773 matches
-
printr-înșii mai toate interesele sale; știe să dea prețu cel adevărat banilor și cunoaște lumea în care trăiește!“ Pentru că pretinsul „boier negustor“ e, de felul lui, cam sfios și se teme să nu-și trădeze originea plebee (fecior de cârciumar), complicele său îl dojenește: „Ce nătărău ești! Ce puțin cunoști lumea... Da’ bine, ăst droi de oameni mai răsăriți care-i vezi, gândești c-așa s-a născut?... E! nene, nu-mi spui că mănânci paie? Sofragii, ciocoi după caleșci
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
îl dojenește: „Ce nătărău ești! Ce puțin cunoști lumea... Da’ bine, ăst droi de oameni mai răsăriți care-i vezi, gândești c-așa s-a născut?... E! nene, nu-mi spui că mănânci paie? Sofragii, ciocoi după caleșci, pescari, cojocari, cârciumari, pantofari, arnăuți... Ș-apoi cu norocu și cu împrejurările s-au făcut cum îi vezi, unii pă drept, alții pă nedrept, unii prin slujbă, alții prin lingușire, unii prin vrednicie, alții prin nevrednicie, unii prin avere, alții prin răpire.“ Sunt
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
1952) O familie celebră în Oltenița, în perioada interbelică, este cea numită Zorzor. Unul dintre membrii săi a avut cârciumă în oraș, unde veneau să aniverseze aanumite evenimete diferite persoane, cu funcții importante în localitate. Familia Zorzor, pe lângă negustori și cârciumari are și o mare personalitate în domeniul militar, mai precis în cel al păstrării liniștii și ordinii publice. Este vorba de generalul Vasile Zorzor, din Jandarmeria Română. Născut în anul 1980, la 11 august, în Oltenița, într-o familie de
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
grosolane și adeseori cinice. În acest caz, umorul este încadrat de un dans al morții personificat. Dar în imaginea distanțată a trecutului absolut a morții se poate detecta prezentul inconcluziv al jurnalismului narativ al erei în descrierea, de exemplu, a cârciumarului: "era un cetățean bun și gras, cu o burtă ca un butoi, care-i făcea picioarele (scurte și groase, ca doi piloni de sub Podul Londrei) la fel de crăcănate precum cupola catedralei Sf. Paul" (1:138). Poate fi regăsit atunci când tinichigiul își
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de argint și bici de carmajin... cu codoriștea de os Împodobit cu flori tăiate și cu ghintulețe de aur”. După ce s-a uitat la cele două femei, Lică a aruncat o privire În jur și a Întrebat autoritar, cine e cârciumarul. Ana Îl privea cu uimire. Întrebat de cei trei porcari care ospătaseră dimineața și nu plătiseră, Ghița spune că un cârciumar vede și aude multe, dar trebuie să uite totul imediat. Intrând În cârciumă, ca să facă socotelile, Lică se prezintă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a uitat la cele două femei, Lică a aruncat o privire În jur și a Întrebat autoritar, cine e cârciumarul. Ana Îl privea cu uimire. Întrebat de cei trei porcari care ospătaseră dimineața și nu plătiseră, Ghița spune că un cârciumar vede și aude multe, dar trebuie să uite totul imediat. Intrând În cârciumă, ca să facă socotelile, Lică se prezintă cu agresivitate: „Eu sunt Lică, Sămădăul. Multe se zic despre mine, și dintre multe, multe vor fi adevărate și multe scornite
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
multe, multe vor fi adevărate și multe scornite.” El conduce douăzeci și trei de turme de porci și „nimeni nu cutează să fure, ba să-l ferească Dumnezeu pe acela, pe care aș crede că-1 pot bănui”. Sămădăul Îi pretinde cârciumarului să-1 informeze cu tot ce se Întâmplă: cine umblă pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice si cine ce face, lăsându-l pe Ghiță copleșit de gânduri negre, pentru că simte pericolul, daca i se supune lui Lică, dar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să recunoască vreun motiv și-i propune să plece de la Moara cu noroc, deși el nu ar fi vrut să renunțe la planurile lui. Câinii au Început să latre cu furie la trei călăreți venind dinspre locuri dosnice. Între ei cârciumarul l-a recunoscut pe Lică. Sămădăul sa apropiat de câini, i-a mângâiat, i-a potolit, spre disperarea lui Ghița, socotindu-se lipsit de aparare. Apoi i-a arătat cârciumarului un teanc de bucăți de piele Înșirate pe o verigă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
