14,936 matches
-
îmbogățească rețetarul cititorilor cu descrierea modului de preparare a unor mâncăruri mai sofisticate sau dietetice. Cititorii sunt îndemnați să trimită spre publicare rețetele pe care le consideră mai puțin cunoscute, precum și cele ce se ascund în caietele de rețete ale bunicilor. Principalele rubrici sunt: „Meniul lunii“, „La masă cu...“, „De sezon“, „Rețetar“, „Tocănița de cuvinte“, „Cure de slăbire și diete“, „Bucătăria ta“, „Sfaturi“, „De la cititori“ etc. Preț: 12 900 lei. spectacole TIMIȘOARA Opera Română: „Zâna păpușilor“ de Josef Bayer, 14. 01
Agenda2003-2-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280572_a_281901]
-
viața lor. Dar când Vitti e eliberat condiționat în custodia lui Sobel, psihiatrul își dă seama că trebuie să îl ajute pe Vitti. presa la zi GM - TEATRUL CEL MAI MIC. Revista de cultură și divertisment pentru copii, părinți și bunici, realizată de Roton și Innovation, se angajează la popularizarea și promovarea „unui nou concept educativ“, și anume instruirea, pregătirea și educarea copiilor și adolescenților prin jocul de-a teatrul în căminele familiale, în curțile caselor, în locuri neconvenționale. Teatrul ajută
Agenda2003-5-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280648_a_281977]
-
piața muncii și cu dispariția unor activități). A apărut și necesitatea de introducere a unor reglementări noi, de omologări, dar au apărut și probleme legate de utilizarea suplimentelor nutritive. Picătura de exotism Produselor obișnuite, pe care le știm „din farmacia bunicii” - cu fructele de pădure și plantele autohtone li s-au adăugat denumiri exotice și fascinante: plante, rădăcini, rețete din China, din India, din oceanele îndepărtate. Cine ar fi știut - în afara botaniștilor și, poate, a unui număr foarte restrâns de specialiști
Agenda2003-8-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280729_a_282058]
-
rușinat și m-am ascuns după mamaie, între pliurile fustei largi cât o parașută. Când mami a despachetat bagajele, curiozitatea ne-a apropiat. Ba mai mult, am devenit prietene deși mă simțeam mai în siguranță ținând-o de fustă pe bunica. Dulciurile de calitate, câteva păpușele, dar mai ales hăinuțele parfumate, în cele din urmă, m-au îmblânzit. Stai să încălzesc o căldare cu apă! S-o despă duchem... Mai ieri i-am făcut baie, dar se păstrează? Câte e ziua
Din brațele lui moş Gheorghe, spre lume. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
S-o despă duchem... Mai ieri i-am făcut baie, dar se păstrează? Câte e ziua de lungă, prin toate coclaurile! Mai nou, una, două, dă fuga, peste gard, la Gheorghe, iar ăsta e plin de păduchi! m-a pârât bunica. Pureci, mamaie! Că i-am văzut eu. Țopăiau ca și ăștia ai tăi. Vai, mamă! Sper să nu aibă Sara dreptate, că n am să închid ochii, la noapte. E, te-ai fi coconit și tu?! De cu seară ce
Din brațele lui moş Gheorghe, spre lume. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
tu un urs cu coadă! Ar fi tare caraghios! am râs eu. E, vezi? Și-a făcut un fel de operație estetică, adică l-a făcut o vulpe, urs. Dar urs, urs! Iar de aici, fericirea! ...Durerea, fată! a intervenit bunica. Nici tu pește, nici tu coadă... Și asta doar pentru că i-a luat mințile o vulpe șireată. Da? Și dacă o fi fost vreun vulpoi? Tot un drac e! s-a mâniat bunica și a plecat să ia albia. E
Din brațele lui moş Gheorghe, spre lume. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
de aici, fericirea! ...Durerea, fată! a intervenit bunica. Nici tu pește, nici tu coadă... Și asta doar pentru că i-a luat mințile o vulpe șireată. Da? Și dacă o fi fost vreun vulpoi? Tot un drac e! s-a mâniat bunica și a plecat să ia albia. E, vezi? Acum pe cine să cred? Mda! Totul e să nu-ți ieși din minți și ai să vezi ce bine o să-ți fie când singură o să afli. Dar asta mai târziu... Când
Din brațele lui moş Gheorghe, spre lume. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
zilele trecute, la televizor. Pentru o clipă, m-am simțit un fel de prințesă a Orientului. Mânca-o-ar mami de frumoasă! Aoleo, fată, când o să se facă asta mare... O să mă fac? Da, mami... Cum m-am făcut eu, bunica... Și o să-mi crească și sânișorii? am întrebat cu nerăbdare. Ca să vezi, sânișorii?! Fată, ai grijă cu limbuta asta că cine mai știe ce te mai întreabă?! Ce să-i faci, mamă, vede, aude, vrea să știe. La vârsta ei
Din brațele lui moş Gheorghe, spre lume. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
păpușile. Voiam să-i împușc pe ăia care îl urmăreau pe moș Gheorghe ca să-l omoare. Ehe, ăia or fi acum oale și ulcele. Numai pe moșu`tău, luara-l dracu, l-a uitat moartea pe aci! mi-a zis bunica apoi a vrut să mă dezbrace. Așa zici tu, de ciudă. Las-o mamă, că de-aia iam luat hăinuțe. Fată, asta, până-n scăpătatul soarelui, le face tot una cu pământul. Mai acum, câteva zile, se linciurea în piua rațelor
