3,179 matches
-
de soartă legate. În trăire își duc fanteziste gânduri și dau veșnicie vieții de la sate. © Maria Filipoiu 6 Ianuarie Predicții despre vreme și rodnicia pământului (ritualuri de Bobotează) Când colindă popa prin sat cu botezul și îți dăruie crenguță de busuioc, credință în suflet vei avea tot anul, belșug de roade, sănătate și noroc. Dacă zăpada scârțâie sub picioare și „pietrele crapă” de a lui asprime, rod de cereale va umple hambare. Grădinile vor fi pline de legume. Iar dacă plouă
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
binele din an, pe sine-l alege. Băieții, în cete pornesc la colindat, ritual ducând dintr-un an în celălalt. Prin cântări urează la oamenii din sat, ca anul să le fie mai îmbelșugat. La căciulă purtând un fir de busuioc, crenguțe de brad sau ramuri de vâsc verde, gazdelor ce-i răsplătesc, le aduc noroc. Iar răsplata muncii, în toamnă se vede. Vor avea pomi roditori, vite mănoase, cloști cu mulți pui, cereale în hambare și înfloritor va fi norocu-n
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
aflat-a biruință învăluită-n mister. Cap de an și sărbători este pentru credincioși. Iar prin viscol și ninsori, pedepsește păcătoși. Cronicile povestesc, c-a murit martirizat pentru crez dumnezeiesc. De păgâni, decapitat. Din mormânt ar fi crescut ramură de busuioc. La botez e folosit, și-n ritual de noroc. Așa s-a descoperit unde a fost îngropat. Și a fost recunoscut după trup decapitat. În cântări bisericești, Sfântul se preaslăvește. Iar prin datini creștinești, cu fast se prăznuiește. Se spune
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
mișcă munții și face apele să curgă, dorul care înalță și care îngenunche. El poate fi îndreptat spre locuri și oameni, spre Acasă, spre lacrima și bucuria revărsate în casa unde a văzut lumina. Și adesea, dorul are miros “de busuioc”, de sfințenie, de tămâia din cățui, și de lumina din candelă: “Dorul - Dor - Scriitorului Ioan Miclău, din Australia - Dorul meu rămas în sat, / Dorul tău rămas în țară, / Cine le-o fi alintat / De cu zori sau de cu seară
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
țară, / Cine le-o fi alintat / De cu zori sau de cu seară, / Când de DOR au lăcrimat? / Dorul meu săltând în joc, / Dorul tău săltând în cântec, / Le-a cuprins peste mijloc / Taina unui vechi descântec / Cu miros de Busuioc. Amintirea alunecă treptat spre “casa cea albă” unde ca tânără fată, a avut fericirea să joace în horă, alături de ursitul ei, zi însemnată, pe care o va ține minte toată viața, pentru că atunci s-au legat cei doi tineri, prin
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
captivează cu mirosurile enigmatice și originale, prin culorile mirifice și neobișnuite ale veșmintelor vegetației. Minunea aceasta extraordinar de magnifică și irepetabilă clădește temeinic spiritul unui popor înzestrat cu calități deosebite: omenia, bunătatea asemeni pâinii calde scoase din cuptor, miros de busuioc verde, sinceritatea și una din cele mai reprezentative fiind... ospitalitatea, marcă care deosebește poporul nostru de celelalte „piese" ale mozaicului numit „LUME". Pline de clorofilă sunt dealurile înalte, frumoase pădurile și dumbrăvile tale, viile spânzurate pe coastele dealurilor bătrâne, limpede
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
văzut de treabă Dacă vin "băieții" și mă-ntreabă, Mie-mi place să trăiesc în frig Asta e damblaua mea: ascult Nu te iau de guler, nici de piept Am îmbătrânit și tot aștept Meritul cămășii de in-cult Înflorește iarăși busuiocul Ca un semn de trecere prin ginți Regi de treflă stau în rând cuminți, Așii de caro să-și facă jocul Doar o carte, cine-o știe, Înflorise ca o glastră Și-am tăcut, din mintea noastră Când zbura o
NUMAI LUNEA de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356438_a_357767]
-
nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului 12 Octombrie 2011. „ Plânge-o mierlă pe păduri” Secerate de securi, Prin păduri tot mai puține Plânge inima din tine, Țară cu miros de crini Vămuită de străini, Cu miros de busuioc, Țară fără de noroc... Cu tristețea sub năframă Totdeauna ne-ai fost mamă, Pruncii tăi, orfani de tată Ți-au vândut averea toată, Numai sufletul din pâine Veșnic neclintit rămâne! Plânge-o mierlă de demult, Dă-mi putere s-o ascult
PLÂNGE-O MIERLĂ DE DEMULT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355944_a_357273]
-
