7,603 matches
-
a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
din 09 august 2014 Toate Articolele Autorului ..eii, eu mi-s o prințesică cumințică, Stau și-aștept pe acel cal cu bădică, Alb calul, iar de-o fi alb și el săracul, De m-o vedea i s-ar înnegri bumbacul! Eu sunt îngerașul pe care el îl visează, Mai știu că și ziua el cu mine 'valsează, E așa timid și slab de mintea-i frizează, Iar inima lui pe față-i sânge pompează... Când mă vede prințul nu mai
ALB ŞI EL SĂRACUL.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368284_a_369613]
-
Ne cheamă voci de dincolo de veacuri Să ne-amintim că azi e Dragobete, Să prindem flori de primăvară-n plete Și dragostea s-o-ncurajăm cu leacuri. La sărbătoare vin băieți și fete În straie noi de in și de bumbacuri, Ademenind iubirea în iatacuri, Suavul ei sărut să îi îmbete! Tot azi se logodesc și păsărele Imn înălțând în noul cuib din crâng, Ce l-au clădit din paie și nuiele Pe care-n bețișoare mici le strâng. V-aștept
IUBIŢI-VĂ...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362782_a_364111]
-
o cămașe moldovenească cu mâneci în dungi verticale, brodate, cu guler rotund, încrețit, strâns într-un șiret din fire răsucite negre și roșii. Pe piept cămașa era decorată cu motive geometrice în negru și roșu. Catrința țesută din fire de bumbac, la fel, în dungi verticale, era prinsă la mijloc cu o cingă roșie înfășurată de mai multe ori și îi marca talia de viespe scoțându-i în relief șoldurile feciorelnice. Avea în mâini un caiet mare pe care îl strângea
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
Complexul turistic „Bucovina-Ștrand”; - Hotelul turistic „Zimbrul”; - Hotelul turistic „Rarău”; - trei cămine pentru copii; - patru creșe pentru copii; - cinci grădinițe pentru învățământul preșcolar; - Colegiul Silvic Național „Bucovina”; - Fabrica de produse lactate „Rarăul”; - Fabrica de mobilă; - Fabrica de încălțăminte „Montana”; - Filatura tip bumbac; - Întreprinderea de industrie locală „Rarăul”, cu șase sectoare de producție; - Întreprinderea de Prospecțiuni Geologice; - Cooperativa Meșteșugărească „Deia”, cu 12 secții prestatoare de servicii; - blocuri de locuințe, în număr de 47. Pe lângă toate aceste realizări se adaugă și un îndelung proces
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
gulerul pe bentiță, brodat cu motive geometrice mărunte și cu un volan din dantelă lucrată cu cârligul din bumbăcel alb și albastru deschis. Două cămăși, (P.1403) are decorul geometric și vegetal realizat în blană pe mânecă și stan cu bumbac alb pe fire trase. În același fel este realiztă și (P.1377) având ca decor trandafirul. În legătură cu ciupagele provenite din Clisura Dunării, putem spune că 14 dintre ele, cele care provin de la Ogradena (astăzi o așezare dispărută în urma inundării localității
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
mânecă și stani realizate din elemente geometrice. Ciupagele (P. 1310, P. 1316, P.1293, P1463) sunt cămăși fără poale, cu mâneca dintr-una, cu un decor în formă de tablă realizat cu motive decorative florale brodate pe fire trase, cu bumbac alb, se termină în pumnași și cipcă. Tot de la Ogradena provin și P. 1375, P. 1326, P.1282, care corespund tipului tunică, poncio. Din același areal al Banatului provin (P. 1407)-Teregova și (P. 2498)- Sasca Montană ca și P.
