2,036 matches
-
10; Doina Curticăpeanu, Labirintul gândirii gândiriste, F, 1998, 3; Gheorghe Grigurcu, Revolta autorului împotriva operei, RL, 1998, 20; Ion Simuț, Cel mai tânăr istoric literar, „Cuvântul”, 1998, 6; Nae Antonescu, O monografie Mircea Streinul, „Discobolul”, 1998, 5; Dumitru Micu, Studii bucovinene, CC, 1998, 5-8; Nicolae Cârlan, Mircea A. Diaconu, „Mircea Streinul. Viața și opera”, CRC, 1998, 3; Nicoleta Cliveț, Iluziile și deziluziile criticului literar, VTRA, 1998, 12; Cornel Munteanu, Mircea Streinul într-o monografie critică, ST, 1999, 2; Emil Iordache, Cărțile
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
SOCIETATEA LITERARĂ A JUNIMII STUDIOASE, asociație înființată la Suceava în 1867. Inițiativa aparține unui grup de intelectuali bucovineni, printre care Simion Florea Marian, Vasile Gherman Pop și Ilie Pantazi, conștienți de necesitatea insuflării în rândul tinerilor a interesului și dragostei față de literatura română și de istoria națională. În viziunea fondatorilor, trebuia ca elevii atrași de activitatea societății să
SOCIETATEA LITERARA A JUNIMII STUDIOASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289761_a_291090]
-
marcarea datelor legate de viața și activitatea lui Vasile Alecsandri, Aron Pumnul, I. G. Sbiera, Traian Chelariu, Mircea Streinul ș.a. Din 1990 până în 1995 editează ziarul „Plai românesc” (redactori: Vasile Tărâțeanu, Ilie T. Zegrea, Ștefan Broască), la care colaborează scriitori bucovineni. În cadrul filialei de la Universitatea din Cernăuți funcționează cenaclul literar „Mircea Streinul” (condus de Lora Bostan), care organizează anual festivaluri și concursuri literare, cu participarea scriitorilor din România și Republica Moldova. Repere bibliografice: Grigore C. Bostan, Aspecte din activitatea Societății „Mihai Eminescu
SOCIETATEA PENTRU CULTURA ROMANEASCA „MIHAI EMINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289763_a_291092]
-
SOCIETATEA LITERAR-SOCIALĂ ROMÂNIA, asociație înființată la Viena în 1868. Studentul bucovinean C. Aronovici, nemulțumit de faptul că în „societatea literară și științifică” a studenților români la Viena, creată în 1864, numărul membrilor era mic, întemeiază o nouă asociație, cu un program mai apropiat de aspirațiile și idealurile lor. Cea dintâi grupare
SOCIETATEA LITERAR-SOCIALA ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289758_a_291087]
-
1942 publică „Revista Bucovinei”, transferată în 1944 de la Cernăuți la București. Din iunie 1990 va patrona revista „Septentrion”, apărută la Rădăuți, în același an filiala din Suceava scoate „Țara Fagilor”, iar mai târziu, în 2003, filiala din București editând „Mesager bucovinean”. Aflată la început sub înrâurirea concepțiilor despre limbă ale lui Aron Pumnul, societatea a renunțat treptat la ele, datorită, în parte, și contribuției aduse, în această direcție, de Dimitrie Petrino (în broșura Puține cuvinte despre coruperea limbei române în Bucovina
SOCIETATEA PENTRU CULTURA SI LITERATURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
titular a fost I. G. Sbiera, care deținea concomitent și funcția de secretar al societății, arătându-se unul din cei mai activi membri. O atenție deosebită s-a acordat școlii în limba română. S-a organizat o subscripție printre românii bucovineni, pentru obținerea fondurilor necesare întreținerii școlilor comunale românești. S-a înființat, de asemenea, o tipografie (Tipografia Mitropolitul Silvestru). Considerând literatura un mijloc eficient de cultivare și întărire a sentimentului național, societatea a contribuit la răspândirea în Bucovina a scrierilor lui
