4,786 matches
-
fundamentale, inaccesibile în bibliotecile publice. Imaginea lui ca profesor era radical diferită de aceea a ideologului al cărui rol îl juca în critica literară a epocii, rol de care începuse să se dezică, de altfel." Și generațiile ulterioare de la Filologia bucureșteană, pînă la dispariția lui Savin Bratu în cutremurul din 1977, îi datorează mult admirabilului profesor și ar fi nedrept ca numele lui să fie legat doar de scrierile proletcultiste ce se păstrează în biblioteci, fiindcă din anii '60 el începuse
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
pe muzicienii noștri, pe formațiile noastre, cei care, în condiții de politică culturală limitativă, chiar restrictivă, reușesc să-și păstreze demnitatea ținutei profesionale. Să recunoaștem, este o ținută care se păstrează cu gura în zilele noastre. La Ateneul Român, Filarmonica bucureșteană reușește în continuare asemenea performanțe. Atât la nivelul manifestărilor simfonice cât și a celor camerale. Este cazul să se amintească o dată în plus că nivelul concertelor simfonice depinde în covârșitoare măsură de calitatea repetițiilor, de autoritatea profesională a șefilor de
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
Nu analizăm, aici, cauzele. Dar observăm efectele. Întâmplător sau nu, benefic s-a dovedit a fi faptul că de la o săptămână la alta, de la o repetiție la alta, de la un program la celălalt, cu concerte repetate, Orchestra Simfonică a Filarmonicii bucureștene a colaborat cu două dintre marile noastre personalități ale baghetei dirijorale, cu maeștrii Cristian Mandeal și Horia Andreescu. Sunt oamenii obișnuiți ai casei... Se poate spune. Dar fiecare concert, fiecare program, fiecare repetiție, se constituie într-o experiență captivantă, aventură
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
Ne aducem aminte, în compania Orchestrei de Cameră Radio, realizarea ciclului integral al suitelor, al Concertelor brandemburgice bachiene, s-a constituit într-o reușită importantă, experiență ce nu a mai fost atinsă, însă, acasă, alături de Orchestra de Cameră a Filarmonicii bucureștene, cu prilejul realizării concertelor pentru două, trei și patru piane de Bach; ansamblul corzilor a sunat ritmic dar greoi, consistent, puțin diferențiat timbral. Sunt experiențe de pe urma cărora mulți pot învăța. Tot la Ateneu, o experiență inedită a constituit-o organizarea
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
Gr., Straje trimite la Anghel Demetriescu și la Nicolae Pruncu, cărora, zice regretatul cercetător, li s-a "atribuit eronat ca pseudonim: Gr. Gellianu". Așadar, Gr. Gellianu a existat ca persoană fizică independentă de cea a lui P. Grădișteanu. Alt cercetător bucureștean, Stancu Ilin, presupune, în prezentarea Revistei contimporane 7), că redacția l-a "încurajat pe un oarecare Gr. Gellianu să-l atace pe Eminescu". În sfârșit, cercetătoarea ieșană Gabriela Drăgoi îi alcătuiește lui Gellianu o mică biografie (un articol) în Dicționarul
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
să se ferească de fraza goală, de iluzia că formele deșarte pot ținea locul fondului solid, și acest pericol este tot atît de mare în literatură ca și în politică"12). Polemica dintre Convorbiri literare de la Iași și Revista contimporană bucureșteană s-ar fi încheiat dacă ultima n-ar fi perseverat în denigrarea lui Eminescu. Formal, polemica a încetat în anul 1874, la intervenția lui Alecsandri, dar a continuat la începutul anului 1875. P. Grădișteanu recurge la pseudonimul G. Gellianu sau
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
S-ar putea înțelege din rezultatele acestui sondaj că afacerea Costea a adus puncte candidatului PDSR fie prin ricoșeu, fie direct. Prin ricoșeu, dl Sorin Oprescu a cîștigat voturi deoarece afacerea Costea se pare că a fost considerată de alegătorii bucureșteni drept o făcătură a puterii. Direct, deoarece aceiași alegători nu acceptă să dea voturi contracandidaților d-lui Oprescu din cauza unui scandal politic. Ba chiar, cei care nu i-ar fi dat voturile acestuia pînă la izbucnirea scandalului, i le-ar
Votul bucureștenilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17065_a_18390]
-
pretutindeni în lume. În sală, - scriam - se lăsase o tăcere de moarte. Am precizat cît de buni și de săritori fuseseră cu mine intelectuali ca Silvian Iosifescu, Eugen Schileru, și ceilalți citați rîndul trecut. În schimb, în ședință, un ziarist bucureștean al cărui nume trebuie să fie trecut în stenogramă, m-a atacat cu o violență rară. Față de rafinamentul și blîndețea celorlalți intelectuali amintiți, acesta semăna leit, ca mod de a gîndi și limbaj, cu mitocănimea de azi a băieților de
Exact cum a fost by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17062_a_18387]
-
ei prin marile momente vocal-instrumentale și instrumental-pianistice ale muzicii noastre, a fost însoțit de mezzosoprana Cristina Brich, în creații reprezentative pentru arta cântului, la noi, de la Enescu, de la Mihail Jora, la Anatol Vieru. Este firesc să așteptăm ca și Filarmonica bucureșteană ce poartă drept emblemă numele maestrului, să pregătească, să prezinte propriile momente de muzică enesciană. Așa cum a făcut-o cu numeroase prilejuri.