Din brațele lui moş Gheorghe, spre lume. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
că aruncă apa acolo, în fiecare dimineață. Și eu, hopaaa! Că sunt mică. Am alunecat. E, peste două, trei săptămâni, când o să fim în Anglia, nu o să mai aluneci. Acolo, e altfel... O să ai o bonă... Unde, fată? a tresărit bunica. Acolo unde sunt eu, mamă! Trebuie să învețe engleza de acum, de când e mică. Prinde mai repede și o să se descurce mai ușor în viață. În plus, simt cum Sara îmi duce dorul. Parcă numai ea? Dar eu, să zicem
Din brațele lui moş Gheorghe, spre lume. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
bă, Gheorghe, bă, ai dat în mintea copiilor! Aoleo! Vai de capul tău!" Păi află că a dat! Of, of, câte a mai tras și femeia asta cu ăl nărod! O lună mai târziu, în fața porții, înainte de a sosi autobuzul, bunica plângea, lui moș Gheorghe i se înnodau lacrimile sub barbă, iar mie mi se pusese un nod în gât. Nici mami nu era prea departe, însă cineva trebuia să-și păstreze cumpătul și să mai domolească suspinele. Nu o înțeleg
Din brațele lui moş Gheorghe, spre lume. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
tragă de mustăți! Că tot se pricepe, mânca-o-ar moșul pe ea! O să-mi fie dor de ele! Și mie de năsucul ăsta al tău. Bă hodorogule, nici acum nu-mi lași fata în pace? s-a rățoit și bunica la el. Vezi, moșule, alta! Iarba rea, peste tot! Pe ăstea o să le găsești tot aici. Dar și eu te aștept. Uite, n-am să mor nici de-al dracu! Să văd, crapă careva din ele? Iar de o fi
Din brațele lui moş Gheorghe, spre lume. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
-ta când era tânără, numai că acum s-a cam prostit. ...Ca să nu zic mai mult. I-auzi, mamaie, ce ți-am spus eu?! Ce mai zici? Bine, fată, bine! Mergi sănătoasă și să vii la fel! mi-a urat bunica, parcă înfrântă, în timp ce și-a șters o lacrimă rămasă agățată între gene. Iar tu să ai grijă. Nu e ușor cu un copil după tine! Doamne, ce vă mai tachinați! a intervenit mami între ei. E, ca vecinii. Să zicem
Din brațele lui moş Gheorghe, spre lume. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
polițist: poate pune în lumină acele zone invizibile ale societății israeliene cărora literatura nu le-a făcut până astăzi credit”. Încheie Dror: „Nu suntem un stat occidental; facem parte din Orientul Mijlociu. Bunicul meu venea de la Alep și adora acest oraș; bunica era născută la Beyrouth. Ambii se stabiliseră la Ierusalim. Ca să trăim în pace cu vecinii noștri, nu e destul să oprim colonizarea teritoriilor, trebuie să ne percepem altfel pe noi înșine”. Iarăși despre limitele vieții private Actrița franceză Julie Gayet
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2662_a_3987]
-
încărca de sensul adânc pe care, în timp, i-l voi acorda eu. Rică e inițiatorul, eu îi sunt autorul: „coroana” am construit-o împreună, ca o comună operă afectivă. De aceea a sfârșit în coroana „noastră”! Coroana, spre dezolarea bunicilor mei, trona în camera adolescenței mele din Cotroceni și, drastic, interziceam bunicii mele gospodare orice minimă deplasare. Exigența mi-a fost respectată într-atât încât când s-a zugrăvit interiorul casei nimeni n-a mișcat-o și pete albe au
Coroana de tinerețe și moarte by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2676_a_4001]
-
realizări, care se sprijină pe un fundal foarte puternic. Ce conține zestrea de acasă? Înseamnă o familie frumoasă, prin care am acumulat atât cultura română cât și pe cea maghiară, pe linie maternă. Mama a fost profesoară de limba română, bunica a fost și ea în învățământ, iar bunicul matern a fost directorul Liceului Catolic din Zalău. Mama, deși de etnie maghiară, a urmat Liceul Oltea Doamna din Oradea și apoi Facultatea de Litere de la Universitatea Regele Ferdinand din Cluj. Diploma
Nuanţe româneşti la umbra frunzei de arţar. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Cristina Balaj Mihai () [Corola-journal/Journalistic/93_a_105]
-
care colț de stradă și atunci mă bucuram de parfumul florilor încercând să uit că tata fu sese ars de viu în corturi la Cotul Donului pentru apărarea țării, că ni se luaseră pământurile moștenite și muncite cu sudoare de către bunici și străbunici, apoi casele și că fuseseră arestați și duși de acasă niște veri și unchi fără vreun motiv anume. Lăcrămioarele fuseseră fără îndoială florile specifice primăverilor noastre la acel timp, ale mele însă, dintotdeauna. La 1 Mai ne scoteau
Primăverile noastre.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