SOCIETATEA PENTRU CULTURA SI LITERATURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
Pe parcursul a cinci ani, până în 1944, cu excepția perioadei de ocupație sovietică din 1940-1941, S.S.B. a ținut ședințe aproape în fiecare sâmbătă, a organizat șezători literare, întâlniri ale scriitorilor cu cititorii, la Cernăuți, Storojineț, Hotin, Suceava, a inițiat „Colecția Societății Scriitorilor Bucovineni”, în care au apărut câteva volume colective de versuri și proză, a editat „Revista Bucovinei” (Cernăuți, 1942-1944, Timișoara, 1944), sub îngrijirea lui Dragoș Vitencu și a lui Traian Cantemir. În 1995 a fost reînființată la Suceava, membri ai ei devenind
SOCIETATEA SCRIITORILOR BUCOVINENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289770_a_291099]
-
roman de analiză, RL, 1983, 14; Florica Dimoftache, „Umbra”, ATN, 1983, 11; Liviu Papadima, „Jocul”, TBR, 1984, 281; Constantin Crișan, Între magie și real, RL, 1985, 5; Grigore Scarlat, „Vameșul ploilor” , ST, 1988, 2; Adrian Dinu Rachieru, Tentația onirosimilului, „Pagini bucovinene”, 1988, 7; Cosma, Romanul, I, 251-252; Nicolae Bârna, Naratorul ca protagonist, RL, 1989, 29; Claudiu Constantinescu, Romanul unei metafore, RL, 1991, 5; Daniel Cristea-Enache, O viață ca-n romane, ALA, 1998, 440; Niadi Cernica, Orgoliul lucidității integrale, „Crai nou” (Suceava
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
apoi director adjunct la Editura Ion Creangă și ziaristă la „Curierul național”. Debutează cu versuri în „România literară” (1971) și editorial cu placheta Totem în alb (1973), premiată de Uniunea Scriitorilor. Scrie articole de critică literară și culturală în „Pagini bucovinene”, „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Bucovina literară”, „România literară”, „Vatra” ș.a., în 1996 fiind premiată pentru jurnalism cultural de Uniunea Scriitorilor. Ca poetă, S. se remarcă de la început prin maturitatea scriiturii și construcția sigură a versului, „prin bogăția și diversitatea
SAVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]
-
Povești poporale românești, Cernăuți, 1886; Colinde, cântece de stea și urări la nunți, Cernăuți, 1888; Povești și poezii populare românești, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1971. Ediții: Codicele Voronețean, introd. edit., Cernăuți, 1885. Repere bibliografice: Alexe Procopovici, Doi dascăli bucovineni: I. G. Sbiera și Sextil Pușcariu, LU, 1920, 4-5; Loghin, Ist. lit. Bucov., 99-102; Alexe Procopovici, I. G. Sbiera, Cernăuți, 1936; Nicolae Tcaciuc-Albu, Viața și opera lui Ion Sbiera, Cernăuți, 1936; Nicolae Bot, Activitatea de folclorist a lui I. G.
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
Cernăuți, 1936; Nicolae Tcaciuc-Albu, Viața și opera lui Ion Sbiera, Cernăuți, 1936; Nicolae Bot, Activitatea de folclorist a lui I. G. Sbiera, REF, 1967, 1; Bucur, Istoriografia, 201-203; Bârlea, Ist. folc., 124-127; Dicț. lit. 1900, 768-769; George Muntean, Un cărturar bucovinean: Ion G. Sbiera, RL, 1987, 8; Satco-Pânzar, Dicționar, 201-202; Pavel Țugui, I. G. Sbiera, „Glasul Bucovinei”, 1996, 4; Datcu, Dicț. etnolog., II, 199-200. I. H.C.
