690 matches
-
avem materiale suficiente în școli fiindcă toate guvernele care s-au perindat la putere au fost preocupate în primul rând de reducerea bugetului la învățământ și sănătateă Vorbeam ca la pereți dacă n-ar fi apărut preotul căpitan Totoescu Boris, bucovinean, care i-a spus: “Ce spune domnul elev plutonier Brumă este adevărat. Din acest moment orice utilizare a lucrurilor din școală se consideră jaf și va fi pedepsit după legile stării de război”. și așa a rămas. Nu-mi propun
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Bucovinei, Ținutul Herța, Insula Șerpilor, subiecte care Într-un anume limbaj s-au introdus și În manualele școlare. Tema teritoriilor ocupate ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov era reamintită În variate Împrejurări. În țară se aflau refugiați 700.000 basarabeni și bucovineni victime ale Pactului și aceștia, firesc, purtau sentimentul unei datorii. Generația Unirii din 1918 care supraviețuise lagărelor și deportărilor era o prezență activă: Pan Halippa, E. Sinicliu, Vlad și Grigore Cazactiu, Anton Crihau, I. Păscăluță, Vasile Harea ș.a. Poeții și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a Încheiat revederea din 1987. „Ne Închinăm țării că ne-a ocrotit și ne-a format inspirându-ne respectul pentru Înaltele valori umane; Înțelegem acum de ce legendarul Anteu, fiul Geei era puternic atâta timp cât atingea pământul natal.” La Iași basarabenii și bucovinenii formau un procent Însemnat din populația orașului. Sărbătorile de peste an aduceau grupuri numeroase la biserica Frumoasa - paroh Pr. Leonida Sava (jud. Lăpușna), biserica Albăparoh Pr. Grigore Năvroteanu (jud. Orhei), Mitocul Maicilor - Pr. Mircea Stoleriu (jud. Soroca), biserica din str. Ștefan
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
constituție. Mass-media și diverse persoane oficiale, În mod arbitrar, impropriu și tot mai frecvent, denumesc recenta formațiune statală - Moldova. Această noțiune istorico-geografică este uzurpată, Însușită fraudulos și monopolizată de către autoritățile de la Chișinău, care mai invocă și principiul autodeterminării. Or, basarabenii, bucovinenii, transnistrenii nu sunt popoare aparte care se pot constitui În state independente, aplicând principiul autodeterminării. Ei nu sunt decât o parte componentă a poporului român. Și daca s-ar respecta dreptul istoric și dreptul internațional, nimeni nu ar recunoaște actuala
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Enache - cine se joacă cu soarta țării? Ioan Mugioiu (germania) - Cum Îți așterni, așa dormi. Mihai Chistrugă - Considerente privind minoritatea românească din Ucraina. Ion Beldeanu - Cartea românească interzisă la Cernauți. Ana Dinescu - Liga Studenților cere să se intervină În sprijinul bucovinenilor. Mihai Vicol - Nici școala unde a Învățat Eminescu nu mai este În limba română. Marius Costin - Credulitatea În politică. Irina Donciu - România uitată? Pentru noi niciodată. Mihai Vicol - Românii din nordul Bucovinei și Tinutul Herța sunt mândri de originea lor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
culturală În satele sub ocupație. Alte organizații animate de același ideal activează În toate județele țării: Avram Iancu (Prof. dr. I. Th. Stan), Acțiunea națională pentru Reîntregirea României (Claudiu Iordache), Societatea Spiritualității românești din Moldova (Dr. V. Pruteanu) Uniunea Românilor bucovineni (Ing. dr. Lorin Fortuna), Societatea pentru literatură În Bucovina (Prof. I. Popescu Sirețeanu), Fundația „Ion Inculeț” (Ing. Prof. I. Slănină), Asociația Europeană a Cadrelor Didactice (Conf. Dr. Corneliu Zeană), Columna (Toma Istrati) etc. Societatea Culturală Ginta Latină devenită Fundație din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