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
Design la Universitatea Națională de Arte București, din plexiglas fac ilustrații stilizate tradițional, din piele fac căluți, broșe, accesorii pentru cap și din ceramică „Fimo” confecționează buchețele de flori, păsărele, fluturași. Avramescu Stanca (Râmnicu-Sărat) expune mărțișoare croșetate din fire PNA, bumbac și mohair, sub formă de trifoi cu patru foi, ghiocei, buburuze, pisicuțe, fluturi. Chiorean Ana-Maria (Mangalia), artist plastic, absolventă a UAP și masterat la Secția Pictură, membru UAP, are expuse mărțișoare din sfoară de cânepă împletită și cusută pe care
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
textile naturale: rafie, sisal (o plantă africană). Din sârmă de cupru confecționează obiecte reprezentând: fluturi, libelule. Piatra de râu ia formă de broșe pictate. În expoziția dumneaei pot fi admirate și felicitări obținute prin tehnici mixte (aplicarea diverselor materiale: cânepă, bumbac, plastic, hârtie, acrilic și pictură combinate după fantezia autorului), precum și cercei cu pene naturale. Răzvan Supuran (București) își introduce vizitatorii în „Atelierul de carte”, unde pot vedea obiectele necesare realizării materiale a unei cărți: hârtie, tipar, legătorie. Mărțișoarele sunt obținute
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
de hârtie, între care sunt puse mai multe semințe de plante și flori. Pe coperta 1 sunt gravate plante și animale cu inscripția „Plantează-mă!” Dana Cernat (București), economist, are expoziția „Idei cusute.” Mărțișoarele sunt lucrate din material textil de bumbac, cu aplicații de dantelă, macrame, fire, mărgele. Laura Alecu (București), este artist plastic, specialist grafician pe calculator, face tapiserie, textile, imprimeuri. Expune broșe din fetru brodate manual cu motive florale, bufnițe, ghiocei, inimioare, cu mărgele pe margini, pești din pânză
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
grafician pe calculator, face tapiserie, textile, imprimeuri. Expune broșe din fetru brodate manual cu motive florale, bufnițe, ghiocei, inimioare, cu mărgele pe margini, pești din pânză brodată manual, cercei din lemn cu aplicații de mărgele și flori ceramice, coliere din bumbac cu mărgele. Dumitrescu Mihai și Niculina (București), economiști, pensionari din 1981, lucrează zaruri, podoabe și mărțișoare din os. Mărțișoarele au ca modele: zodiacul, soarele și luna, Maica Domnului, inimioare, ancoră, cruci, inițiale, elemente vegetale: ghiocei, floare-de-colț, trifoi, frunză de arțar
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
canafi „ciucuri” mărțișoare din lână vopsită în culori naturale, obținute din plante, cât și coliere și brățări. Ciucea Andreea (Snagov), artist plastic, expune mărțișoare, fotografii, broșe, cercei. Mărțișoarele reprezintă flori, animăluțe, fluturi. Broșele sunt croșetate din orice fel de fir, bumbac, acril, mohair. Sunt simple sau au formă de buchet de trandafir. Cerceii sunt realizați în tehnica peyote, broderii din mărgeluțe. Natalia Radu (Florești-Prahova), artist plastic, absolvent al Facultății de Arte Decorative, secția Design, are atelier de ceramică, e la prima
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
pentru femei alcătuită din: cămașă albă lungă (Koshulya), rochii lungi din lână, fără mâneci, decorate cu împletituri roșii, șorț colorat, curea cu catarame și o maramă albă sau neagră, în funcție de vârstă. Bărbații purtau pantaloni bufanți, brâu din lână, jachete din bumbac și ciorapi din lână. În ceea ce privește vestimentația în perioada Renașterii Naționale Bulgare, mai ales în jurul anului 1860, când majoritatea populației era de origine greacă, au început să se manifeste influențele modei occidentale, numită de localnici „alafranga”. Femeile purtau rochii bogat decorate
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
paturile, de obicei două. În dreptul ferestrei, pe masă era lampa; curentul electric nu ajunsese încă în sat. Saltelele erau umplute cu paie, iar pernele erau mari și pătrate, umplute cu fulgi de gâscă. Patul era acoperit cu pleduri subțiri de bumbac sau din lână, după anotimp iar pe pereți erau de jur împrejur puse niște covoare țesute iarna de mamaie la un “război”. Cel mai mult îmi plăceau ștergarele de pe pereți, făcute de mamaie din pânză albă țesută la “război”, pe
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
tot cactușii le astâmpărau și setea. Privind întinderile de cactuși și plante pitice, simți lupta eroica pentru supraviețuire și îți vine să iți strigi bucuria în fața negrăitoarei dovezi că viața este biruitoare. Câteva bogații ale acestor locuri din Arizona, arama, bumbacul, vitele și citricele, au chemat oamenii din alte părți care au răspuns “prezent”. Au început să iși fertilizeze terenurile, să aducă apă de la distanță de mii de kilometri sau de la mari adâncimi. Prin munca și pricepere, adaptându-se treptat, au
O LUME IVITA IN MIJLOCUL DESERTULUI de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357377_a_358706]
-
