678 matches
-
ca ton, și mai convingător. Păcat doar că, fiind foarte selectiv cu sursele, criticul clujean preferă să-și sedimenteze o intuiție, deși are suficient material pentru a-și construi, major, o arhitectură. E, oricum, de urmărit dacă mai încolo, în burgul medieval sau în orașul modern contestatarii vor proveni din rândurile aceleiași aristocrații a spiritului. Poate că, dac-ar fi înaintat, asemenea lui Sloterdijk, înspre o critică a rațiunii cinice, cele câteva pagini din Orașul și literatura ar fi devenit, ele
Atlas de comparatistică urbană by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6966_a_8291]
-
el nu-i decît un fariseu. Răspunzător de execuția inofensivului D'Enghien, Primului Consul, Bonaparte, nu-i va fi dat nicicum prin minte să-l facă nume de oraș; aceasta, nu doar pentru faptul că exista, de multă vreme, un burg zis astfel, în Hainaut. Deși lăstar al Revoluției, el proceda tradițional, în numele unei străvechi (și silnice) "rațiuni de stat". Considerîndu-se pe sine un emisar al Providenței, nu acționa, cu toate astea (era să spun: cu toată oastea!), în numele "necesității istorice
Stalinismul toponimic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/17405_a_18730]
-
malurile în dreptul hanurilor, morilor, cafenelelor și caselor mai răsărite“. O „Veneție“ pe care, în epocă și-o împărțeau românii, rascienii și ilirii, germanii, bănățenii noi (cum erau numiți țiganii în 1753), maghiarii, grecii, armenii, italienii, francezii și spaniolii. Amurg de burg Povestea se-nșiră mărgărite cu „Orașul dinspre apus“, Iosefin, cel căruia însuși împăratul Iosif II a acceptat, în 1773, să-i dea numele și în care se refugiau vara oamenii să scape de duhoarea și de țânțarii din Cetate; cu
Agenda2004-2-04-senza1 () [Corola-journal/Journalistic/281933_a_283262]
-
gogoșile viermilor de mătase și ... crâșmă. Economia, cultura, bisericile, podurile, sănătatea și arhitectura exterioară și interioară a orașului își au, fiecare, povestea de privit și de citit. În 256 de pagini, albumul găsește cuvânt pentru tot ce vibrează în acest burg viu, aer de metropolă și sânge de supraviețuitor. Stăpânii „Între cartierele și orașele vechi, după 1960 -1965 și până în 1989, golurile au fost umplute cu mari cartiere de locuințe cubice. Zona Gării și cea a Tipografilor au fost primele. Pe
Agenda2004-2-04-senza1 () [Corola-journal/Journalistic/281933_a_283262]
-
Banatului, în cadrul unei ample expoziții de fotografie dedicate miracolului Timișoara, ne-a asigurat artistul Dan Buruleanu. Va fi o sărbătoare, cum orașul merită, cu muzică și cu amintiri, la care vor fi invitați toți cei ce-și leagă viețile de burg, în frunte cu primarul Gheorghe Ciuhandu. Pe mai târziu, autorii se gândesc la o ediție mai „populară“ a cărții, pentru buzunare mai strâmte. Albumul deschide însă calea unei adevărate „întreprinderi de amintiri“ despre Timișoara, cum orice oraș european mare are
Agenda2004-2-04-senza1 () [Corola-journal/Journalistic/281933_a_283262]
-
au fost întocmite liste cu noi pentru ca să ne elimine din învățământul superior); ele nu m-au atins vreodată, nu era cazul să-mi asum această "pată", deoarece am continuat s-o consider marea șansă a dezvoltării mele; am iubit fierbinte Burgul, l-am tot visat, îndurerat la trezire că n-a fost decât un vis. Janina și cu mine acolo ne-am întâlnit, am rămas împreună fideli amintirilor comune din Petersburg - în baza cărora, cu suplimentările culturale de rigoare, am scris
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