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
formează, de obicei, tematica editorialelor scrise de I. T. Zegrea și Ștefan Hostiuc. Valoroase sunt paginile de istorie literară și culturală, de critică și eseistică, ilustrate de Mihai Cimpoi (Iconarii între logos și istorie), Mircea Lutic (studii despre reviste literare bucovinene), Grigore C. Bostan (Intelectualul român la Cernăuți), Nicolae Bilețchi (Nuvelistica lui Ion Druță: viziune unitară și coerență compozițională), Alina Ciobanu-Tofan (Fenomenul literar basarabean între protocronism și sincronism) ș.a. În cadrul rubricii „Eminesciana” participă cu articole George Muntean (Eminescu și Veronica Micle
SEPTENTRION LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
îi aparțin cele mai adecvate comentarii despre lirica de astăzi, incluse în rubrica „Portrete în sepia”. La S.l. colaborează cu versuri Elena Marița, Ilie Motrescu, Vasile Tărâțeanu, Ion Beldeanu, Ion Filipciuc, Simion Gociu, Vitali Kolodii, Mircea Lutic ș.a. „Poezia tânără bucovineană” este reprezentată în sumar de Rodica Ursuleac, Constantin Ungureanu, Elena Apetri. Texte de obicei memorialistice semnează Grigore Crigan (Programul «Timpul», Petrică), Dumitru Covalciuc (Tinerețea lui Doxachi Hurmuzachi), Gheoghe Ardinu (Basme și clepsidre), Nicolae Havriliuc (Pe strada Holgasse). La rubrica „Documentar
SEPTENTRION LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
Cele mai numeroase și consistente pagini se referă la contribuția culturală a Bucovinei: Bucovina. Istorie și demografie, Bucovina în perioada interbelică. Universitatea de Vladimir Trebici, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, Ioan Slavici și Bucovina, Eminescu și literatura bucovineană la 1860-1870 de D. Vatamaniuc, Ideea de progres la Eminescu de Ioan Saizu, Acte culturale bucovinene de George Muntean, Modelul Bucovinei, Bucovina în mileniul al treilea de Radu Grigorovici, „Revista Bucovinei” (1942-1945) de Mircea Grigoroviță, Bucovina istorică - un eden pierdut
SEPTENTRION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289626_a_290955]
-
demografie, Bucovina în perioada interbelică. Universitatea de Vladimir Trebici, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, Ioan Slavici și Bucovina, Eminescu și literatura bucovineană la 1860-1870 de D. Vatamaniuc, Ideea de progres la Eminescu de Ioan Saizu, Acte culturale bucovinene de George Muntean, Modelul Bucovinei, Bucovina în mileniul al treilea de Radu Grigorovici, „Revista Bucovinei” (1942-1945) de Mircea Grigoroviță, Bucovina istorică - un eden pierdut? de Daniel Hrenciuc etc. Și la rubrica „Personalități ale Bucovinei” sunt incluse texte evocatoare: Un cărturar
SEPTENTRION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289626_a_290955]
-
declara, că meseria „minunată și ingrata în același timp” de traducător i se potrivea, și-a ales că specialitate secundară limba și literatura română oarecum din întâmplare, ghidată doar de informațiile oferite de un unchi și de fotografiile unor mănăstiri bucovinene. Își susține masteratul cu teza Une Poétique de l’exil, focalizata asupra operei lui Benjamin Fondane (B. Fundoianu). Obține apoi și „diplomă de cercetare și studii aplicate” în limba și cultura română, la INALCO-Paris VII. Ulterior lucrează la Editură Seuil
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
în exces ficțiunea. În Oameni și munți caracteristice sunt texte ca Bistrița, apă vioară, Un râu al sintezelor, Legende și oameni, plute, păduri sau Bistrița urcă pe trepte de aramă, amestec de relatare reportericească și exaltare poetică. Munții din peisajul bucovinean, considerați „niște făpturi mărețe și vii”, figurile oamenilor, legendele spațiului rural în relația lui cu contemporaneitatea, fantasticul, obiceiurile folclorice pigmentate cu vocabule specifice, conduc spre alcătuirea unei „monografii sentimentale”. SCRIERI: Luceferii de sub grindă, București, 1950; Inima gospodăriei, București, 1951; Învățătoarea
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
1974, 37; Val Condurache, Miniaturi, CL, 1975, 1; Constantin Blănaru, Prozatori suceveni, CRC, 1976, 45; [George Sidorovici], CRC, 1976, 52 (semnează Al. Călinescu, Cătălin Ciolca, Grigore Ilisei); Popa, Dicț. lit. (1977), 505; Mihail Iordache, Un reprezentant al ethosului românesc, „Pagini bucovinene”, 1982, decembrie; Satco-Pânzar, Dicționar, 207-208; Popa, Ist. lit., II, 807; Ion Murgeanu, Opera omnia. Am cunoscut pe..., „Cetatea literară”, 2002, august. C. Dt.