în bucătărie doar pentru a-și prepara un sandviș și o cafea, pe care le-a servit în fugă, în timp ce-și căuta haine potrivite pentru oraș. Se pare că afară era foarte cald. Avea nevoie de haine de bumbac, răcoroase. A ales un pantalon alb și o bluză bleu de bumbac, sandale albe, ușoare și o geantă albă. S-a îmbrăcat repede, pieptănându-și părul castaniu-roșcat, lejer, spre spate și, înarmată cu o pereche de ochelari de soare, ieși
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
pe care le-a servit în fugă, în timp ce-și căuta haine potrivite pentru oraș. Se pare că afară era foarte cald. Avea nevoie de haine de bumbac, răcoroase. A ales un pantalon alb și o bluză bleu de bumbac, sandale albe, ușoare și o geantă albă. S-a îmbrăcat repede, pieptănându-și părul castaniu-roșcat, lejer, spre spate și, înarmată cu o pereche de ochelari de soare, ieși din apartament grăbită, hotărâtă să afle ce-o interesa atât de mult
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
zestre a Floarei, soția sa, pe care o primise de la părinți ca dotă la măritiș și, își alese costumul negru din dimie[3]țesută de ea la război. Lâna pentru stofă, o luau de la oile proprii. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Moș Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului. Cum terminau de tuns
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
frunze. Reg. NA [2] Material combustibil obținut prin fermentarea gunoiului de grajd presat și uscat la soare, pentru evaporarea lichidelor din el. Reg. NA [3] stofă țesută în război de către femei folosind lână de oaie și urzeală din ață de bumbac. Aceasta se prelucreaza prin impregnarea intr-o solutie chimica si prin vopsire de către persoane specializate. Reg. NA [4] stog format din snopi din tulpini uscate de porumb, puse pe vertical unul lângă altul, sau unul peste altul. [5] Magazie de
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
un aer străin, neobișnuit, în acest mediu cazon, auster, în atmosfera de thriller, ce pare desprinsă dintr-o lume de ficțiune. „Lângă mine, Laila și-a lăsat părul roșu pe jumătate descoperit de broboadă. Cu ochii țintă pe firul de bumbac trage ochi după ochi, din igliță, la dantela care a crescut cu un lat de palmă.” De altfel, tot Laila este și singura care încă mai crede în divinitate - „Alah e mare!” - spune ea, în deschiderea romanului. Laila aduce o
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
am energie cât să-mi imaginez cum ar fi să vorbim acum, aici, despre Patrie. Să fim frați și uniți măcar odată în istorie. Imposibil?” Și în continuare, ca un lait motiv, Laila „croșetează, deșiră, iar croșetează la dantela din bumbac de Egipt. Trage ața din ghem cu viteză fantastică și fără s-o privească. Înnoadă ochi după ochi în clonțul de igliță... Croșetează, trage ca la galere, gesticulează, robotește în ritm, din instinct de apărare și fără să trăiască adevărata
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
agăț forfacul în sălciile de vizavi și cu intenția de a-mi spăla și treningul de pe mine, plin de noroi, am intrat în canal îmbrăcat. Inotam spre celălalt mal și nu mai simțeam fundul apei, când, dintr-o dată, căptușeala din bumbac a treningului s-a îngreunat de apă, trăgându-mă la fundul canalului. Băteam cu greutate și mare spaimă din brațe și dădeam din picioare ca să ajung la mal, reușind cu greu să parcurg distanța de canal necesară, ca să pot atinge
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
picioarelor. Nu am vrut să strig la Gică după ajutor, ca să nu devin ridicol, însă nu mai era mult până s-o fac! Partea din plastic a treningului, umplută cu aer, plutea ca un balon în jurul corpului, însă căptușeala din bumbac, îmbibată cu apă se îngreunase și trăgea de mine la fund. Când m-am văzut la mal, mi-am tras sufletul puțin, apoi am aruncat pantalonii și bluza de pe mine, povestindu-i pățania colegului meu. Mirat, Gică mă asculta și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
unei ambarcațiuni (DEX) [v]Aval = în sensul de curgere a apei spre vărsare. (DEX). [vi]Teugă = construcție situată deasupra punții superioare, la prora unei nave, în interiorul căreia sunt amenajate magazii. (DEX) [vii]Velă = pânză de corabie din material gros din bumbac, ce asigură deplasarea navei sub acțiunea vântului. (DEX). [viii]Setcă, setci = unealtă de pescuit formată din două-trei straturi de plasă(n.aut) [ix]Vârșă, vârșe = unealtă de pescuit, numită și vintir, de formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș făcut din
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
cortinei de gărduraniță, format în marea lui majoritate din supraviețuitori ai atrocităților războiului părea un guvern al zdrențăroșilor în exil. Locul era taman potrivit pentru astfel de discuții, cu toate că nici unul nu trecuse Pacificul și nici măcar nu văzuse o plantație de bumbac, toți fără excepție fiind victimele unui regim la care un yankeu complicitase totuși prin parafarea acelui act ce avea să delimiteze abominabila sferă de influență. Comunismul fusese o mare escrocherie. Produse pe bandă rulantă la celebrul studio Mosfilm, cu istoria
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]