1,529 matches
-
loc hibridările între diferite sușe ale aceluiași agent patogen. Transmiterea inocului Căile de transmitere a inoculului sunt multiple și ele asigură difuzarea în natură a numeroși agenți patogeni. Transmiterea prin semințe și material săditor Organele de înmulțire vegetative cum sunt: bulbii, rizomii, altoii, drajonii, stolonii, tuberculii etc, constituie suportul prin care permanentizează numeroși agenți patogeni care pot produce unele boli în zone în care acestea nu au mai fost semnalate. Pe această cale sunt răspândite în mod obișnuit virusurile, micoplasmele, bacteriile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fără capsidă . Transmiterea virusurilor are loc pe mai multe căi: mecanic prin leziuni provocate natural sau experimental când virusul trece de la plantă la plantă prin contactul direct sau prin unelte; organe vegetative obținute la înmulțirea vegetativă a plantelor virotice ca, bulbi, rizomi, tuberculi, stoloni, drajoni, butași sau altoi; prin cuscută, care preia virusul când parazitează o plantă atacată și apoi îl transmite la alte plante neinfectate încă; prin sămânță, în cazul în care planta virotică a produs semințe, virusul fiind localizat
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
acid nucleic ADN, citoplasmă, ribozomi care conțin ARN și o membrană citoplasmatică alcătuită din 3 straturi. Răspândirea micoplasmelor Transmiterea micoplasmelor de la o plantă la alta se realizează pe mai multe căi: transmitere prin organe vegetative de înmulțire (butași, rizomi, drajoni, bulbi, tuberculi) care, provenind de la plantele bolnave, conțin agentul patogen și îl vor transmite la următoarele generații de plante; transmiterea prin altoire, este foarte rapidă, micoplasma trecând din altoiul bolnav sau portaltoiul bolnav în partenerul sănătos; transmiterea prin vectori se realizează
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
primar pentru declanșarea bolilor bacteriene din anul următor. Transmiterea bacteriilor patogene se face pe mai multe căi și anume: prin semințe (transmitere generativă), la care bacteriile pot fi aderente la suprafață sau în interiorul semințelor; prin material vegetativ de înmulțire (altoi, bulbi, rizomi, tuberculi); prin sol, în cazul în care aici rămân resturi ale plantelor parazitate; prin plantele perene infectate; prin insecte, animale, păsări, nematozi; prin mașini, unelte și ambalaje; prin apă sau prin aer. În plantă bacteriile pătrund prin deschiderile naturale
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dreptul zonei afectate, așa încât partea lor superioară se usucă. Frunzele capătă aspectul cifrei 1, iar tijele frânte nu mai produc semințe. Țesuturile distruse se usucă sau, dacă vremea este ploioasă, sunt acoperite cu micelii brune-negricioase de la ciupercile saprofite (Macrosporium etc.). Bulbii rămân mici, iar în timpul păstrării se înmoaie și putrezesc. Agentul patogen Peronospora destructor (Berk.) Casp., fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca dezvoltă în țesuturi un sifonoplast de pe care apare, la suprafața țesuturilor, puful cenușiuviolaceu, alcătuit din sporangiofori
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în țesuturile ce se usucă, apar oosporii globuloși, de 30 µm în diametru, de culoare galben-brună. Epidemiologie. Transmiterea patogenului de la un an la altul este asigurată pe două căi: prin oosporii ce rămân în resturile vegetale și prin bulbilii și bulbii infectați. Infecțiile primare în primăvară sunt asigurate prin germinarea oosporilor, iar în timpul vegetației, sporangii apăruți pe sporangiofori sunt cei ce răspândesc patogenul. Aceștia apar la temperaturi cuprinse între 3-27oC cu optimum de 11-12oC. Germinarea sporangilor se produce în condiții de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