zile în care-mi privesc nepoțelul îl iau pe genunchi împletesc povești nu mă crede nici eu adevărul se disipează cu timpul spun povești fantastice din podul ochilor e numai o aruncătura de băț până la cer poveștile în steiuri de busuioc se reincarnează buzele (istovite până și de un mic surâs) pentru o ruga și poate EL se va aplecă (foto-pictura pe pânză în ulei realizată de fiica mea Ioana) Referință Bibliografica: Povară clipelor ninse / Maria Ileana Belean : Confluente Literare, ISSN
POVARA CLIPELOR NINSE de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355987_a_357316]
-
mă-ncânți și mă descânți! Din a nopții feerie Numai tu mă mai încânți! Tu îmi ești acum colinda, Darul inimii râvnit! În parfum de levănțică Și de mirt, eu te-am primit! Ți-ntind galbena gutuie, Te alint cu busuioc, Dulce dar și amăruie Să-mi fii viață în noroc! Mă-nsoțești, mă iei de mână Și îmi aperi al meu pas Când, cu dulcea ta cântare, Dar de suflet, mi-ai rămas! Fir de lună Noapte, noapte îmi dai șoapte
BINE AI VENIT! de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355439_a_356768]
-
spre valoarea aforistică a observației cu care se încheie mai toate poemele:Pe podium timpul,triumfător și râzând/ Pe culoarul cu vise Eu,o umbră de rând.(Concurență neloială),sau Ea arde-n foc/Din lumea ei,cu iz de busuioc.( Mama). Se vede că poetul conectează poemul la o tensiune înaltă și lăsându-se străbătut de curenții trăirilor intense, la limita dintre agonia fantastă și vibrația interioară, ne face să fim electrocutați decel mai frumos păcat, am citat din poemul
ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356790_a_358119]
-
scandeze, ca la mitingurile glorioase de după răzmerița din decembrie: las' să știe poporu, că primaru ce-mi făcu? își puse pod peste apă, sub care vaca se-adapă, iha-mă! vi-l spui acu'. I-ha-ha! de-al draculu' ... Nea Ilie Busuioc se oprise în capul podului și îi privea parcă nevenindu-i să-și crează ochilor, după cum a zis Apostolul Pavel, care nu credea în cele vazute, ci în cele nevăzute, că erau eterne. Madam Jorjet, care făcuse o pauză, ca să
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
toți izmenarii, iar dom' colonel, întărîtat de verva consoartei, schimbase și el placa: De din vale de Rovine, treci în mă-ta-n cur bovine, că le-am tras-o și la ruși, din Vidin pînă la Huși ... Nea Ilie Busuioc se întorcea cam machit de la crîșma unde își mai înecase și el amarul sărăciei, așa că nu prea înțelegea el ce se întîmplă și se întreba ce-or anunța oamenii ăia, vreun răzbel, vreo răzmeriță, a căzut guvernul, aș! nu la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
Jorjet s-a ridicat să-l ia de gît și să-l tîrnuiască pe la grajd, că acolo era bălegarul mai puturos și mai proaspăt, da' pe alee, de după casă, apăruse, ca un mort decedat - a apreciat madam Jorjet - nea Ilie Busuioc. Dom' colonel, cînd s-a prins că sînt încercuiți, a spălat putina, a măturat curtea, a văruit pomii din livadă cu var alb - cum zicea el, plin de învățătura științifico-fantastică, a recitat trei capitole din Jules Vernes, plus ocolul bătăturii
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
cum zicea el, plin de învățătura științifico-fantastică, a recitat trei capitole din Jules Vernes, plus ocolul bătăturii în optzeci de secunde și a plecat să bea o bere, da' nu mai înainte de a-l pune la punct de nea Ilie Busuioc, ieuropean din naștere și nu din vocațiune: Bă, animalule, ai tu noroc că mi-e sete, că, ce ți-aș face eu ție și lu' alde curvana aia de mă-ta ... și dus a fost pe poartă, ca fumul ... Madam
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
noi, ăștia, geto-dacii, faci cu ea ce vrei, filozofezi pînă te ia damblaua, redesenezi lumea, redefinești renașterea, simți direct proporțional cu masa și invers proporțional cu pătratul distanței, mai ia și din brînză, că am și măsline, și nea Ilie Busuioc, pus la început pe arțag, s-a dedat la dezmățul incipient, pe care nu-l dezvoltăm, da-l Newton-iem! La un cap îl durea capul, la celălalt îl zgîndărea napul. Bărbat și el, cum ziceau strămoșii noștri, latinii, vier adică
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
și pe Giovanni Margarone. Să mă fi înșelat eu atît de tare în privința caracterului său?! Doamne, ce bine mai gătea ... Pește, fructe de mare, vin, roșii fără coajă, macaroane, alge, brînză Feta, măsline, lămîie, ulei de nucă, piper, bòia, curry, busuioc, asparagos, banane coapte și nucă de cocos ... Margarone era un tip special! 60 STAREA DE GRAȚIE Imaginați-vă o fată asemenea unei pene majestoase de struț! Pasărea asta nu are o denumire pentru femelă, la fel ca păunul. Cum să
