628 matches
-
permanentă ofensivă împotriva celor care manifestă atitudini de toleranță față de neîmpliniri, de fapte antisociale, care erodează însăși baza alcătuirii noastre sociale - proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție.“ („Spirit revoluționar, creație revoluționară“, Săptămîna, 18 noiembrie 1988) PEREȘ Pavel, scriitor „El e cârmaciul ce unește Destinul sevelor și-l simți În inimă pulsând deodată Cu fiii toți și cu părinți. Am învățat ce-i adevărul Avându-l veșnic lângă noi, Cuprins mereu de grija păcii, Cum naște patria eroi.“ („Aprinsă stea în tricolor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
culmile progresului și ale civilizației.“ (Ateneu, aprilie 1973) SARGEȚIU Octav „Nepieritorul zbucium roditor - urmașilor îndemn și mărturie, Din cronici către amplu viitor. De tulburele ape ne-am desprins Și navigăm pe unde de cleștar. Deși de-atâtea lupte este nins, Cârmaciul are ochiul tot mai clar!“ (Scînteia, 29 aprilie 1979) SĂCEANU Amza, teatrolog, director al Teatrului de Operetă „Ion Dacian“ „Teatrul constituie unul dintre elementele cu o mare forță de acțiune în procesul de transformare a conștiinței maselor, de formare și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
doctor inginer Elena Ceaușescu reprezintă cu strălucire știința românească, tradițiile ei umaniste, vigoarea și productivitatea ei actuală.“ („Prestigiul și vocația universală a științei românești“, Scînteia, 7 ianuarie 1982) URSULESCU Ion „E țara românească-n lumină Sus, pe catarg, drapelul tricolor, CÂRMACIUL conduce Corabia cu privirea senină Spre vaste orizonturi de dragoste și dor.“ („Gând de bucurie“, Săptămîna, 26 august 1989) VAIDA Mircea, critic literar și poet „Suntem o pădure în mers cu istoria, De martirii noștri e plină memoria. Încă un
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
august 1969, unul din redactorii cotidianului vasluian a demonstrat, cu vârf și-ndesat, că nu a fost atent nici măcar la citarea „valoroaselor” documente emanate la cel de-al X-lea congres al mărețului partid condus de și mai marele - mic cârmaci. Greșeala a fost descoperită de Ion Andrei În articolul „Învățămîntul românesc În concordanță cu cerințele epocii”. Cenzorul a notat următoarele: „(...) la acest articol s-a folosit un citat din Raportul CC al PCR: <<O sarcină primordială care se ridică În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-ncolonează tăcut/ parc-ar pleca la revoltă”. Iată motivația pur ideologică a cenzorului, ce l-a determinat să taie poemul din cuprinsul revistei: „Pentru ambiguitatea poeziei și, mai cu seamă (sintagmă ceaușistă preluată rapid de scărpinătorul Între cornițe al <<marelui cîrmaci>>, n.n.) pentru că ea conduce la desprinderea unei concluzii eronate, cea a realității istorice de astăzi referitoare la <<problema pămîntului>>, poezia a fost semnalată organului de partid local care a hotărît eliminarea ei”. Dacă autorul (autoarea) acestei versificații Îndrăznețe va fi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
incomode, inclusiv cele de gradul întâi, puteau dispărea că prin farmec din biografia oficială sau își modificau post-mortem, cât ai bate din palme, traiectoria vieții. Rolul unei mame naturale dar incompatibilă, din cine stie din ce motiv; cu biografia marelui cârmaci, putea fi preluat foarte bine de o altă mama, care corespundea criteriilor partidului, exact ca un rol dintr-o piesă de teatru. O soție a marelui conducător care, într-un moment de disperare, se sinucisese, nu dispărea numai din biografia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
slugă. Toate aceste detalii biografice deveneau, firește, incompatibile - dupa 1965 - cu noul statut al lui Ceaușescu și imperativele calității sale de lider comunist, cu iz naționalist, ca să nu mai vorbim cu cele de geniu carpatin, titan al gândirii ori mare cârmaci. Astfel că primul gest făcut de Ceauescu în 1965 a fost sistematizarea zonei, adică desființarea cătunului, unde se află casă natală, și trecerea întregului teritoriu în administrarea comunei Scornicești. Astfel, noul lider al României își începea domnia prin raderea de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
de economie generală - inclusiv examenul de diplomă - firește, cu notă maximă. Drumul geniului carpatin către academii și titluri de doctor honoris causa era, în felul acesta, larg deschis. La fel s-a procedat și cu atestarea activității revoluționare a marelui cârmaci. Două exemple, între altele. Un proces oarecare din 1936, de la Brașov, al unui grup din care făcea parte, între alții, si Ceaușescu dar al carui conducător era, de fapt, un agent Kominternist înfiltrat din România, Vladimir Tarnovski, a fost falsificat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