politice, bun vorbitor și făcând tuturor cea mai bună impresie, n-ar fi putut câștiga decât o parte din masele legionare și nu cred că le-ar fi putut electriza la nevoie. Este un conducător, dar nu conducătorul. Vasile Iasinschi , bucovinean de neșovăitoare credință legionară, unul dintre vechii sfetnici ai Căpitanului, fără a avea cultura și orizontul lui Constant, avea neîndoielnic cealaltă calitate ce îi lipsea primului, puterea aceea interioară simțită în chip instinctiv de mase, care în această privință nu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
urâtă și gălăgioasă și care-l aduse în clasa lui Labiș pe propriul ei nepot, un Comănescu din Comănești, pe care îl persecuta cumplit. E drept, nici băiatul nu se omora cu învățătura. Geografia o preda și morocănosul Haralambie Băeșu, bucovinean, care, după ce a ieșit la pensie, a și murit. L-a înlocuit tânărul Bânzaru care, pe un ton solemn ce îngheța inimile, anunța câte un „extemporal!” Igiena o controla în mai mare măsură decât o preda doctorul Bercovici, care, înșirând
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
serie de greutăți. Autorul se referă și la dificultățile pe care mitropolitul Nectarie Cotlarciuc le-a întâmpinat în problema stilismului, întrucât anul întronizării sale în calitate de mitropolit coincide cu anul schimbării calendarului în Biserica Ortodoxă Română. Pentru că mulți dintre bucovineni nu au acceptat noul calendar, mitropolitul Nectarie a dispus susținerea de cateheze în biserici în scopul lămuririi lor în această chestiune. Mitropolitul personal a efectuat, în acest sens, mai multe vizite pastorale în cadrul cărora a vorbit despre problema calendarului. Tot
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
stăpânire habsburgică. În decurs de 12 ani, Bucovina a fost subordonată direcției militare a Curții vieneze, iar în 1786 este alipită la Galiția. O dovadă a păstrării conștiinței regionale a populației Bucovinei în timpul apartenenței ținutului la Galiția este faptul că „bucovinenii n-au abandonat niciodată lupta pentru suveranitatea țării lor”. Abia în anul 1849, în urma Revoluției de la 1848, Bucovina a fost proclamată ducat autonom. De atunci, cetățenii țării și-au obținut individualitatea care a înlesnit dezvoltarea conștiinței regionale. Dârzenia românilor bucovineni
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
bucovinenii n-au abandonat niciodată lupta pentru suveranitatea țării lor”. Abia în anul 1849, în urma Revoluției de la 1848, Bucovina a fost proclamată ducat autonom. De atunci, cetățenii țării și-au obținut individualitatea care a înlesnit dezvoltarea conștiinței regionale. Dârzenia românilor bucovineni a fost impulsionată și de faptul că prin unirea celor două principate în 1859 s-au pus bazele Statului Național Român, iar Războiul de Independență din 1877 a stimulat la românii bucovineni procesul de emancipare. În Primul Război Mondial (1914
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de Independență din 1877 a stimulat la românii bucovineni procesul de emancipare. În Primul Război Mondial (1914 - 1918), Bucovina a intrat în luptă cu doi ani înaintea României. Sub steagul habsburgic au fost mobilizați inițial 30.000 de mii de bucovineni. Bucovina se unește cu România la 28 noiembrie 1918, iar Austria renunță la fostul Ducat al Bucovinei prin tratatul de la Saint Germaine, din 1919. În momentul unirii, o delegație de 15 bucovineni, sub conducerea lui Iancu Flondor, a plecat la
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
fost mobilizați inițial 30.000 de mii de bucovineni. Bucovina se unește cu România la 28 noiembrie 1918, iar Austria renunță la fostul Ducat al Bucovinei prin tratatul de la Saint Germaine, din 1919. În momentul unirii, o delegație de 15 bucovineni, sub conducerea lui Iancu Flondor, a plecat la Iași ca să predea regelui mesajul unirii. Iată câteva fraze istorice, de o frumusețe remarcabilă, din acest mesaj, la adresa Bucovinei: „...acolo, la noi, la Rădăuți, s-au amestecat în pământ oasele întemeietorilor