alte specii: Allium sativum, A. fistulosum, A. porum, A. ascalonicum etc. Prevenire și combatere. Se recomandă distrugerea resturilor vegetale din culturi pentru micșorarea rezervei de oospori, asigurarea unei rotații de minim trei ani, precum și fertilizarea echilibrată, fără exces de azot. Bulbii sau bulbilii folosiți la înființarea culturilor, trebuie să provină din culturi ce au fost tratate până la recoltare. În timpul vegetației se vor face irigări numai prin aspersiune, iar tratamentele se vor efectua numai la avertizare. În culturile semincere se aplică 2-3
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
În timpul vegetației se vor face irigări numai prin aspersiune, iar tratamentele se vor efectua numai la avertizare. În culturile semincere se aplică 2-3 tratamente până la apariția tijelor florale, apoi tratamente la acoperire dintre care ultimul cu produse sistemice. Soiurile cu bulbi roșii sunt mai rezistente iar dintre cele avizate Django F1 și Romito se dovedesc mijlociu de rezistente.Soiurile de ceapă ceaclama omologate în 2002-Aroma, Kitty, Marrona, și Niky sunt tolerante la acest patogen. Tratamentele se pot face cu produse recomandate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în 1890. Agentul patogen atacă rădăcinile unui număr foarte mare de specii de viță, pomi și arbuști fructiferi. După G.Viennot-Bourgin (1949), care citează diferiți alți autori, ciuperca a mai fost semnalată pe sfeclă, cartof, fasole, lucernă cât și pe bulbi de narcise și lalele. În pepinierele de pomi și viță de vie, atacul acestei ciuperci poate de asemenea produce pagube mari. Simptome. Boala se manifestă pe rădăcini. Plantele de viță de vie atacate în pepinieră sau plantații se dezvoltă necorespunzător
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
70 WP 0,05 -0,1 %. 5.6.7. Putregaiul cenușiu al cepei Botrytis allii Această boală frecvent produce pagube de 15-20 % la ceapă în culturi de câmp dar și în depozite. Simptome. Atacul se observă pe frunze și pe bulbi, prin apariția unor pete albicioase de 1-3 mm în diametru, circulare sau ovoide, în dreptul cărora țesuturile se scufundă .Dacă este umiditate ridicată, pe țesuturile atacate apare un puf cenușiu, dens, iar plantele pier. Plantele mature pot prezenta o putrezire a
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mm în diametru, circulare sau ovoide, în dreptul cărora țesuturile se scufundă .Dacă este umiditate ridicată, pe țesuturile atacate apare un puf cenușiu, dens, iar plantele pier. Plantele mature pot prezenta o putrezire a coletului, urmată de putrezirea părții superioare a bulbilor. Pe zonele atacate apar scleroți negri, mari de 2-5 mm, de culoare neagră. Agentul patogen Botrytis allii Munn., fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. La speciile genului Allium mai sunt întâlniți patogenii: B. squamosa Wolk. și B. byssoidea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
numeroși conidiofori septați, ramificați, ce susțin ciorchini de conidii de 7-11 x 5-6 µm, unicelulare, hialine, ovoide. În condiții nefavorabile ciupercii, apar scleroții ca organe de rezistență . Epidemiologie. Patogenul evoluează în condiții optime la temperaturi de 22-23oC putând distruge frunzele, bulbii dar și inflorescențele. Semințele pot fi infestate sau infectate în procente variabile. Transmiterea patogenului se face de la an la an prin scleroții din sol sau conidiile rămase pe resturile vegetale dar și prin semințele infectate. În timpul vegetației infecțiile sunt asigurate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
culturală, asolamentul de minim 3 ani, fertilizarea echilibrată (fără bălegar care intensifică boala), irigarea cu norme raționale (cu drenaj asigurat) și folosirea de material de plantat sănătos neinfectat sau neinfestat, limitează pagubele produse de această ciupercă. Preventiv se recomandă prăfuirea bulbilor înainte de plantare cu Tiuram 75 PU-4 g/kg iar în vegetație, la apariția primelor simptome un tratament cu Bravo 500 SC 1,5-2 l/ha. sau Teldor 500 SC 0,08%(0,8 l/ha). 5.6.8. Arsura frunzelor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