furie la trei călăreți venind dinspre locuri dosnice. Între ei cârciumarul l-a recunoscut pe Lică. Sămădăul sa apropiat de câini, i-a mângâiat, i-a potolit, spre disperarea lui Ghița, socotindu-se lipsit de aparare. Apoi i-a arătat cârciumarului un teanc de bucăți de piele Înșirate pe o verigă de sârmă, inscripționate cu semnele turmelor lui; le punea la urechea porcilor. Ghiță trebuia să fie atent la semnele turmelor ce treceau pe acolo, să țină minte cum arată porcarul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Sămădăul i-a cerut cheile casei, s-a dus la sertarul cu bani și a luat de acolo un teanc, fără să-i numere, spunându-i că Îi i-a imprumut. Lică zâmbea satisfăcut; considera că l-a Îmblânzit pe cârciumar. Ghiță s-a enervat și 1-a amenințat că ar putea să-1 ducă la spânzurătoare. Lică și-a cheamă oamenii și a poruncit să fie legat și să-i Închidă nevasta și copiii În casă. Când lătraseră câinii Însă, Ana
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
era atent la semnul turmelor de porci. Lică Însă nu-l Întrebase niciodată nimic, el nu avea decât să țină minte și să tacă. Primise de la Sămădău sase porci; patru din ei nu aveau semnele Înșirate pe veriga de sârmă. Cârciumarul se ferea de Ana, nu-i spunea nimic, se lupta cu propria-i conștiință, privind cârdășia cu Lică. Pe la Sf. Dumitru, Lică a sosit la han cu BuzăRuptă, cu Săilă Boarul si cu Răuț. A stat de vorba cu oamenii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
deveniseră mai sigure, nu se mai Întâmplau nenorociri prin partea locului. Dintre jandarmi, Ghiță Îl prețuia pe căprarul Pintea, un om scurt și Îndesat, cu ochii mari, cu mustața tunsă si cu o tăietură În frunte; era singurul cu care cârciumarul vorbea direct. Lică rămăsese În noaptea aceea la Moara cu noroc, zicea el că avea o vorbă cu arendașul. Ghiță era frământat de Întrebări fără răspuns. În mai puțin de jumatate de an, făcuse avere, avea porci la Îngrășat, vaci
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să scape cu obrazul curat, ori Lică scăpa, și trebuia să se aștepte la răzbunarea lui. După audierea celor doua slugi, Lae și Marți, comisarul i-a dat de Înțeles lui Ghiță că e bănuit de cârdășie cu Lică, dar cârciumarul motivează că un han stă la marginea drumului, pentru a-i servi pe trecători. Ghiță jură că nu știa de ce Sămădăul Îl căuta pe arendaș și a declarat că acesta a stat toată noaptea la han. Pentru că nu este crezut
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
om cinstit. Tatăl vostru e un ticălos". Își propune iar ca În primavară să plece de la Moara cu noroc, undeva În Banat, ori În Țară, să nu-1 mai cunoasca nimeni. Prima Întâlnire a lui Ghiță cu Lică este Înfricoșătoare pentru cârciumar, acesta se aștepta ca Sămădăul să aibă remușcări pentru crimele Înfăptuite. Dar el vorbește despre „dulceața păcatului” și-i relatează cum a Înfăptuit primul omor, din cauză că nu avea bani să cumpere niște porci care-i fuseseră furați; a doua oară
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fi stăpânit, dacă-i descoperi slăbiciunile, iar cea mai periculoasă este slăbiciunea pentru femei, mai ales pentru una singură. Aluzia lui Lică era clară, ea sugera slăbiciunea lui Ghiță pentru Ana și, simțindu-se umilit În orgoliul lui de bărbat, cârciumarul se gândește cum să-1 duca pe Sămădău la spânzuratoare, chiar dac-ar trebui „sa merg și eu”. Banii primiți de la Lică i se cuveneau, muncise pentru ei, dar bancnotele Însemnate Îl Împiedicau să-1 demaște pe Lică. Ana era nedumerită că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poată afla cine l-a Împușcat. Cu ultimele puteri, Ana Îl mușcă pe Lică de mână și apoi Îi zgârie cu ghiarele obrajii, după care a cazut moartă lângă soțul ei. Sămădăul a dat ordin tovarășilor săi să găsească banii cârciumarului și apoi să dea foc hanului. Lică a vrut să plece În grabă, dar calul era obosit de multă alergătură și se culcase, semn rău pentru Lică, l-a ajuns mânia lui Dumnezeu. A Încercat să fugă și să treacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de-a lungul timpului în "gourmet" cu sensul actual. Acest traseu etimologic se aseamănă cu cel al termenului "bistrot", care, originar din Poitou (regiune din vestul Franței) a fost ortografiat "bistraud " și însemna în secolul al XVIII-lea "văcar", apoi "cârciumar" pentru ca în cele din urmă să dea nume cârciumei în sine. În anii 1950 se mai găsește un derivat a lui "bistroquet" prin încrucișare cu "troquet" (în traducere persoana care face troc). 48 Conform sondajului realizat de Institutul Francez al