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și evenimente care, cu siguranță, au influențat viața religioasă și multe dintre activitățile mitropolitului asupra eparhiei pe care o conducea. Reintegrarea Bucovinei la Regatul Român nu se putea face numai pe hârtie, ci au intervenit multe transformări și în viața bucovinenilor și chiar în viața românilor din Regat. De exemplu, pentru Bucovina, se modifică unele dispoziții din Codul Penal, modificări în Codul de procedură civilă, limba română a fost introdusă ca limbă oficială, în locul celei germane, în administrație, justiție și școli
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
fața unei astfel de situații, Biserica nu putea să rămână indiferentă, ci trebuia să ia măsuri de într-ajutorare, lucru pe care mitropolitul Nectarie l-a făcut cu mare chibzuință. Și ca și cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, bucovinenii au mai avut de luptat pe un front: menținerea caracterului românesc al provinciei, ca urmare a transformărilor teritoriale și numeroaselor ocupații prin care a trecut Bucovina, „ajungând o tristă ruină”. Caracterul românesc s-a menținut datorită legăturilor multiple culturale dintre
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
pe episcopii de Bucovina până în 1873 și mitropoliții de Bucovina după 1873, trebuie menționat faptul că și aceștia au avut un rol important în „menținerea românismului”, luându-și greaua sarcină să apere drepturile limbii române, cultura bucovineană, naționalitatea și identitatea bucovinenilor. Episcopul Dosoftei Herescu a păstorit în Bucovina austriacă până în anul 1789, fiind primul episcop de sub această dominație. După el a urmat episcopul Daniil Vlahovici din mănăstirea sârbească Covil, care a fost un străin de sufletul credincioșilor români din Bucovina, fiind
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de sufletul credincioșilor români din Bucovina, fiind mai mult un funcționar al împăratului. A murit în anul 1822, iar după aproape un an de vacanță, în fruntea episcopiei vine arhimandritul Isaia Baloșescu, care se implică mult în viața culturală a bucovinenilor. Moare în 1834, iar în 1835, împăratul Ferdinand numește ca episcop în fruntea Episcopiei pe Eugenie Hacman. Păstorirea lui nu a fost decât o revenire la situația deloc bună în care erau bucovinenii în timpul lui Daniil Vlahovici. Biserica a fost
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
se implică mult în viața culturală a bucovinenilor. Moare în 1834, iar în 1835, împăratul Ferdinand numește ca episcop în fruntea Episcopiei pe Eugenie Hacman. Păstorirea lui nu a fost decât o revenire la situația deloc bună în care erau bucovinenii în timpul lui Daniil Vlahovici. Biserica a fost mereu amenințată cu deznaționalizarea, iar împăratului și Guvernului din Viena li se permiteau accesul nestingherit în treburile interne ale Bisericii. În timpul păstoririi lui Hacman s-a încercat o nouă organizare a Eparhiei bucovinene
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
organizare și unificare bisericească, să lichideze trecutul trist de robie, de aproape un secol și jumătate, al bisericii bucovinene, chezășuindu-i un viitor fericit și în deplină libertate”. Lucrul acesta este întărit și de către alți autori, care au afirmat: „ca bucovinean cunoștea prea bine durerile, necazurile, neajunsurile, trebuințele și cerințele credincioșilor ortodocși și ale slujbașilor bisericii noastre bucovinene și a condus Arhidioceza bucovineană cu râvnă, bunăvoință și pricepere”. Boala, decesul și înmormântarea Viața Mitropolitului Nectarie a fost marcată de multe bucurii
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
