3,623 matches
-
pagini ale cărții ne întâmpină și versuri în care efluviile trăirilor îmbracă haina bucuriei de a trăi cu voluptate, versuri încărcate de optimism, așa cum se dezvăluie și din poezia Viața: „Cuvântul viață înseamnă sunt/ Și viața mi-i dragă și cânt și cuvânt/ Și Ție, Doamne, mă-nchin la pământ, Că pot spune azi:/ - Sunt fericit!...//”. Punctele de suspensie folosite adesea de autoare, indică o tăcere grăitoare invitându-ne la meditație. Dimensiunea spirituală reiese și din poemele cu temă religioasă în
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1425129803.html [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
Traiul meu nemuritor. Cluj Napoca, 25 martie 2015 Suflet omenesc, re-nvie! Primăvara vine, tandru, Cu mai multă duioșie Are în privire soare și a cerului solie: Suflet românesc, re-nvie! Are pașii cu verdeață Și miresme vii în pleoape Are cântul veșniciei Suflet românesc ce scrie O baladă de iubire. Are pacea sacră-n buze Și cu ea aduce muze Și izvoare vechi de ape Cerul cu seninul dulce Ce câmpia o dezmeardă Zvon de bucurie aduce Și la viață ne
SUFLET OMENESC, RE-NVIE! de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1428395045.html [Corola-blog/BlogPost/373866_a_375195]
-
ce-a durut... Am picurat răbdare pe cărare, Și florile pe dată mi-au zâmbit, Vedeam pe Dumnezeu în fiecare, Primeam răbdare-n cană, înmiit. Spre cer eu am întins cănița cu răbdare, Și păsările-n taină au băut, În cântul lor am pus o rugăciune Și tot ce-a fost durere a trecut... Și-atunci eu mi-am privit cu drag cănița, Și am știut că-i însăși viața mea, Știam că-n fundul cănii stau voința, Puterea, rugăciunea, dragostea
O CANĂ DE RĂBDARE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1474642178.html [Corola-blog/BlogPost/374174_a_375503]
-
Nu s-a rupt nicio clipă și niciun pas de rădăcinele ei sătești, păștea oile, muncea la câmp și învăța fetele satului să cânte, pe malul râului Șușița, șezând pe pietre, cu picioarele în apă, cu fete în jur, glăsuind cânt gorjenesc. La venirea pe lume a artistei, mama sa Maria Daju visase un roi de viespi năpustit asupra copilului. A încercat să îl izgonească întreaga noapte, cu baticul de pe cap, țesut cu modele înflorate. Abia într-un târziu, viespile au
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440157090.html [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
de iubire, Ochi adânci plini de uimire, Și Luceafăr, și comoară, Ce înfruntă într-o doară Timpul nemilos și rece, Luna nopții ce petrece. Eminescul nostru blând, De la Tatăl - Lin Cuvânt - Tălmăcit în înțelesuri Și purtat de vânt pe șesuri, Cânt de Lie-Cocârlie Cu podoabă arămie, Frunza codrului cea verde, Toamnă care se petrece Peste lume, peste Rai, Cânt duios, ales, de nai. Eminescul nostru har Din al cerului nectar, Viață dusă-n suferință, Dor trăit în umilință, Și podoabă și
EMINESCUL NOSTRU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_eminescul_gheorghe_stroia_1389779431.html [Corola-blog/BlogPost/363775_a_365104]
-
și rece, Luna nopții ce petrece. Eminescul nostru blând, De la Tatăl - Lin Cuvânt - Tălmăcit în înțelesuri Și purtat de vânt pe șesuri, Cânt de Lie-Cocârlie Cu podoabă arămie, Frunza codrului cea verde, Toamnă care se petrece Peste lume, peste Rai, Cânt duios, ales, de nai. Eminescul nostru har Din al cerului nectar, Viață dusă-n suferință, Dor trăit în umilință, Și podoabă și corvoadă Ce doar timpul o înnoadă, Strat de flori peste poiene, Pas de cerb printre hiene, Stea ce
EMINESCUL NOSTRU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_eminescul_gheorghe_stroia_1389779431.html [Corola-blog/BlogPost/363775_a_365104]
-