S.) „Orizontul“ Timișoarei Numărul 3 al revistei „Orizont“ este o ediție specială, consacrată Timișoarei. Un interviu cu primarul Gheorghe Ciuhandu și „mai multe feluri de a citi o altă Timișoară“, o anchetă despre motivul pentru care scriitorii i-ar dedica burgului un roman și numeroase alte neașteptate perspective asupra statutului de timișorean dau consistență unui număr de colecție al „Orizontului“. ( S. P.) Lapte praf Începând de luni, 28 martie, la sediul Primăriei municipiului Lugoj se distribuie - de luni până vineri între
Agenda2005-13-05-pe scurt () [Corola-journal/Journalistic/283537_a_284866]
-
de paradă, al cetății, și tot aici erau concentrate toate clădirile principalelor autorități militare și civile: Palatul Generalului Comandant, Palatul Comandantului Pieței, Corpul de Gardă. Dar, mai ales, aici era situată Primăria, locul unde se luau toate deciziile privind viața burgului și unde toți edilii scriși cu litere mari în cronologia Timișoarei, de la Petru Solderer până la Carol Telbisz, trecând pe la Preyer sau Küttel își desfășurau ședințele de consiliu. Cei mai tineri cunosc clădirea drept Facultatea de Muzică, ba chiar unii ți-
Agenda2006-21-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284987_a_286316]
-
păreți”, era altădată casa magistratului rascian (româno-sârb), cu alte cuvinte primăria rasciană. Aici erau judecate cauzele populației ne-germane, fiind cea de-a doua clădire cu utilitatea de primărie din Timișoara. Construit în 1761, edificiul adăpostea totodată și teatrul comunal, burgul bănățean fiind al treilea oraș din fosta Ungarie (după Bratislava și Budapesta) în care funcționa un teatru permanent. După un incendiu în 1766, clădirea este mărită, pentru ca, odată cu desființarea funcției de magistrat rascian, să fie abandonată utilitatea sa administrativă în
Agenda2006-21-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284987_a_286316]
-
31 ianuarie a.c. vor fi considerate îndeplinite în termen inclusiv luni, 2 februarie. ( N. I.) l Miercuri, de la ora 15, la Casa „A. M. Guttenbrunn“, în cadrul programului Universității Populare Germane, prof. Francisc Finta conferențiază în limba română despre castele, cetăți și burguri din Europa. ( S. P.) l Între 5 și 27 ianuarie a.c., Direcția de Sănătate Publică Arad a înregistrat 41 de cazuri de trichineloză, din care 31 au necesitat internare. ( N. I.) l În fiecare joi, de la ora 17, la Casa Oamenilor
Agenda2004-5-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282021_a_283350]
-
Sobrietate imperială. Eleganță austeră. Muzici: în saloane cu candelabre din cristaluri zornăitoare, ori în biserici, ori pe străzi. În piața de vechituri, delicatele melodii ale harpistei stafidite, cu mâini schimonosite de artrită. Tropotele cailor de la caleștile care plimbă turiștii prin burg. În Schwedenplatz, un clovn și uriașele lui baloane de săpun. Copii și oameni mari alunecând pe trotinete printre rafturile ticsite de cărți, din librării. Sălile de lectură ale bibliotecilor - pline în plină vară, de dimineața până seara târziu. Prin fereastra
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
69) Când mărturisirile se opresc asupra mamei, ecoul contradictoriu dintre paranteze amuțește. Retorica e bruiată de încărcătura de sensibilitate și de codul genetic. În plus, insolitul verbal e potențat, aici, de o apăsată și fermecătoare pronunție ardelenească de la marginea micilor burguri, notată molcom, sunet cu sunet. Ca bărbat, Liviu își permite frecvente parade de autoflagelare. Ca fiu, nu. Insesizabilă la suprafața foii, falia dintre ipostazele sale brăzdează totuși în adâncime cele aproape cinci sute de pagini ale Rădăcinii de bucsau. Sigur
Copil la patruzeci de ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6107_a_7432]
-