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
el o pulberărie. Noroc că ei nu cuceriră definitiv Helada și că astfel nu transformară Parthenonul într-o pușcărie turcească special amenajată ce ar fi funcționat probabil și azi. * Los Angeles-ul are șase universități. La plecare, în 1978, prietenul meu bucureștean și coleg de universitare, Corneliu Bogdan, fost ambasador la Washington, îmi făcuse legătura cu un profesor din Los Angeles al cărui nume îmi scapă. Planul fusese să vorbesc înaintea studenților uneia din universități. Profesorul m-a primit cu o amabilitate
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
nonșalant pe jos cutii, hârtii și mucuri de țigări, pentru ca la Viena să caute timizi, cu o solemnitate religioasă, un coș de gunoi pentru a tezauriza un băț de chibrit. Paralelismul perfect dintre întreținerea de către locuitori și administrație a mizeriei bucureștene și nemulțumirea pe care, în mod direct sau prin reverberare, o provoacă acest obicei arată că, într-o anumită măsură, oamenii au nevoie să fie nemulțumiți. Epoca intruziunilor planificate (inclusiv în urbanitatea Capitalei) a trecut, dar, destul de pervers, orice acțiune
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
de eficiență. La nivelul publicului, la acela al muzicienilor performeri înșiși. Este bine de știut, atât cei doi dirijori - muzicianul gazdă, Horia Andreescu, Cristian Mandeal, revenit spre bucuria noastră a tuturor în activitatea de concert a formațiilor muzicale ale Radioului bucureștean - cât și Orchestra de Cameră, au prezentat pentru prima oară programe integral închinate muzicii cantorului de la Leipzig. Constituie un privilegiu faptul că momentele de maximă consistență ale săptămânii bachiene, concertele Orchestrei de Cameră, au beneficiat de girul profesional și artistic
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
Vukobratovic, din Iugoslavia, invitată în mod special pentru aceste concerte. Un moment aparte, de entuziasmantă colaborare camerală, l-a constituit prezentarea celui de al 6-lea Concert, în si bemol major, cu două viole soliste; Gabriel Bălă, membru al Filarmonicii bucureștene, și Gad Lewertoff, din Israel, ne-au adus în memorie bogăția timbrală, tipul de trăsătură de arcuș proprie maeștrilor deceniilor de mijloc ale secolului. Cu același interes l-am reaudiat pe solistul oaspete, două seri mai târziu, în Concertul de
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
Andreescu în compania Orchestrei de Cameră. Întregul concert a fost dedicat unor pagini puțin cunoscute la noi, în circuitul vieții noastre de concert, literaturii vocal-instrumentale de cult, anume genului cantatelor. Menționez distincția de unicitate a concertului în contextul vieții muzicale bucureștene; este de amintit sprijinul consecvent pe care serviciile culturale ale Ambasadei Republicii Federale Germane îl acordă instituțiilor noastre de cultură. Căci - și de această dată! - materialele concertului, partiturile, au fost procurate cu susținerea financiară a acestei instituții. De altfel întreaga
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
la Urziceni?... Ferit-a sfântul! Erau niște domni, curați, onești; numai că atât știau și ei - să cânte. Am mai scris o dată - să mă ierte criticul - și despre Gioaca, țigăncușa ageră ridicată, la propriu, în balonul de observație al regimentului bucureștean 23 infanterie, de către niște ofițeri chipeși, curtenitori, când cu manevrele... Era atâta înlesnire - repet - că, dacă ploua la timp, bursele din toată Europa se dădeau peste cap, ca și unele de pe alte continente, când se telegrafia cu febrilitate: A plouat
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
veri fierbinți și prăfoase, la Monument avu loc evenimentul mult comentat de generațiile următoare, întrecând până și faima manevrelor militare ce aveau loc din când în când în împrejurimi... Într-o bună zi, un scamator, un mare iluzionist din stirpea bucureșteană, anunțase pe niște afișe mari lipite pe obloanele prăvăliilor că împăratul Napoleon al francezilor avea să le facă urzicenenilor o vizită pe data cutare, la orele cutare, în punctul de atracție al eroilor cinstiți de patria română. Era într-o
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
sat bucovinean va crea, cu timpul, obișnuința tehnicilor de lucru pentru cunoașterea, în adîncime, a satului românesc în interbelic. La încheierea ei, vestitul Mac Constantinescu a amenajat, în sălile seminarului, prima expoziție sociologică, de mare succes nu numai în intelighenția bucureșteană, dar și în cadrul pavilionului românesc al expoziției de la Barcelona. Totodată, la Institutul Social Român a fost programată o sesiune științifică importantă, în care, proaspăt înființată, Asociația Monografiștilor s-a afirmat strălucit, deși ea n-a durat, ca timp de existență
