390,632 matches
-
construcției unei legi, nu are în vedere, cel puțin explicit, ca un credit neonorat să devină o obligație de plată pentru cei fără credite. Să judecăm. Curentul electric este un bun public? Eu cred că da! Accesul oricui la acest bun public, în esență liber, presupune totuși o serie de acte private: să aibă, în proprietate sau cu chirie, un spațiu (un imobil, o curte, o grădină) unde să primească curent electric, să asigure o instalație specială, să facă un contract
Dacă bănci există de vreo patru veacuri și monedă de douăzeci și șase, creditul e de când lumea by https://republica.ro/daca-banci-exista-de-vreo-patru-veacuri-si-moneda-de-douazeci-si-sase-creditul-e-de-cand-lumea [Corola-blog/BlogPost/338451_a_339780]
-
calific. Dar câteva milioane de cetățeni se califică. Aceste aspecte au caracter privat... dar sunt și ele de importanță publică. Așadar, această condiție - calificarea - fiind îndeplinită, mai departe intervin alte aspecte de ordin privat: un contract, primirea creditului, cumpărarea unui bun (mobil ori imobil) și rambursarea, lună de lună, a ratei, dobânzii și comisioanelor, operațiuni de asemenea de importanță publică. Or, legea dării în plată, care își înscrie prevederi cu referire la credite ca bunuri private, ar putea lovi creditul ca
Dacă bănci există de vreo patru veacuri și monedă de douăzeci și șase, creditul e de când lumea by https://republica.ro/daca-banci-exista-de-vreo-patru-veacuri-si-moneda-de-douazeci-si-sase-creditul-e-de-cand-lumea [Corola-blog/BlogPost/338451_a_339780]
-
un contract, primirea creditului, cumpărarea unui bun (mobil ori imobil) și rambursarea, lună de lună, a ratei, dobânzii și comisioanelor, operațiuni de asemenea de importanță publică. Or, legea dării în plată, care își înscrie prevederi cu referire la credite ca bunuri private, ar putea lovi creditul ca bun public. Tocmai în acest sens Parlamentul a primit recomandări de îmbunătățire a legii în cauză de la Președintele României, de la Ministerul Justiției, de la Consiliul Superior al Magistraturii, de la Comisia Europeană și de la Banca Centrală
Dacă bănci există de vreo patru veacuri și monedă de douăzeci și șase, creditul e de când lumea by https://republica.ro/daca-banci-exista-de-vreo-patru-veacuri-si-moneda-de-douazeci-si-sase-creditul-e-de-cand-lumea [Corola-blog/BlogPost/338451_a_339780]
-
stil, fundamental schimbat, corespunzător vremurilor noi. Capitalismul obținând astfel două efecte puternice dintr-o singură lovitură. Creditele bancare, contribuind la extensiunea susținută a cererii de consum, au împins lucrurile către creștere economică. Și, deci, către amplificarea și diversificarea ofertei de bunuri și de servicii. Și prin aceleași credite, mase critice de salariați, cu deosebire din categoriile cu meserii sigure, au fost legate mai puternic de muncă, de performanță. Așadar, eu gândesc că nu creditul lui x sau cel al lui y
Dacă bănci există de vreo patru veacuri și monedă de douăzeci și șase, creditul e de când lumea by https://republica.ro/daca-banci-exista-de-vreo-patru-veacuri-si-moneda-de-douazeci-si-sase-creditul-e-de-cand-lumea [Corola-blog/BlogPost/338451_a_339780]
-
cu deosebire din categoriile cu meserii sigure, au fost legate mai puternic de muncă, de performanță. Așadar, eu gândesc că nu creditul lui x sau cel al lui y ori creditul dat de banca x sau de banca y sunt bunuri publice. Dimpotrivă, ele sunt bunuri private. Dar creditul ca instituție, ca valoare socială, ca șansă de creștere economică și de bunăstare este un bun public. Un credit care e finanțat din banii publicului adunați în depozite bancare. Or, legea dării
Dacă bănci există de vreo patru veacuri și monedă de douăzeci și șase, creditul e de când lumea by https://republica.ro/daca-banci-exista-de-vreo-patru-veacuri-si-moneda-de-douazeci-si-sase-creditul-e-de-cand-lumea [Corola-blog/BlogPost/338451_a_339780]
-
meserii sigure, au fost legate mai puternic de muncă, de performanță. Așadar, eu gândesc că nu creditul lui x sau cel al lui y ori creditul dat de banca x sau de banca y sunt bunuri publice. Dimpotrivă, ele sunt bunuri private. Dar creditul ca instituție, ca valoare socială, ca șansă de creștere economică și de bunăstare este un bun public. Un credit care e finanțat din banii publicului adunați în depozite bancare. Or, legea dării în plată, care își înscrie