cu simpatie, și cu mirarea, prin 1955-1956, că nu-l cunosc!). Însă, observă memorialistul, "în convorbirile din Bîrlog ori cele de la Valea Vinului, anii sibieni nu i-au stimulat niciodată lui Blaga evocări stăruitoare. Uneori pomenea, ce-i drept, de burgul medieval, dar în împrejurări în care zgîndărirea jarului mocnit din parte-mi ar fi putut să însemne ireverență". De ce oare? Cercul Literar a publicat în ziarul Viața, condus de Liviu Re-breanu, în 1943, faimosul său Manifest, redactat de I. Negoițescu
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
timpi și trei mișcări un ritm delicat pe clapele alb-negre ale pianului. „Da, mai trebuie puțin acordat, o să văd eu zilele astea“. Diploma de Onoare Portativele pe care el le-a imaginat au făcut succesul multor spectacole jucate pe scenele burgului. Din nefericire, după 1989, personalitatea lui Ion Crișan „a intrat într-un con de umbră nemeritat, referitor la viața publică a muzicianului“, ne-a mărturisit prof. Liviu Râmneanțu, inspector șef al Uniunii Muzicologilor din România, Asociația pentru Drepturi de Autor
Agenda2003-47-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281732_a_283061]
-
excepție. Există mai multe Sântămării, Sânmihai, Sânpetru, Sânandrei sau, într-o formă ușor distorsionată, Sânnicolau. O a doua metodă o reprezintă adăugarea sufixului „var“ care, într-o maghiară neaoșă, nu înseamnă altceva decât... oraș sau, în epocă, localitate întărită. Similar, „burg“-ul germanic a dat Strasbourg, Hamburg, Duisburg etc. De altfel, în Saxonia se găsește un oraș numit chiar Burg. Analog, cu- vântul „dorf“ care se traduce prin „sat“, a condus la denumiri ca Düsseldorf, dar și Nițchidorf sau... Freidorf. Modelul
Agenda2003-34-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281381_a_282710]
-
o reprezintă adăugarea sufixului „var“ care, într-o maghiară neaoșă, nu înseamnă altceva decât... oraș sau, în epocă, localitate întărită. Similar, „burg“-ul germanic a dat Strasbourg, Hamburg, Duisburg etc. De altfel, în Saxonia se găsește un oraș numit chiar Burg. Analog, cu- vântul „dorf“ care se traduce prin „sat“, a condus la denumiri ca Düsseldorf, dar și Nițchidorf sau... Freidorf. Modelul germano-ungar a proliferat așadar în Banat, Timișoara fiind, pe rând, Temesvar sau Temeschburg, în funcție de stăpânitorii de moment ai urbei
Agenda2003-34-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281381_a_282710]
-
Persem („Fiecare cu un tramvai“, Ed. Cosmopolitan Art) și Andrei Cherăscu („Sfârșitul copilăriei“, Ed. Artpress). In memoriam Victor Gaga l Placă de bronz pe fațada U.A.P. Timișoara Dacă de memoria sa culturală și afectivă ține starea de bine a burgului, solidaritatea pe care breasla artiștilor plastici o dovedește în a păstra vie amintirea celor care, plecând la ceruri, au lăsat în urmă-le o operă și-un model de a fi, e garantul continuității. Pe fațada Casei de creație a
Agenda2005-50-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284475_a_285804]
-
toate zilele, carte pe care o citisem pe nerăsuflate. Mă așteptam la o discuție literară, de cel mult o oră sau chiar două, dar... nu m-am mai despărțit de familia Ioanid vreme de trei zile, cît am poposit în burgul german. Regaseam, în casa lor, cu bucurie uimită, o lume de care abia îmi mai aminteam și pe care o crezusem definitiv dispărută. Ne descopeream cunoștințe comune, aveam păreri și sentimente asemănătoare, de parcă am fi fost o viață împreună. De-
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
sala de operă.// amenda putea fi atât de usturătoare, încât cântăreții începuseră să se cațere prin copaci sau pe clădiri și să zboare. aerul se umpluse de cântec. deși interdicția putea atrage după sine închisoarea.// în estul melodios, plin de burguri și de stedtl-uri. pe vremea despoților, cântecul era din ce în ce mai intens" (p. 73). Viața este trăită tragic și discontinuu, parcă sub semnul deconstrucției derridiene: sub fatumul unui hazard copleșitor, provenit din lipsa iubirii și a comprehensiunii, ea o apucă ireversibil doar