mergeți acasă și vă veseliți în sânul familiei”. La numai câteva zile distanță, Nectarie trebuia să își înmormânteze fratele întru arhierie, mitropolitul Vladimir de Repta, cel din mâna căruia a luat frâiele mitropoliei, un eveniment foarte trist în viața tuturor bucovinenilor. Revista „Candela” a dedicat acestui amar eveniment un număr special în care sunt descrise funeraliile mitropolitului decedat, precum și necrologul ținut de mitropolitul Nectarie. La aflarea acestei dureroase știri, mitropolitul Nectarie suspendă imediat, în semn de doliu, ședința în curs a
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
bucuriile lor și suferise de suferințele lor, acum, când scrie, trăiește în Viena, între tinerii studenți ardeleni și bucovineni, încălzindu-se de luptele lor și îmbră-țișîndu-le până la un punct aspirațiile, în orice caz pri-cepîndu-le. Această apropiere de ardeleni și de bucovineni, de ardelenism și de bucovinism, a avut și un alt rezultat: limba sa este plină de expresii întrebuințate numai peste munți, ca de pildă: "a reflecta" (ș a răspunde), "a murit înainte de atâția ani", "vom abstrage de la unele deprinderi", "în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Tudor Nedelcea, Craiova, 2001; Dinafară, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Mihăileanu, „Linia vieții”, „Zorile Bucovinei”, 1989, 15 iulie; George Muntean, „Teama de înstrăinare”, ALA, 1991, 78; Teodor Tanco, Basarabia, numele tău e Maria, Cluj-Napoca, 1992, 44-46; Mihai Cimpoi, Vasile Tărâțeanu, bucovineanul rătăcitor, „Flux”, 1995, 20; Ion Cozmei, „Starea mea de spirit este durerea” (interviu cu Vasile Tărâțeanu), „Bucovina literară”, 1995, 11-12; Dan Silviu Boerescu, „Litanii din Țara de Sus”, LCF, 1996, 11; Sorina Gabriela Costea, Conștiința rostului, LCF, 1996, 39; Rachieru
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
în Banat), Dragoș Luchian (Italienistul Claudiu Isopescu), Emil Satco (Mandicevschi - o familie de muzicieni), Dumitru Covalciuc (Zaharia Voronca, „detrunchiatul”), Octavian Voronca (Dimitrie Onciul, istoricul și pedagogul), Veronica Todoșciuc (Gheorghe Hurmuzachi), Gabriel Vasiliu (Profesorul Octavian Nandriș) ș.a. Literatura de la rubrica „Scriitori bucovineni contemporani” ilustrează cele mai diverse orientări, de la neosămănătorism la postmodernism, poezia fiind mai bine reprezentată decât proza. Versuri semnează Simion Gociu, Arcadie Suceveanu, Elena Marița, George Nimigeanu, Nicolae Șapcă, Ion Beldeanu, Lorin Furtună, Vasile Pânzaru, Vasile Bâcu, Constantin Hrehor, Grigore
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
foiletoanele lui Mihai Teliman, însoțite de o substanțială prefață - nu sunt întâmplătoare. Pe de altă parte, cronicile lui T. probează un simț precis al limbii și gustul pentru construcția ironică amplă, deprinsă parcă din publicistica eminesciană. Exact și condensat, scrisul bucovineanului este persuasiv și de o sobrietate nobilă. Ediții: Mihai Teliman, Foiletoane, pref. edit., Suceava, 1906. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, III, 68-70; Aurel Dumbrăveanu, Din trecutul Bucovinei literare, ALA, 1921, 23; D. Marmeliuc, Gheorghe Tofan, „Deșteptarea”, 1921, 7; Loghin, Ist. lit.
TOFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290207_a_291536]
-
poate, să nu se Îmbolnăvească de plămâni. Și acolo am cunoscut câțiva băieți extraordinari, cu care am trecut prin multe după aceea... Dar cum le-am trecut Împreună... a fost mai ușor. Acolo i-am cunoscut pe frații Voicu. Erau bucovineni, dar plecați În Brașov, care devenise zonă industrială, și lucrau chiar la uzinele Tractorul. Mai era Petcu, tot un coleg de-al lor, Purice, care era student la Petrol și Gaze la Petroșani, parcă, Dorel Darvai, fratele renumitei cântărețe de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]