară"). La nivel fonetic remarcăm muzicalitatea vocalelor "u" și "â", care creează impresia de melancolie, în versuri de 12
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
stejarul din Borzești, imortalizată de junimistul Nicolae Gane în frumoasa povestire Stejarul din Borzești. Localitatea a aparținut din secolul al XVIII-lea răzeșilor, unor boieri (Aslan) sau mănăstirilor din jur. De accea, în documentele vremii, așezarea apare cu formele Bucium, Buciumul și Buciumi. Pe teritoriul României, se înregistrează multe nume de locuri precum Bucium, Buciumi, Buciumeni. Et.: ap. Bucium d.lat.bucinum. CAȘIN, sat, pârâu și mănăstire, situate în sud-vestul județului Bacău, fiind vecine cu Bogdănești (nord-vest), Onești (nord), Ștefan cel Mare
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Borzești. Localitatea a aparținut din secolul al XVIII-lea răzeșilor, unor boieri (Aslan) sau mănăstirilor din jur. De accea, în documentele vremii, așezarea apare cu formele Bucium, Buciumul și Buciumi. Pe teritoriul României, se înregistrează multe nume de locuri precum Bucium, Buciumi, Buciumeni. Et.: ap. Bucium d.lat.bucinum. CAȘIN, sat, pârâu și mănăstire, situate în sud-vestul județului Bacău, fiind vecine cu Bogdănești (nord-vest), Onești (nord), Ștefan cel Mare (est). În 1865 sunt înregistrate 338 de case, iar la ultimul recensământ (2004
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
secolul al XVIII-lea răzeșilor, unor boieri (Aslan) sau mănăstirilor din jur. De accea, în documentele vremii, așezarea apare cu formele Bucium, Buciumul și Buciumi. Pe teritoriul României, se înregistrează multe nume de locuri precum Bucium, Buciumi, Buciumeni. Et.: ap. Bucium d.lat.bucinum. CAȘIN, sat, pârâu și mănăstire, situate în sud-vestul județului Bacău, fiind vecine cu Bogdănești (nord-vest), Onești (nord), Ștefan cel Mare (est). În 1865 sunt înregistrate 338 de case, iar la ultimul recensământ (2004) viețuiau 3903 locuitori. Cu timpul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Făžețel ș.a. Un fenomen care este, în egală măsură, fonetic și morfologic, explicabil prin fonetică sintactică, este dispariția lui l (articol hotărât enclitic) și a lui i , la același articol pentru substantivele masculine în cazul genitiv, ca în exemplele: Dealu Buciumului, Drumu Bogdănii, Fundu Blidarului, Lacu Cișmelelor, Părău de Hotar, Plaiu Ars, Podu Curiței; Cișmeaua lu Grozescu, Fântâna lu Agachi, Groapa lu Gherasim, Poiana lu Coman etc. De natură strict fonetică este, ca și în cazul numelor comune, închiderea vocalelor finale
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
fără stridențe, cu rezonanțe adânci și prelungi, intens picturale. Peisagistica sa abordează lumea în toate ipostazele determinate de succesiunea ciclică a lunilor anului, surprinzând de fiecare dată ceea ce este specific pentru fiecare anotimp în parte. Sălcii, Cartierul Tătărași, Stejari la Bucium, Peisaj la Repedea, Ogorul colectiv și Peisaj din Bucium, spre exemplu, sunt caracteristice pentru ciclul estival: Iașii cu Golia, Toamna la Bucium, Peisaj de toamnă, Toamnă la Liteni, Sălcii - toamna sunt reprezentative pentru ciclul autumnal, pe câtă vreme Iarna în sat, Peisaj
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Peisagistica sa abordează lumea în toate ipostazele determinate de succesiunea ciclică a lunilor anului, surprinzând de fiecare dată ceea ce este specific pentru fiecare anotimp în parte. Sălcii, Cartierul Tătărași, Stejari la Bucium, Peisaj la Repedea, Ogorul colectiv și Peisaj din Bucium, spre exemplu, sunt caracteristice pentru ciclul estival: Iașii cu Golia, Toamna la Bucium, Peisaj de toamnă, Toamnă la Liteni, Sălcii - toamna sunt reprezentative pentru ciclul autumnal, pe câtă vreme Iarna în sat, Peisaj de iarnă, Amintiri din satul natal, Copaci - iarna, Iarna
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
anului, surprinzând de fiecare dată ceea ce este specific pentru fiecare anotimp în parte. Sălcii, Cartierul Tătărași, Stejari la Bucium, Peisaj la Repedea, Ogorul colectiv și Peisaj din Bucium, spre exemplu, sunt caracteristice pentru ciclul estival: Iașii cu Golia, Toamna la Bucium, Peisaj de toamnă, Toamnă la Liteni, Sălcii - toamna sunt reprezentative pentru ciclul autumnal, pe câtă vreme Iarna în sat, Peisaj de iarnă, Amintiri din satul natal, Copaci - iarna, Iarna în Țicău, Padure - iarna ș.a. sunt ilustrative pentru ciclul hibernal, toate la un
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
colecția Pinacotecii ieșene. Dominat de turnurile Goliei și ale Palatului Culturii, orașul de pe șapte coline, apare adâncit într-o liniște încărcată de istorie, de poezie, de reverii și meditații cuprinse de cețurile gri-albăstrii, care coboară învăluitoare dinspre dealurile molcome ale Buciumului, ale Cetățuii și Galatei. Ne întampină aici, în primul plan, copaci cu frunzișul pârguit, ruginiu, surprins în ocruri coapte, dincolo de care se desfășoară în planuri succesive, colinele unduioase ce se pierd în depărtări albastre învăluite în cețurile difuze ale orizontului
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
cețurile difuze ale orizontului care le stompează treptat contururile în aburii lor diafani. Apropiat ca structură compozițională, ca atmosferă cromatică și ca intensitate lirică, dar dominat aproape total de brunurile ruginii ale toamnei târzii este și peisajul intitulat Toamna la Bucium, existent, de asemenea, în patrimoniul Muzeului de artă din același oraș. Ca și în Iașii cu Golia , Cămăruț izbutește să capteze acea frumusețe inefabilă specifică Iașului și împrejurimilor sale, pe care numai pictorii care au ajuns la o profundă comuniune
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]