printr-un salon în care o doamnă mai vârstnică, înconjurată de patru fete tinere și frumușele se uitau absorbite la un film la televizor. Soțul meu, un sentimental incorijibil, mi-a spus: „Ai văzut ce frumoasă scenă de familie? O bunică cu nepoatele urmăresc împreună un film”. Mai târziu, soțul meu a coborât să cumpere ceva de mâncare și s-a întors cu o caserolă cu spaghetti și cu o mutră lungă de un cot. În salon găsise „nepoatele” în furou
Alte întâmplări haioase de peste mări și țări by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/2721_a_4046]
-
Când moare o epocă”, Dan Ciachir rememorează momente care cu greu pot fi uitate. Sunt mărturiile unui om care a avut parte de întâlniri fabuloase cu oameni despre care cei mai tineri nu au auzit decât de la profesori sau de la bunici. De această dată, în capitolul ”Noblețea smereniei”, scriitorul Dan Ciachir ni-l înfățișează pe părintele Dumitru Stăniloae pe care l-a întâlnit pentru prima dată în noiembrie 1982. Despre Dumitru Stăniloae ar fi multe de spus, dar oricine trebuie să
Parizienii se distrează în timp ce românii trăiesc o TRAGEDIE by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/27263_a_28588]
-
ziua arhanghelului Gabriel, ca primul fiu al Luisei Santiaga și al lui Gabriel Eligio din cei unsprezece frați, șapte băieți și patru fete. De fapt, pentru locuitorii acelei mici localități bananiere din apropierea coastei Mării Caraibilor a venit pe lume nepotul bunicilor din partea mamei: Tranquilina Iguarán Cortés și colonelul Nicolás Ricardo Márquez, în a căror casă plină de mister și-a petrecut primii zece ani de viață. Copilăria, bogată în trăiri și experiențe ce aveau să rodească prodigios într-o operă cu
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
a petrecut primii zece ani de viață. Copilăria, bogată în trăiri și experiențe ce aveau să rodească prodigios într-o operă cu destin unic, i-a fost dominată de povești, mai cu seamă de legendele, credințele, superstițiile, întâmplările depănate de bunica și de slujitoarele indiene, și de amintirile din război ale bunicului, într-o sensibilă comuniune cu natura, dar și cu lumea celor morți care păreau că interacționează dezinvolt cu cei vii. Au urmat anii de școală, când descoperă poezia pentru
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
Toamna patriarhului,Cronica unei morți anunțate, Generalul în labirintul său, Dragostea pe vremea holerei, Despre dragoste și alți demoni, Povestea târfelor mele triste, și volumele de povestiri Ochi de câine albastru, Incredibila și trista poveste a candidei Eréndira și a bunicii sale fără suflet, Douăsprezece povestiri călătoare, precum și piesa de teatru Diatribă de dragoste împotriva unui bărbat așezat. În 2002 a publicat A trăi pentru a-ți povesti viața, primul volum de memorii, concepute ca o trilogie (ultimele două volume rămase
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
la care se încheie pauza obligatorie de siestă, când totul e închis în Spania - cu excepția localurilor, firește. Încep explicațiile ghidului: la parter, în dreapta, se află el comedor (sufrageria) cu masa pe care tronează un mileu identic cu cel croșetat de bunica mea - semn că-n epocă cutumele se respectau cu sfințenie - tavanul cu grinzi din lemn de cedru, pe pereți, portretul tatălui și desenul lui Federico pe o pânză: un arlechin. Într-o altă cameră, pianul la care Lorca interpreta Debussy
Gânduri despre Lorca by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2586_a_3911]
-
Suspectul reținut, duminică, în cazul fetiței omorâte și violate la Jimbolia, în județul Timiș, și-a recunoscut faptele în fața anchetatorilor. Suspectul era un cunoscut al bunicilor fetiței și chiar ar fi locuit la ei într-o perioadă, relatează Realitatea Tv. Vineri după-amiază, fetița a plecat cu bărbatul la scăldat. Acolo, potrivit declarațiilor suspectului, acesta a agresat-o sexual și, când a văzut că fetița sângera, s-
Suspectul reţinut în cazul fetiţei omorâte în Timiş şi-a recunoscut fapta () [Corola-journal/Journalistic/26035_a_27360]
-
de la Facultatea de Litere aduc un astfel de spectacol în fața cititorului, unele fiind simple dezvoltări ale diverselor condiționări istorice (reverența în fața trecutului, a propriului pământ, pe care le mărturisește Pillat și care vin direct din cultul familiei exercitat în casa bunicilor materni), altele fiind gesturi definitive ca o exergă: invitația lui Maiorescu de a-l vizita ca să-i discute versurile, de pildă. Episodul este semnificativ, desigur, pentru Maiorescu, aflat la apusul carierei critice, când, bătrân, acaparat de politică, în preajma primului război
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]