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
Editura Vinea, o selecție a autorului din cele zece volume originale apărute pînă azi. Și din păcate asta se întîmplă de obicei, pentru că departe fiind de zgomotoasa terasă a Muzeului Literaturii (ironică localizare!), unde mai vechii și mai noii poeți bucureșteni se înfruntă pătimaș, venind dintr-un Ardeal unde valorile par stabilite o dată pentru totdeauna și aducînd cu sine o poezie care numai la scandal nu îndeamnă, volumul cu coperți lucioase, de un verde cam nepoetic, riscă cu adevărat să rămînă
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
alese marile ei roluri din "Trubadurul" și "Macbeth". Reeditând performanțele cu "Don Giovanni" și "Idomeneo", s-a realizat un concert-spectacol "Traviata" în care Roxana Briban a fost eroina principală, rol pe care-l cântă cu succes și pe scena Operei bucureștene. Sub îndrumarea Marianei Nicolesco - ea însăși o celebră Violetă - s-a închegat o echipă de tineri: Francesco Meli, un Alfredo juvenil și pasionat, Ștefan Ignat, un Germont cam prea mânios (în cântul cu accente dure) și cu o participare proaspătă
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
Nae Antonescu Era un bun obicei în perioada interbelică: acela ca un mare cotidian bucureștean să sprijine material, imprimarea unei mari reviste literare, al cărei profil să realizeze un echilibru între valorile consolidate și actualitatea beletristică. În acest chip a putut să apară Universul literar, în ultima lui serie, între anii 1938-1945, Curentul literar (1939-1941
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
la București la începuturile ei în 32 de pagini iar puțin mai tîrziu s-a restrîns la 24 deși avea o mulțime de rubrici permanente: cronica literară, cronica ideilor, cartea străină, cronica plastică, cronica muzicală, pe margini de cărți, teatrele bucureștene, răsfoind revistele, cronica italiană, cronica măruntă, cronica sportivă, vitrina cu himere, evenimente culturale, reportaje și caricaturi, film, oameni, fapte și întrebări, pagina jocurilor (rebus) precum și multe fotografii, ceea ce îi oferea statutul unui magazin cultural cu accentul pe literatură. Articolul program
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
cultural al contemporaneității: "Noi mergem în pas cu vremea", afirmă directorul publicației. Revista se imprima săptămînal și al cărei profil ideologic era marcat de climatul nesiguranței politice al sfîrșitului deceniului al patrulea al veacului trecut. Poezia inserată în coloanele revistei bucureștene oglindește fidel întreaga claviatură a timpului, de la poeții consacrați ca Tudor Arghezi (1880-1967), V. Voiculescu (1884-1963) cu poemul Pe Decindea Dunării în pagina tematică, Poeții în peisajul românesc, Ion Minulescu (1881-1944) cu Romanța celor trei corăbii, încadrată la rubrica Poeții
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
Elegia destinului, Sicriul la pagina Poeții premiați de către România literară. Alți colaboratori cu versuri: Em. Cobzalău (1913-1986), poet ardelean, Plecare spre somn, creație lirică premiată de către revista lui Cezar Petrescu, Ovid Caledoniu (1914-1974) nostalgic în Dar noaptea, poet din gruparea bucureșteană Meșterul Manole, apoi Teodor Scarlat (1907-1977) cu Har și Anotimp, cu exerciții de virtuozitate, George Sfîrlea (1915-1943) cu Glas peste lut, poetul a decedat pe frontul de răsărit. Const. Pârlea (1917-1985) livresc în Ultima carte și, de asemenea, în Cărți
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
1938-1939 și, mai tîrziu, prin rubrica lui Ștefan Baciu, Cîntece noi, cu mențiunea că aceasta oferea și o succintă prezentare. Alți colaboratori cu poezie: Ion Ronda, Dimitrie Scheianu, Ion Aurel Manolescu, Liuben Dumitru; unii dintre aceștia făceau parte din gruparea bucureșteană Adonis. Și proza literară s-a bucurat de atenția revistei lui Cezar Petrescu. Mai mult de nouăzeci de prozatori au găsit ospitalitate în coloanele revistei bucureștene, uneori prezentînd și pozele autorilor. Evident că printre acești colaboratori mulți sînt doar ocazionali
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
Dimitrie Scheianu, Ion Aurel Manolescu, Liuben Dumitru; unii dintre aceștia făceau parte din gruparea bucureșteană Adonis. Și proza literară s-a bucurat de atenția revistei lui Cezar Petrescu. Mai mult de nouăzeci de prozatori au găsit ospitalitate în coloanele revistei bucureștene, uneori prezentînd și pozele autorilor. Evident că printre acești colaboratori mulți sînt doar ocazionali, alții care astăzi prezintă doar o importanță bibliografică. Unii au doar o singură colaborare ca Sabin Velican (1909), autorul romanului Pămînt viu (1938) premiat la concursul
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]