care Tarnovski și-a reluat activitatea normală, în cadrul NKVD-ului. În nici o carte sau articol despre procesul de la Brașov din 1936, nu apare numele lui Vladimir Tarnovski că ofiterul-instructor NKVD al grupului, tocmai pentru ca românii să nu descopere că "marele cârmaci" a acționat, în anii '30, într-o celulă conspirativa, Kominternista, condusă de un ofițer NKVD aflat în misiune sub acoperire în România, așadar, ca Ceaușescu lucra, încă de atunci, pentru sovietici. Între anii 1951 și 1952- câte două luni succesiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
la Pico della Mirandola, iar sacrosanta instituție a MAE poate deveni, încăpută pe mâna unor nechemați, un mecanism "second hand" lipsit de profesionalism, glorie și ștaif, de exercitare și afirmare a unor mărunte și păguboase ambiții personale, o corabie fără cârmaci, aflată în derivă, uneori în situații de criză sau de importanță majoră pentru țară. Peste doi ani de la intrarea în minister, împlinind vechimea legală, m-am prezentat la examenul de secretar 3. M-am pregătit conștiincios. Era primul examen din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
epava îngropată în nisip a goeletei și a aflat câte ceva despre ce se întâmplase cu ea, de când o văzuse plecând, pe Bosfor. Și, cel mai important, a aflat că prietenul său trăiește. Cu un echipaj vrednic, format din români, un cârmaci grec și un bucătar turc, Anton Lupan a dezgropat corabia, a reparat-o și a făcut-o din nou să plutească. Rebotezată Speranța, ea a fost lansată la apă în aceeași formă inițială ca atunci când pornise din Istanbul cu o
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în viteză, la nevoie. Dacă nu și-a făcut propria-i corabie, Radu Tudoran a imaginat-o detaliat, de la construcție la realizare, în cartea pe care a scris-o. Ambiguitatea simbolică fată-corabie, pe care o întreține, la un moment dat, cârmaciul Gherasim, e justificată : goeleta Speranța, arhetip psihic și proiecție ficțională, merită iubită, au făcut-o și autorul, și personajele sale. Tema pirateriei e ilustrată, desigur, prin prezența antipaticului Spânu, dar nu numai. Sunt alte câteva trimiteri, în roman, sugerând o
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
doar cu un smoc negru în vârf : Bărcile lor, înguste și nepuntate, fără alt lest decât lestul viu al echipajului, purtau o pânză primejdios de mare, pe care vântul o înclina până deasupra valurilor. Se cerea o iscusință nemaipomenită din partea cârmaciului, ca să nu se răstoarne și să manevreze printre crestele înspumate, astfel ca niciun val să nu se năpustească peste copastie, inundând barca și făcând-o să se răstoarne într-o clipă. Dincolo de decorul ușor ajustat la spectaculosul epic, detaliile corespund
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
noi pluteam, cu atâția ani mai înainte, bastimentele franceze și engleze, din escadra Levantului, își plimbau, legănându-și, spân zurați de catarge, pirații greci, pentru ca să îngrozească populația insulelor, care se hrănea numai din piraterie, pe vremea aceea. În același text, cârmaciul grec Barba Gheorghe povestește, într-un răgaz nocturn, după ce-și terminase cartul, amintiri trezite de vederea unei miste rioase brigantine, care-și căuta tovarășii de aventură. Bătrânul cu surâs amar, fața neagră, arsă de soare și tăbăcită de sărătura
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
englezul. După ce ne-a ținut trei zile în fiare, în fundul magaziei de cărbuni, ne-a dat drumul, debarcându-ne la Samos : a oprit numai pe căpitanul nostru. Care căpitan va sfârși spânzurat de catargul fregatei engleze, după cum relatează, în final, cârmaciul nostalgic. Scena înfruntării dintre brigantina corsară elenă și vasul britanic poate fi luată drept reper simbolic pentru ultimele prezențe ale vechilor corăbii cu pânze, în Mediterana și-n toate mările lumii, învinse, tot mai mult, de vapoarele moderne cu aburi
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
trișăm protectorul: făceam troc între noi cu alimente, intram pe ușa din dos în magazine, foloseam butelii cu butan în loc de benzină, dădeam meditații pe făină, brânză, găini și ouă și, mai grav, speranțele noastre difereau radical de cele ale Marelui Cârmaci. Societatea socialistă multilateral dezvoltată însemna pentru noi pătrunderea suprastructurii în cele mai private dintre dorințe, locuri, relații. Căsătoriile țineau cont de dosar, abstinența de la divorț la fel. Numărul de copii era trasat de sus, la fel și educația lor. Prieteniile