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Perpinian). Călătoria lor în căutarea fugarei (o baghetă magică îi poate face să încremenească, uneori), povestea de plan secund, a mecanicului care filosofează tot timpul și care va fi înșelat de soție - ea pretinde că se afla „la cumpărături la cârciumar“ -, aparițiile îngerului păzitor, panseurile mai mult sau mai puțin moralizatoare împart spectatorii: unii se îndrăgostesc de universul ăsta văzut prin ochi de copil, alții „nu înțeleg nimic“. Și un pont Regizorul Alexandru Boureanu profită din plin și cu folos de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
Hermann! În primăvară, s-a născut Hermann. Zece statui înfățișând fondatorul mitic necunoscut al Sibiului, Hermann, în diferite ipostaze, au fost amplasate în diferite locuri din centrul orașului. Proiectul Fundației Culturale Inforom București a propus zece Hermanni: cavaler medieval, bancher, cârciumar, măcelar, student, primar, menestrel medieval, ofițer în miliția orașului, „dandy“ și deportat. Hermannii nu au scăpat de furia turiștilor: unii au fost distruși și a trebuit să fie retrași, alții au „supraviețuit“ pe pozițiile inițiale, însă cu mâinile rupte. Viața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
în satele din comună peste 20 de prăvălii și cârciumi particulare care ademeneau țăranii să-și vândă produsele în timpul iernii la prețuri extrem de mici pe care le revindeau apoi cu prețuri de speculă primăvara când aceștia nu mai aveau hrană. Cârciumarii dădeau pe credit țăranilor băuturi alcoolice și îi obligau la strângerea recoltei să le aducă cereale la prețuri mici, îmbogățindu-se astfel pe seama acestora. Dar viața țăranului era îngreuiată și de impozitele mari pe care trebuia să le plătească statului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și pe sub fuga aceasta de nouri subțiri, cei doi călători au umblat în tăcere ca printr-o țară nouă”. Dramatismul este susținut în film de elemente originale (deși în roman este mult mai bine sugerat): Sfânta Ana seamănă cu sora cârciumarului, personajul feminin care ajută la identificarea criminalilor din satul Doi Meri. Respectul pentru datină, tradiție, bogăția obiceiurilor sunt bine surprinse, atât în roman, cât și în filmul lui Mircea Mureșan. Ne gândim la botez, nuntă (prin care elevii înțeleg și
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
casă părinților și moșilor poveștile (de multe ori cu conținut istoric) și poeziile din cărțile de citire. Diminețile zilelor de sărbătoare erau rezervate pentru mersul la biserică și pentru jelitul morților în cimitir. După amiaza se organizau petreceri de către cârciumari. Aceștia construiseră din scânduri niște săli pe care le numeau „saloane”. Se tocmeau și lăutari. Intrarea în salon se făcea contra plată. Se jucau dansuri naționale păstrate din vremurile vechi: „Sultănica”, „Geambaralele”, „Brâul”, „Sârba”, „Hora”, „Ca la Breaza”, „Pandelașul”, „Ciobănașul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
familiștii se retrăgeau la cârciumă unde, până noaptea târziu consumau băuturi alcoolice. După 1930, populația începe să se „modernizeze”. Apar valsul și tangoul. Acum, alături de dansurile vechi se dansau și cele moderne în cadrul „balurilor”. Acestea se organizau atât în saloanele cârciumarilor cât și în sălile de clasă ale școlilor (cu anumite ocazii). Alte prilejuri de petrecere erau bâlciurile sau „zborurile”, cum le spun și astăzi bătrânii. Acestea se țineau cu ocazia anumitor sărbători religioase: Sf. Paraschieva, Sf. Dumitru, Sf. Nicolae. Nu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
comunei noastre și ai comunei învecinate (locul fiind la hotarul dintre cele două Provițe, de Jos și de Sus) veneau și se distrau în aer liber, aducându-și mâncare în coșuri. Și aici negustorii erau nelipsiți cu mărfurile lor, iar cârciumarii organizau bufete unde se serveau și fripturi la grătar. Pe pajiștea din fața pădurii, în acordurile tarafurilor de lăutari, tinerii întindeau hore înfocate, sârbe și alte jocuri. Toată pădurea era plină de tineret. III. 4.2 TRADIȚII DINAINTEA CRĂCIUNULUI. OBICEIURI DE
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
elogia la serbarea finalului de an din 1924 categoria funcționarilor: "obijduita clasă funcționărească pe lângă rolul său precumpănitor în conducerea statului, pregătește mereu cu mari sacrificii pe viitorii conducători ai statului"188. Aproximativ 24% dintre părinți desfășoară diferite munci calificate: cizmar, cârciumar, meseriaș, bucătar, frizer, etc. Pe lângă acestea, o pondere importantă o au și profesiunile libere și intelectuale (19%), incluzând aici avocați, medici, ingineri, profesori, preoți, militari. Aceste tendințe se manifestă, de altfel, și la nivel național, comerțul și profesiile intelectuale conferind
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]