O rândunica, o ciocârlie, O lăcrimioara, o iasomie, O dragoste, un dor durut În limba mamei le sărut. Limba mea- floare de mai, Zână mea, tu ești un răi. Ești mama bună pe- acest pământ, Limba de doine, dor și cânt. Dorința Aș vrea să ne-ntâlnim și mâine iar, Acei, ce își iubesc istoria și frații, Din dulcea Bucovina, Basarabia, Ardeal, Ce de milenii ne - au unit Carpații. Mai ieri sosind în mândrul zeu Arad, Ne-am prins în horă
POEZII LIMBII NOASTRE CEA ROMÂNĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472737080.html [Corola-blog/BlogPost/376459_a_377788]
-
O rândunica, o ciocârlie, O lăcrimioara, o iasomie, O dragoste, un dor durut În limba mamei le sărut. Limba mea- floare de mai, Zână mea, tu ești un răi. Ești mama bună pe- acest pământ, Limba de doine, dor și cânt. Referință Bibliografica: Poezii Limbii Noastre cea Română / Iacob Cazacu Istrati : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2071, Anul VI, 01 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iacob Cazacu Istrati : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
POEZII LIMBII NOASTRE CEA ROMÂNĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472737080.html [Corola-blog/BlogPost/376459_a_377788]
-
Acasa > Poezie > Amprente > DECLARAȚIE DE DRAGOSTE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1566 din 15 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului declarație de dragoste Tu, femeie, ca un cânt Numai soare, fără nor, Ești și viață și mormânt, Ești sonata-n re minor. Văd în ochii tăi păduri, Peisaje ca de vis, Darurile din lecturi, Fermecate parcă mi-s. Ai pe buze doar polen, Cu privirile feline, Jumătăți de
DECLARAŢIE DE DRAGOSTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1429079862.html [Corola-blog/BlogPost/372998_a_374327]
-
de floare grădina de îngeri dinspre fiecare e creșterea ierbii din tine mereu e scrisul în piatră să ia chip de zeu lumina citită prin ochiul de zee și facerea lumii prin trup de femeie poezia este starea mea de cânt fărâma de rai ce naște-n cuvânt pictatul tăcerii din curcubeu și statul de vorbă cu Dumnezeu Referință Bibliografică: Violeta Mirela Deminescu / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 466, Anul II, 10 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
VIOLETA MIRELA DEMINESCU de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Violeta_Deminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341361_a_342690]
-
umplând văile de vârtejuri, smulgând ramurile copacilor și scândurile din preajma caselor, ducându-le în pustietăți Gardurile văduvelor bătrâne și neajutorate s-au dărâmat și cine știe dacă vor mai fi ridicate vreodată la loc Parii și stâlpii fluieră sălbatic un cânt insistent și sinistru și totul pare trist și pustiu... Pădurile, brazii înalți, molizii, freamătă puternic o simfonie sihastră, măreață precum cascada unui fluviu sau valurile unui ocean răsculat. Copacii mari suspină puternic, se clatină, se răsucesc, zbătându-se vitejește să
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegii_de_april_viorel_darie_1391068796.html [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
-i plină de străini Olteni de mai sunt o mie Câmpuri pline de scaieți Se întind spre nesfârșit Satu-i plin de târgoveți Cerul s-a rostogolit Nostalgii dintr-un trecut Îngropat cu nebunie Pe un câmp rămas tăcut N-auzi cânt de ciocârlie Arături cu mărăcini Într-o toamnă timpurie Venetici ne sunt stăpâni Noi trăim în sărăcie Nici Vladimiri, nici Jieni Nu mai bubuie din fl inte Cete de ipochimeni Ne conduc, dar nu au minte Peste câmpuri în neștire
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