combatere Acest grup de metode prezintă un caracter curativ permițând reducerea atacului unor agenți patogeni folosind lumina solară, electricitatea sau forța mecanică. Metodele mecanice propriu zise se referă la îndepărtarea ramurilor atacate, curățarea trunchiului pomilor, sortarea manuală a tuberculilor , a bulbilor , înainte de depozitare ca și alegerea la masă a semințelor, prin care se elimină corpurile străine, semințele sau părțile de plante atacate. Dezinfecția termică se aplică în mod curent la dezinfectarea solului și a semințelor cu apă caldă sau vapori supraîncălziți
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
iar prețurile oscilau în funcție de raportul cerere/ofertă. La bursa de valori din Amsterdam se tranzacționau atât titlurile datoriei publice, cât și acțiuniule Companiei Olandeze a Indiilor Orientale. De asemenea, la Amsterdam a avut loc binecunoscuta „tulipomanie”, care reprezenta contractele cu bulbi de lalele. În anul 1695, la banca Royal Exchange din Londra, s-au derulat primele tranzacții cu titluri de stat ale Băncii Angliei și cu acțiuni ale Companiei Engleze a Indiilor Orientale. Bursa din Londra s-a remarcat și prin
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
de contact, termometru, spatulă, stativ, sită de azbest, capsulă de porțelan, bec de gaz, balanță analitică, bicromat de potasiu, apa distilata 26 Mod de lucru: În paharul mic se toarnă o cantitate de apă distilată astfel încât nivelul apei să depășească bulbul termometrului (10-20 mL). Acest pahar trebuie termostatat la temperatura de lucru. Dacă durata experienței nu trece de 10-20 minute și dacă temperatura mediului ambiant este apropiată de temperatura la care se desfășoară experiența, se poate folosii drept termostat, un pahar
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
de contact, termometru, spatulă, stativ, sită de azbest, capsulă de porțelan, bec de gaz, balanță analitică, bicromat de potasiu, apa distilata 26 Mod de lucru: În paharul mic se toarnă o cantitate de apă distilată astfel încât nivelul apei să depășească bulbul termometrului (10-20 mL). Acest pahar trebuie termostatat la temperatura de lucru. Dacă durata experienței nu trece de 10-20 minute și dacă temperatura mediului ambiant este apropiată de temperatura la care se desfășoară experiența, se poate folosii drept termostat, un pahar
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
asociații mezoxerofile de păiuș (Festuca sulcata și Festuca valesiaca), firuță (Poa pratensis), zâzanie (Lolium perene), iar pe pantele mai însorite și degradate prin pășunat și eroziune se instalează asociații xero mezofile de băboasă (Botryochloa ischaemum), păiuș (Festuca pseudonina), firuță cu bulb (Poa bulbosa). (Gh. Mihai, C. Burduja, 1973). În ultimele decenii s-au introdus, pe analele duse, specii de rășinoase (molidul și pinul). Aceste specii ocupă circa 8% din suprafața împădurită a bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Evonjmus nana), cireșul pitic (Crasus fructicosa), migdalul pitic ( Amygdalus nana) etc. Pajiștele (în special pășunile) sunt formate din asociații de păiuș (Festuca valesiaca) și colilie (Stipa lessingiana, Stipa capillata). Pe versanții erodați s-au instalat asociații secundare de firuță cu bulb (Poa bulbosa), bârboasă (Botriochloa ischaemum), pir gros (Cynodon dactylon). Pe suprafețele degradate prin pășunat intens, apar frecvent grupări de obsigă (Bromus tectorum), peliniță (Artemisia austriaca), laptele câinelui (Euphorbia stepposa) și multe alte plante ruderale (nefurajere) urzica (Urtica urens), urzica moartă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sau și-au redus suprafața datorită intervenției