Dacă bănci există de vreo patru veacuri și monedă de douăzeci și șase, creditul e de când lumea by https://republica.ro/daca-banci-exista-de-vreo-patru-veacuri-si-moneda-de-douazeci-si-sase-creditul-e-de-cand-lumea [Corola-blog/BlogPost/338451_a_339780]
-
valoare socială, ca șansă de creștere economică și de bunăstare este un bun public. Un credit care e finanțat din banii publicului adunați în depozite bancare. Or, legea dării în plată, care își înscrie prevederi cu referire la credite ca bunuri private, ar putea lovi creditul ca bun public. Tocmai în acest sens Parlamentul a primit recomandări de îmbunătățire a legii în cauză de la președintele României, de la Ministerul Justiției, de la Consiliul Superior al Magistraturii, de la Comisia Europeană și de la Banca Centrală
Dacă bănci există de vreo patru veacuri și monedă de douăzeci și șase, creditul e de când lumea by https://republica.ro/daca-banci-exista-de-vreo-patru-veacuri-si-moneda-de-douazeci-si-sase-creditul-e-de-cand-lumea [Corola-blog/BlogPost/338451_a_339780]
-
dar un lucru nu poate: să-și calce cuvântul. Și iată că-și ține cuvântul, ca să fie cu noi permanent. Îngerii de sus, care au multe particularități, care au foarte multe lucruri necunoscute de oameni, dar atât cât a rânduit bunul Dumnezeu să fie descoperiți, știm că nu au putința pe care o are omul, de a se ridica până la Dumnezeu, de a deveni dumnezei după har. Sunt într-o fericită ascultare și împlinire a voii lui Dumnezeu, gânditoare, dar n-
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
să le cultivăm și le punem în mișcare și în lucrare, nu ne aparțin nouă ci ne sunt date nouă de la Tatăl, de la Fiul și de la Duhul Sfânt!... Și atunci, de ce atâta patimă, vanitate, invidie și frustrare fraților?!... La ce bun? La ce folos? Cui folosește cu adevărat toate acestea?!... Făcând și săvârșind noi toate acestea uităm, de fapt, că „defilăm separat și pierdem în comun”, că în fond, ne dezumanizăm ca persoane, ne răcim sufletele și ne împietrim inimile și
DREPT LA REPLICĂ. CE AVEM NOI A PIERDE SAU CE AVEM A CÂŞTIGA?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1396944147.html [Corola-blog/BlogPost/348586_a_349915]
-
a născut, la 3 februarie 1898, Gheorghe I. Brătianu, cunoscut istoric și om politic, profesor universitar, membru al Academiei Române, victimă a regimului comunist din România. Voi reveni, într-un material viitor asupra acestei așezări, după ce voi fi participat, prin bunăvoința bunului Dumnezeu, la sfințirea bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, ridicată prin osârdia vrednicului preot paroh Pavel Pavel, în Parohia Dumbrăvița din comuna Ruginoasa, județul Iași. Vechea biserică nu mai corespundea necesităților. Devenise neîncăpătoare și punea în pericol viața celor aflați
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412452382.html [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
România este asigurată și din punct de vedere material. Statul sprijină activitatea sub aspect financiar, acordând un sprijin material lunar la salarizarea personalului de cult, fonduri anuale pentru construirea unor lăcașuri de cult noi, ca și pentru conservarea si restaurarea bunurilor de patrimoniu aflate în proprietatea cultelor (Legea nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, modificată prin O.U.G. nr. 66/2000 și aprobată prin Legea nr.647/2001;O.U.G. nr.203/1999; O.G.nr.82
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
Nestins izvor, lăuntric, spre nemul românesc, Un testament, un crez, un iz de libertate. Cuvântul lui și azi... e-tâta de firesc. “Spuneți-mi ce-i dreptatea? - Cei tari se îngrădiră Cu-averea și mărirea în cercul lor de legi; Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră Contra celor ce dânșii la lucru-i osândiră Și le subjugă munca vieții lor întregi. De ce uitați că-n voi e și număr și putere? Când vreți, puteți prea lesne pământul să-mpărțiți
ŞI L-A UCIS CUVÂNTUL... PRIN CARE AZI TRĂIEŞTE de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marin_bunget_1402857744.html [Corola-blog/BlogPost/365441_a_366770]
-