unei cărți Citi-vei versuri sumbre Pierdută în singurătăți Să nu te temi de umbre De-ți va fi dat să mai auzi Potop de vorbe grele Privirile să le ascunzi Cu-n braț de micșunele De-i auzi un cânt duios Când vântul e rapsodul Eu pe-un tărâm neprietenos M-oi înfrăți cu glodul Când vei afl a c-am tipărit Coperta cărții mele Deduce-vei că s-au sfârșit Durerile rebele Virgil CIUCĂ Flushing, New York, SUA 2012-2014 ---------------------------------------- CIUCĂ
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
fruntea-i glodul de păcate. Răstimpul ăsta-n care mă-nalț ca o suflare, se scutură de oase prin pielea de pământ, își trage-n ceruri umbra plăpândă ca o boare, și-n mii de curcubeie respir din nou și cânt! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: RĂSTIMPUL / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1932, Anul VI, 15 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
RĂSTIMPUL de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1460698349.html [Corola-blog/BlogPost/381248_a_382577]
-
de munții cei înalți, Mi-e dor de bunica ce m-aștepta în prag! Mi-e dor de pâinea din țăstul bunicii, Mi-e dor de laptele Junincii, Mi-e dor de prichiciul vetrei cel humuit, Mi-e dor de cântul mamei cel doinit! Mi-e dor de graiul românesc, Mi-e dor de portul oltenesc, Mi-e dor de oameni muncitori, Mi-e dor de frumos și de umor! Mi-e dor fântâna de pe ulița mea, Mi-e dor de
MI-E DOR...DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/neluta_staicut_1463690748.html [Corola-blog/BlogPost/378873_a_380202]
-
să se aștepte că cineva să exclame: vai, astăzi te-ai îmbrăcat! Ne place să ne știm totdeauna îmbrăcate frumos, cu vesmintele cele rare, extrem de prețioase..., ne place să constatăm că El poartă în cutiuța muzicală a aspirațiilor Sale același cânt sublim care-i amplificase toate vibrațiile inimii din ziua când privirea i se oprise, preț de mai multe eternități, pe un chip peste care era hotărât Să-și reverse Lumină. Citește mai mult Draga mea prietena,Cred că te știu
TITIANA DUMITRANA by http://confluente.ro/articole/titiana_dumitrana/canal [Corola-blog/BlogPost/345149_a_346478]
-
să se aștepte că cineva să exclame: vai, astăzi te-ai îmbrăcat! Ne place să ne știm totdeauna îmbrăcate frumos, cu vesmintele cele rare, extrem de prețioase..., ne place să constatăm că El poartă în cutiuța muzicală a aspirațiilor Sale același cânt sublim care-i amplificase toate vibrațiile inimii din ziua când privirea i se oprise, preț de mai multe eternități, pe un chip peste care era hotărât Să-și reverse Lumină.... V. SPAȚII ALE IUBIRII, de Titiana Dumitrana, publicat în Ediția
TITIANA DUMITRANA by http://confluente.ro/articole/titiana_dumitrana/canal [Corola-blog/BlogPost/345149_a_346478]
-
băiat și o fată fără leac de părinți, cu grai și cu auzul surd. Cei doi se cuibăreau într-o căsuță de sub brazi, cu șiță-n coperiș și-o vatră la intrarea-n două cămăruțe. Sărmanii nu știau ce-i cântul, vorba de-alint și joaca de copii, dar le vedeau voia lor bună și spusul feței cu strâmbături de gură. În schimb știau ce-i munca și-nțelegeau comanda din priviri. Niță era croit în zdravăn și oamenii-l chemau
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
aminte!”. Mama mea, Anica Tudor, avea o voce de mezzo-soprană și ne cânta adesea, mie și fratelui meu, la școală, din scrierile lui Ion Creangă: ,, Iarna ninge și îngheață,/ Frigul crește tot mereu,/ Păsărica cea isteață,/ Nu-și mai cântă cântul său./ Când afară viscolește,/ Ea se-ascunde tremurând,/ Într-un colț, unde găsește,/ Nu ca vara ciripind” sau cealaltă poezie ,,Ninge și îngheață,/ Nu mai e verdeață,/ Peste tot câmpia/ o suflă vijelia,/ Lupi s-adună hau-hau/ Ce furtună, trosc