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
miting sau demonstrație? Până să răspundă tânără a avut o clipă de ezitare. Cu privirea aplecata în podea, șovăind, răspunse. -Nu! -Cum nu!? -Nu, domnule primar! Dar... îmi spusese doctorul Daculescu că dorește o astfel de aprobare, încerca să dreagă busuiocul secretara. -Bine, bine! Poți să pleci! Față se retrase, parcă cu vinovăție, închizând ușa după ea. -Domnule primar, păcat că în orașul meu natal, legea o face stradă. Adică... spus mai direct, nu se respectă... legea. Pe deasupra, cred că ați
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
Semaforul fără vină s-a-nverzit de supărare tot privind imensa șină, fără niciun tren în zare. Iată cum pe negândite, fără nicio programare din visele părăsite apăru un tren în zare! Și pe șina prospăt unsă, cu ulei de busuioc luneca vagonul care aducea cu el, noroc. Îl purta cu ea anume, o fetiță din popor precum ,,steaua fără nume,, căutând doritu-i dor. Referință Bibliografică: Poveste / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 549, Anul II, 02
POVESTE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356723_a_358052]
-
părut rău fiindcă prin iarbă mișunau fel de fel de gâze cu aripi fine și delicate, aerul mirosea a gutuie coaptă și a pământ mustind a sevă, a lan de grâu care dă în pârgă și a mere domnești, a busuioc și a strugure tămâioasă. Ciripitul păsărilor, bâzâitul albinelor, zborul bondarilor și cărăbușilor, țârâitul greierilor, cântecul cosașilor îl vrăjeau ca venind din altă lume. Și deasupra întregii păduri, cobora parcă din slava cerului un cor de îngeri pentru copiii ascultători, care
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
bărbat citește din carte, îndreptat cu fața spre altar, iar alți 12 cu lumânări aprinse în mâini se așază pe două rânduri, față în față, între el și altar, cu toții semnificându-i pe apostolii care răspândesc cuvântul Evangheliei. Buchete de busuioc în care s-a adunat vigoarea verii, a dragostei, a izbăvirii, a frumuseții și a prospețimii au fost dăruite cu generozitate celor prezenți de către femei îmbrăcate în costume populare tradiționale. Părintele Vasile Lupanciuc de la Chișinău a ținut o predică în
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
avea să vină, va fi fost plin de roade. Și acum îmi reamintesc cum...niște verișoare ( fete mari) stăteau în fața unei oglinzi, mărginite de două lumânări aprinse, cu scopul de a zări chipul celui care le era menit; altele puneau busuioc sub pernă, sperând, ca în timpul somnului, să-și viseze ursitul ... În primii ani de învățământ... mă aflam în localitatea Todirești, județul Vaslui. Aici, stăteam în gazdă la familia Matei, iar tanti Anuța, o nemțoaică venită de la Vișeul de Sus, mi-
URSITUL DIN PAHAR... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355156_a_356485]
-
cu un sânge de purpură. Ziua cu duhorile ei trecuse pe nesimțite, căldurile se ostoiseră și se lăsase cu aripile ei nevăzute pânza albastră a înserării cu mângâieri de vânt răcoros prin salcâmii proaspăt înfloriți, cu parfum de zambile și busuioc crud. Se ivise spre Cornul Caprei printre salcâmi o lună șuie și se-aprinsese paraclisierul cerului cu o mie și una de luminițe care se jucau ca licuricii pe sus, dor din dorul nostru de-a ajunge la ele cu
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
greco-cipriote oferta de preparate este excepțională și foarte variată. Am avut ocazia, nu o dată, să particip la diverse evenimente unde se prepară sub ochii noștri „souvla”: bucățile de carne de porc, miel sau pui, tăiate cuburi, asezonate cu sare, oregano, busuioc și suc de lămâie se trec în frigărui mari și se rumenesc lent peste cărbunii aprinși din „foukou”, apoi se servesc cu pâine - tradiționala „pitta” - și salată grecească. În Cipru se mai întâlnește și o altă varietate de „souvla”, numită
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
mai încețoșat: „În timp ce aștept cursa de pe hipodromul / Longchamp gândurile-mi zboară spre mama... tot / mai bătrână nu-mi mai citește cărțile căci i-a slăbit / vederea merge tot mai rar pe la biserică din cauza / picioarelor și nici nu-și mai pune busuioc în păr dar / strânge de zor într-o năfrămuță toate firimiturile / pentru vrăbiile flămânde ale iernii nu uită să-mi / spună să mă îmbrac gros și să fiu bun până la / moarte azi-mâine nu va fi decât o lacrimă pe obrazul
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]