la care se adaugă polen, flavonoide, secreții ale glandelor salivare ale albinelor. Propolisul este folosit că biostimulator, care mărește rezistență fizică și înlătura oboseală. Datorită proprietăților sale antivirale, antitoxice și antiinflamatorii, propolisul își găsește tot mai multe utilizări. Este un bun stimulator al refacerii țesuturilor afectate de răni, tăieturi și, mai ales arsuri, degerături. Este foarte util în vindecarea rănilor de la armele de foc, precum și în cicatrizarea operațiilor. Propolisul vindeca mucoasa bucala și este benefic în sîngerările gingiilor. Balsamul de propolis
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_georgeta_nedelcu_1327416385.html [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]
-
mai de care, de rață, de curcă, de gâscă și găină, etaland diverse culori și mărimi, eu zâmbitoare priveam, cu ochi senini... Bunica se uită la mine, din ochi deodată clipește și-n hohot de râs, chicotind, îl cheamă pe bunul ce tocmai sosește. Privește măi Costeo! ce bine trăim, găinile noastre fac ouă de rață, de gâscă și curcă... Emoții încerc, urchile-mi ard și-mi vine să plâng de rușine, ei râd și-nțelepți fac cu ochiul spre mine. În
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
a avut modele, au fost oameni morali, integri și responsabili. Și-a dorit să vă urmeze sfatul părintesc. Și-a dorit ... și-a dorit... a luptat, și datorită curajului moștenit, și de la dumneavoastră, a reușit. Felicitări, doamnă Filip! Felicitări, Elvira! Bunul și Dreptul Dumnezeu să trimită binecuvântare, sănătate și bunăstare asupra dumneavoastră și a familiilor dumneavoastră. Le binemeritați... căci, prea ați trudit pentru toate acestea, uneori neglijindu-vă, chiar și pe dumneavoastră. Așa este și așa va fi mereu dascălul. La loc
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Grosii_tiblesului_locuri_oameni_f_vasile_bele_1330685680.html [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
l-a inspirat pe oaspetele sucevean Constantin Hrehor, laureat al Premiului ,,Lucian Blaga” al Academiei Române, poet, publicist și părinte spiritual al câtorva mii de enoriași, să invoce copilăria lui Eminescu la Cernăuți, Casa lui Aron Pumnul urmând să devină un bun de patrimoniu pentru toată România: <Însuși Eminescu este o casă a românilor, pe temelie de piatră, în mijloc cu o pâine mare din care ne hrănim și ne înveșnicim>”. Corul bărbătesc ,,Dragoș Vodă” a încheiat manifestarea cultural-artistică omagială cu un
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Populată doar de baobabi, de trei vulcani și de o floare. Ca deșertul peste care a aterizat și a întâlnit șarpele. -Te simți cam singur în pustiu. -Singur te simți și printre oameni. Nu cauți găini că vulpea. Nu cauți bunuri materiale. Cauți oameni. Cel mai greu de găsit în deșert. Și totuși, trandafirii... Ei îți vor destăinui un mare secret. „Limpede nu poți vedea decât cu inima”. Va trebui să îmblânzești vulpea. Va trebui să uzi floarea și să o
TABLETĂ SPIRITZUALĂ- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sens_si_nonsens_tableta_spiritzuala_cezarina_adamescu_1334557674.html [Corola-blog/BlogPost/357685_a_359014]
-
cu înger -1991 „ Chestiunea de căpetenie pentru istoria și continuitatea de dezvoltare a acestei țări este ca elementul românesc să rămână cel determinant, ca el să dea tiparul acestei forme de stat, ca limba lui, înclinările lui oneste și generoase, bunul lui simț, cu-un cuvânt geniul românesc să rămână și pe viitor norma de dezvoltare a țării și să pătrundă pururea această dezvoltare.” (Mihai Eminescu) Dragi prieteni, pământeni și nepământeni de pretutindeni și de oriunde vă aflați la orizontul misterului
CODUL NUMERIC AL MĂRCII GENETICE 666 ( CODUL FIAREI ) ŞI EXODUL EVREILOR ÎN ROMÂNIA (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (33) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ed by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_codul_nu_constantin_milea_sandu_1394522122.html [Corola-blog/BlogPost/353645_a_354974]
-
scoatem și noi pe ai noștri să vedeți ce iese”. Aceste mesaje, această cultivare a unor false conflicte în societate, au venit de la personaje precum Călin Popescu Tăriceanu, Codrin Ștefănescu, Șerban Nicolae și alți coconi ai stângii, despre ale căror bune intenții față de clasa amărâtă, am toate motivele să mă îndoiesc.