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
coace toată toamna, Ești mai acră decât coarna; De te-ai coace-un an ș-o vară, Tot ești acră și amară; / Ieși afară ca o pară; Intri-n casă ca o coasă; / Șezi în unghi ca și un junghi.” Cântul și-ospățul s-au sfârșit / Numai când ele-au adormit. Baba se scoală somnoroasă, / Buimacă, tocmai când în casă Lumina zorilor pătrunde. / Să-ți iei nurori, de ai de unde! La ochi se freacă-nspăimântată / De-i piere somnul și le
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Versuri > Farmec > AMINTIRI CE NE CUPRIND Autor: Nelia Viuleț Publicat în: Ediția nr. 644 din 05 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Mă invadează amintiri ce astăzi, iată, nu mai sunt trecut al fostelor iubiri ce au pătruns în al meu cânt. Și recitind poema lor gravată prea adânc în mine sunt iarăși un potir de dor, niciuna însă nu-mi revine. Nicio iubire nu se-ntoarce Chiar de-i gravată-adânc în tine Stai, recitind poeme-n gând În amintiri...ce nu
AMINTIRI CE NE CUPRIND de NELIA VIULEŢ în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Amintiri_ce_ne_cuprind_nelia_viulet_1349439094.html [Corola-blog/BlogPost/348449_a_349778]
-
pe Maria Mândrici. Au mai funcționat ca învățătoare care preda partea de cultură generală, Lucia Lixăndroiu, Lucia Bălan, Paul Alexandrescu (agronom). Ca obiecte de cultură generală se preda : citirea, gramatica, compunerea, istoria, matematica, fizica, chimia, anatomia, datoriile omului și cetățeanului, cântul și religia - ea din urmă de către personalul parohial ( Zaharia Petrescu, Spiridon Nițescu, Spiridon Popescu). Orarul era alcătuit prin comasarea orelor în zile de predare teoretică, câte două pe săptămână cu 5-6 ore pe zi și patru zile de activități practice
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
cu drag de aduceri aminte». Azi mulți vor să aibă amnezie, fiindcă își amintesc prea des de lucruri necugetate.” Marea și moartea: „În testamentul literar «Mai am un singur dor», eul liric eminescian și-a dorit marea aproape. «Asprul meu cânt» nu-i perturbă liniștea. Azi oamenii au talazurile în ei și izbirile necontenite îi fac să se simtă stabilopozi, deci pietre cu duritatea acestora.” PLOPUL I-am fost martor îndrăgostitului ce-a așteptat «o șoaptă de răspuns», pentru a se
OMENIREA POATE CERE IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1434401234.html [Corola-blog/BlogPost/379686_a_381015]
-
Acasa > Poezie > Amprente > DORINȚE Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2106 din 06 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Dac-aș fi putut alege Altă soartă pe pământ, Aș fi vrut să fiu o mierlă, În pădure ca să cânt. De tristețe-aș fi cântat, Lângă omul ce suspină, Cântecu-mi să-i fie leac, Care mângâie și-alină. Aș fi vrut să fiu vioară, Să alin cu a mea strună, Sufletul care se frânge De iubire-n nopți cu lună
DORINȚE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1475782031.html [Corola-blog/BlogPost/382438_a_383767]
-
suferință și chiar nebunie. Prin aliterații consonantice, șuierătoare, stridente, poetul își exprimă dezgustul: „Alfel șuieră și strigă, scapără și rupt răsună, Se împing tumultoase și sălbatice pe strună Și în gându-mi trece vântul, capul arde pustiit Aspru, rece sună cântul cel etern nwisprăvit... Unde-s șirurile clare din viața-mi să le spun? Ah! organele-s sfărâmate și maestrul e nebun.” Sunt anii când poetul dezgustat, se ascunde în eul personal, înfierând femeia care nu este capabilă de o mare
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farmecul_poeziei_eminesciene_ion_ionescu_bucovu_1389351668.html [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]