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
susținută corespondență cu membrii Astrei. Se întoarce la Cernăuți după 1870, funcționând ca profesor principal la Institutul Pedagogic din localitate. Activitatea de traducător a lui S.-S. se concentrează inițial asupra narațiunilor populare. Impresionat de bogăția și varietatea repertoriului folcloric bucovinean, el transpune patruzeci și opt de povești populare. Culegerea Romänische Märchen aus der Bukowina, inclusă în „Zeitschrift für deutsche Mythologie und Sittenkunde” (1853, 1855) și în „Czernowitzer Zeitung” (1881, 1883), cuprinde basme, povești propriu-zise, povești cu animale, prezente și în
SIMIGINOWICZ-STAUFE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289680_a_291009]
-
München, 1966, passim; Ludwig Adolf Simiginowicz-Staufe. Dichter und Schriftsteller, „Der Süddeutsche” (München), 1963, 2, 5; Virgil Tempeanu, Vechi traducători germani ai prozei românești, SLU, 1969; Anca Goția, Din corespondența lui L. A. Simiginowicz-Staufe cu Astra, T, 1986, 9; Joachim Wittstock, Scriitorul bucovinean Ludwig Adolf Simiginowicz-Staufe în Transilvania, „Filosofie și istorie” (Sibiu), 1990; Emil Satco, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene, Suceava, 1997, 159. A.Gț.
SIMIGINOWICZ-STAUFE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289680_a_291009]
-
Tempeanu, Vechi traducători germani ai prozei românești, SLU, 1969; Anca Goția, Din corespondența lui L. A. Simiginowicz-Staufe cu Astra, T, 1986, 9; Joachim Wittstock, Scriitorul bucovinean Ludwig Adolf Simiginowicz-Staufe în Transilvania, „Filosofie și istorie” (Sibiu), 1990; Emil Satco, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene, Suceava, 1997, 159. A.Gț.
SIMIGINOWICZ-STAUFE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289680_a_291009]
-
prezent în „Arta”, „România literară”, „Secolul 20”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. Face traduceri din Stendhal, Hippolyte Taine, Henri Focillon și stilizează transpuneri din Boris Bednâi, Serghei Krutilin, Alexandr Ceakovski. Un timp realizează emisiunea radiofonică „Săptămâna unui meloman”. Deși de origine bucovineană și stabilit în București, Ț. poate fi situat, ca modalitate literară, printre „târgoviștenii” Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu și Costache Olăreanu. Apropierea s-a făcut, după cum scriitorul a fost așezat și în tradiția lui Mircea Eliade, Mihail Sebastian sau Anton
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
și critică literară”, PLI, 1937, 2-3; Ovidiu Papadima, „Pagini de istorie și critică literară”, G, 1937, 4; Petru Iroaie, „Pagini de istorie și critică literară”, FF, 1937, 1-4; I. M. Rașcu, Convingeri literare, București, 1937, 107-111; C. Loghin, Antologia scrisului bucovinean până la Unire, II, Cernăuți, 1938, 238-256; Romulus Demetrescu, „Studii și documente literare”, PLI, 1939, 7-12; C. Fântâneru, „Studii și documente literare”, UVR, 1940, 33; Streinu, Pagini, V, 302-305; Șerban Cioculescu, În marginea unor noi „Studii și documente literare”, PL, 1942
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
declarații: istoricul literar găsește în paginile versiunii românești a ziarului patruzeci și șase de articole semnate de poet cu pseudonimul Sigma. Ț. se mai ocupă de istoria și cultura ținuturilor natale: Contribuții la o istorie a mișcării cultural-științifice din ținuturile bucovinene (1977) și Bucovina. Istorie și cultură (2002). Dintre edițiile pe care le-a alcătuit se detașează Scrieri de A. E. Baconsky (I-II, 1990) și volumele de documente referitoare la activitatea diplomatică a lui Lucian Blaga (I-III, 1995). Alte
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
I. G. Sbiera) și din opera câtorva scriitori (Grigore H. Grandea, Alice Călugăru, D. Ciurezu, Iulian Vesper), vin să întregească acest efort. SCRIERI: Grigore H. Grandea. Omul și opera, Craiova, 1977; Contribuții la o istorie a mișcării cultural-științifice din ținuturile bucovinene, Craiova, 1977; Restituiri. „Cazul Blaga”, Craiova, 1983; Eminescu-Creangă. Documente biografice inedite, București, 1996; Amurgul demiurgilor. Arghezi, Blaga, Călinescu, București, 1998; Arghezi necunoscut. Zbuciumul vieții și zidirea operei, București, 1998; Istoria și limba română în vremea lui Gheorghiu-Dej, București, 1999; Dosarul
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]