necontrolate a omului. Pădurile, în areale disjuncte, sunt alcătuite din stejar brumăriu, alături de care întâlnim carpen, cireș, frasin, paltin (Ceplenița, Zlodica și Buhalnița). Pajiștile sunt formate din asociații de băboasă și firuță cu bulb. Lunca Bahluiului prezintă câteva areale cu zăvoaie formate din răchită, salcie, plop alb, precum și specii hidrofile de rogoz, țipirig, pipiriguț, stuf, etc. Vegetația halofilă are apariții insulare, îndeosebi în zona localităților Ceplenița și Cotnari și se datorează spălării marnelor salinizate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
5-3 Lob parietal Lob occipital Cerebel Severă Alterarea vederii; Tulburări grave de echilibru; Stupor. 3-5 Lob occipital Cerebel Diencefal Faza comatoasă Comă liniștită Insuficiență respiratorie și circulatorie Convulsii (prin hipoglicemie); Relaxare sfincteriană; ROT abolite; Midriază; Hipotermie; Halenă puternică. 4,5-5 Bulb • pot prezenta complicații: convulsii, stare de agitație extremă, delir. b) nebăutorii • pot intra În comă chiar la valori sub 1,50 g/l ale alcoolemiei. 132 c) pacienții sub tratament cu disulfiram • pot prezenta reacții tip disulfiram-alcool: cefalee, vărsături, transpirații
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
are o instalare tipică. Faza preconvulsivă se caracterizează prin : • eventuală aură cu halucinații optice și auditive anxietate și neliniște • transpirații profuze • eructații sau emisii de gaze. Faza convulsivă: • pierderea bruscă a conștienței • țipăt inițial • cădere bruscă în față • convulsii tonico-clonice • bulbii oculari întorși către în sus,divergent, pupilele mari, strălucitoari, cu reactivitate redusă • oprirea temporară a respirației • cianoză. Automușcarea limbii, spume la gură, incontinență de urină și fecale, sunt semne patognomice ale crizei de "grand mal." Faza postconvulsivă: • confuzie • stare crepusculară
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Cu ocazia sortării manuale a tuberculilor de cartof destinați plantării se înlătură cei atacați de mană (Phytophthora infestans), putregai umed (Erwinia carotovora), putregai uscat (Fusarium sp.), râia comună (Streptomyces scabies) etc. Sortarea se utilizează la toate plantele cu organe vegetative (bulbi, rizomi, tuberculi, tulpini subterane) înainte de plantare. Mijloace fizice Tratamente termice (termoterapia). În combaterea unor agenți patogeni, căldura sub formă de aer cald, apă caldă sau vapori supraîncălziți, se folosesc de multă vreme. Astfel, cu ajutorul focului se pot distruge resturile de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
sămânța de orz (Bobeș, 1963). Razele gamma, beta, infraroșii, ultraviolete au fost, de asemenea, experimentate cu succes în combaterea unor agenți patogeni. Radiațiile vor putea fi folosite în practică în primul rând la dezinfectarea semințelor și a organelor vegetative (tuberculi, bulbi etc.) destinate păstrării. Folosirea electricității și a mijloacelor electromagnetice. Curentul electric este folosit în unele țări ca SUA la dezinfectarea solului. În acest scop, în pământul umezit, așezat în lăzi, se introduc electrozii și după închiderea circuitului, temperatura solului se
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Fitoncidele sunt substanțe volatile cu acțiune antibiotică, produse de către unele plante superioare. Cercetările efectuate în diferite țări (România, fosta U.R.S.S., R.P. Ungară) au pus în evidență efectul bactericid, bacteriostatic, fungicid sau fungistatic al fitoncidelor asupra microorganismelor. Extractele obținute din bulbii de ceapă, din usturoi sau din rădăcini de hrean au dat rezultate bune în tratarea semințelor pentru combaterea unor agenți patogeni. Competiția nutritivă a fost evidențiată în principal în rizosferă și mai puțin în filosferă și constituie lupta între specii
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]