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
cîteodată cînd mă-ndrăgostesc de cine știe ce destrăbălată infantă pletele mi se albăstresc pînă la ultimul fir/ devin o dîră subțire de fum pe sub ferestrele mansardelor tainice din bucurești din tel-aviv din paris/ foișorul de foc străvechiul turn cu case din burgul de la dunăre eiffel-ul impozant ca penisul lui hercule/ visează tandru pe umerii mei siamezi pînă-n ultima firbă derbedei și-mpărați în aceleași secunde: (nicolae magnificul apollinaire bocancii lui mihai eminescu). Aparent încă anahoret al dreptei credințe a lui Breton, poetul
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
al scurtelor atingeri întîmplătoare. Pe fiecare dintre ele ai putea-o, în fond, desprinde și istorisi. Cu toate astea, să povestești romanul e, pentru cititorul nu tocmai chițibușar, o întreprindere dificilă. Fiindcă un anonim (Anonymus Notarius dedat la cronică de burg? Nu știm...) risipește amănunte peste amănunte, vede tot, notează ce-i convine, trage sforile, dă cuvîntul, schimbă persoana (la) care vorbește și stilul, într-o cuceritoare devălmășie mărturisind despre transformarea alfabetului de tranziție în teorie a prozei. Optzeciștii... Am uitat
Bătrîna-ntinerește by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11206_a_12531]
-
și copiii ei) de B. Brecht, 27. 02, ora 19. Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Hänsel și Gretel“ după Frații Grimm, 22. 02, ora 11. Filarmonica „Banatul“: Concert simfonic. Dirijor: Ervin Acél, soliști: Gabriel Croitoru (vioară), Susanna von der Burg (soprană - Germania), 27. 02, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). Arad Teatrul de Stat: „Amantele trăsnite“ de C.I. Călinescu, 21. 02, ora 18; „Din doi în doi“ de A. Păunescu, 22. 02, ora 18; „Mătrăguna“ de N. Machiaveli, 26. 02, ora
Agenda2004-8-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282106_a_283435]
-
Stat Arad își invită publicul la o Gală Strauss, joi, 13 ianuarie, de la ora 19. Sub bagheta dirijorului Dorin Frandeș, orchestra arădeană va interpreta lucrări de Johann Straus - tatăl și fiul, precum și de Josef Strauss. S. P. Prezență intensă în burgul artiștilor l Evenimentele Centrului Cultural German Un an excepțional de plin de acțiune, într-un ritm susținut, a fost 2004 pentru Centrul Cultural German, după cum reiese din bilanțul foarte riguros întocmit: peste 40 de evenimente culturale, între care memorabile rămân
Agenda2005-01-05-cultura timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283221_a_284550]
-
nepăsarea lor. Toate însă, deschise ori închise, te îndeamnă să le privești, iar felul în care Delia Sescu Barbu le privește, le fură timpului, e irezitisibil și... molipsitor. Poate că însăși vârsta Timișoarei e așa: tânără, câtă vreme privim spre burg ca artista expozantă, sărbătorindu-l nu o zi, ci-n fiecare zi, cu fiecare privire. Caleidoscop pentru pasiuni și talente l La Școala Populară de Arte Multe și interesante sunt tipurile de cursuri pe care Școala Populară de Arte le
Agenda2005-32-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284034_a_285363]
-
Simona Vasilache Bucureștiul, orice s-ar spune, n-are poză de burg. Și nu pentru că-i lipsesc zidurile prejmuitoare, turlele montante, armurile. Mai curînd, fiindcă poartă în portvizit cu totul alte povești. Puține legende, fumegînd a coadă pîrlită de balaur, și din belșug romanțe de candrii sau story-uri de adunare, de la hramuri
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]