așa arată Piața Victoriei după protestul a 150.000 de oameni. Și de ce ideea a două Românii este falsă by https://republica.ro/o-imagine-asa-arata-piata-victoriei-dupa-protestul-a-150-000-de-oameni-si-de-ce-ideea-a-doua-romanii-este [Corola-blog/BlogPost/338221_a_339550]
-
ni se îngroașe devenind mai grave, după ce Andrei a cântat acatistul ” Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului” mai mulți vecini s-au trezit la ușă cu un tigan care-i ruga să-l ierte că i-a furat, înapoindu-le diverse bunuri sustrase în ultima vreme. Atât de mult fusese impresionat de trăirea duhovnicească a oamenilor de la coadă, încât hotărâse să nu mai fure niciodată în viață. Va urma) Bruno ȘTEFAN 2013 -------------------------------------------------- ȘTEFAN Bruno, Născut la 17 ianuarie 1969, la Galați. A
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_athosul_neamul_bruno_stefan_1386054792.html [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
tine ploaie de varsă, Da' nu îi ploaie curată, Îs lacrimi de la o fată Ce-i cu sâla măritată, La-nsurat, la măritatu' Omu' nu trăbă-ndemnatu'. Sânzâienele erau înflurite, maică, și, chiar dac-o fost trecută sărbătoarea lor, tăt măi erau bune de leac. O cules un braț, ca și ‘nainte cu vro' câteva zile, cân' și-o pus câteva sub pernă, să-și viseză mirele. N-o visat numa' o bulbόnă mare și pe mumă-sa care să perde în apele
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
Scrisoare generalului meu, 1. Domnule general, ne-ajung poveștile despre daci și icoane. La ce bun? E mai mult decat suficientă rușinea și umilință și sărăcia pe care o lăudam zilnic și în care ne morfolim azi. Poporul privește imaginea dv. de lider înăscut și de perfect conducător al acestui stat care are nevoie acută de
DOMNULUI GENERAL MIRCEA CHELARU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Domnului_general_mircea_chelar_stelian_platon_1393091560.html [Corola-blog/BlogPost/362784_a_364113]
-
încă în criză cu un patrimoniu așa important? În ultimii ani, am îndepărtat multe companii, din cauza presiunii fiscale și a incertitudinii juridice, acum însă avem datoria de a remodela sistemul italian”. „Sectorul agroalimentar italian reprezintă 15% din PIB. Astăzi exportăm bunuri în valoare de 40 de miliarde de euro, iar în Italia, există un milion de societăți, dintre care cele mai multe sunt întreprinderi individuale-persoane fizice autorizate. La nivel național sunt aproximativ 300 de mii de ferme, dar cu toate acestea, doar 4000
Acord de colaborare Filiala Agricolã Italianã (F.Agr.I.) – Camera de Comerț şi Industrie a României în Italia (CCIRO Italia) by http://uzp.org.ro/acord-de-colaborare-filiala-agricola-italiana-f-agr-camera-de-comert-si-industrie-romaniei-italia-cciro-italia/ [Corola-blog/BlogPost/93704_a_94996]
-
care e mai rentabil să fii comod, decât să muncești cinstit, să transforme comuna pe care o cârmuiește într-o mică bijuterie. Imediat după 1989, în primul mandat de primar, a reușit să-i convingă pe săteni să nu distrugă bunurile care au aparținut fostului CAP, ci să le transfere Primăriei. Au păstrat, astfel, intacte, toate clădirile: fostele grajduri, azi transformate fundamental și utilizate în alte scopuri, brutăria, azi transformată în sala „Armonia“, folosită pentru discotecă și pentru diverse petreceri, atelierul
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model by http://balabanesti.net/2014/01/11/in-vaslui-la-nici-100-de-km-de-balabanesti-o-comuna-model/ [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
oameni înstăriți, nici comuna nu va fi bogată“, consideră gospodarul comunei. „Dă-i omului condiții de om și-l blochezi chiar și pe cel mai înverșunat“ Am uitat să vă spun ceva: la Pădureni nu se fură, nu se distrug bunurile publice, nu se strică spațiile verzi. „Mulți mă-ntreabă: Bun, daâ răsădiți trandafiri, lăsați boxe, scaune, afară, totul e deschis. Nu se fură? Nu. Pe om îl educi nu ținându-l în sârmă ghimpată, în garduri. Oferă-i, să știe
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model by http://balabanesti.net/2014/01/11/in-vaslui-la-nici-100-de-km-de-balabanesti-o-comuna-model/ [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]