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ne amintim cât de greu și cât de riscant era să facem filosofie în condițiile în care aceasta era ancilară în raport cu politica. Practicam un adevărat slalom prin programă astfel încât să eliminăm critica marxistă a orice și să eludăm contribuția omniscientului cârmaci la dezvoltarea filosofiei. O făceam pe riscul nostru și în virtutea unei credințe că datoria noastră este să pregătim viitorul (destul de abstract pe atunci). Filosofia este exercițiul gândirii critice, reflexive, exercițiu dialogal, pluralist, exercițiul prin care ni se oferă șansa să
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
te joci? Nu-ți este teamă?“. „Tatăl meu e cel care conduce vaporul! De ce ar trebui să mă tem?“. Dragi și iubiți frați, la cârma vaporului e Tatăl nostru ceresc. De ce să ne temem? Vor veni furtunile, dificultățile: nu vă temeți! Cârmaciul nu va greși în misiunea sa, iar noi vom ajunge siguri în portul mântuirii veșnice. Capitolul XVI Autoritățile bisericești Don Giovanni Calabria se supunea autorităților bisericești fără prefăcătorii și false adulații. În poruncile sau în dispozițiile lor vedea exprimată voința
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
românului este traumatizat. Noii conducători și lustruitori de „cioburi” se bălăcesc în atitudini, când la dreapta, când la stânga. Nu au o gândire proprie, nu au o ținută demnă și fermă. România e o navă ce plutește pe oceanul timpului fără cârmaci, fără busolă, elementul primordial care condiționeză și asigură victoria. Timpul de azi nu mai poartă pecetea vremilor de altădată: credință, muncă și dăruire. Totul a dispărut într-o lume fără identitate și fără Dumnezeu. Trăim o perioadă de jaf și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
am ocazia, necesitatea educării „punctului de vedere” ca formă de rezistență împotriva depersonalizării. Ceea ce a slăbit sistematic e coeziunea poporului. Fraze ca: „Niciodată poporul n-a fost mai strîns unit în jurul partidului și al conducătorului său” sînt pur retorice. Poporul, Cîrmaciule, suferă de anomie. *„Parcă trebuia să-ți iasă un articol în ziarul de azi, dar nu-l văd”, îi zic lui Sp., răsfoind „Steagul roșu”. „Da, n-ai văzut însă pe cine au preferat ei să scrie despre problemele culturale
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din „oglindă” va dispărea foarte repede. *Pe domnul colonel din scara de bloc vecină l-a vizitat un militar mai tînăr. Colonelul e - se pare - bolnav. Aflînd de aceasta, tînărul i-a spus: „Regret că nu sînteți în plenitudine...” *Metafora „Cîrmaciului”, care pe noi, popor de agricultori și de oieri, ne enervează atît de mult, e un loc comun la cei din țările cu vocație maritimă. Cel mai recent am auzit-o la José-Maria Gil Robles, spaniol de origine, care compara
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
arată faptul că, ros de boală, a cedat după numai cîțiva ani. Dacă amestec știrile de la Radio „Europa liberă” cu cele de la posturile naționale și televiziune iese următorul „buletin informativ”: - „Românii suferă de malnutriție și hipotermie” (REL, 7 ianuarie 1989); - „Cîrmaciul iscusit veghează / Noi frumuseți prefigurînd” (TV, 8 ianuarie 1989). Literatura bate realitatea? * Cînd a apărut pe ușă, am exclamat într-un fel care m-a surprins pe mine însumi: „A venit limbiotul!” Am vrut să sune a glumă, dar a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ajuns ca în câțiva ani să ajungem cu flota la un colos, pentru România, dar cu cea mai veche și înapoiată tehnică. Mai ales și datorită indicațiilor prețioase ale celui mai iubit dintre fiii noștri, cel dintâi marinar, marele nostru cârmaci, a se citi cârpaci, am ajuns cu flota pe butuci, în stare vecină cu dezastrul. Bineînțeles că nu vă spun o noutate, situația fiind aceeași și în toată țara, fenomenul fiind devenit general. în legătură cu flota se fac tot felul de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
clase primare și nu am putut ajunge la Academia politică înființată de partid, ca să nu mai spun că eu nu am la dispoziție consilieri să-mi redacteze scrisorile, cer scuze ascultătorilor pentru simplitatea exprimării. Voi începe cu marea durere a cârmaciului, nerealizarea planurilor anuale, în primul rând din cauza nerealizării unei productivități asemănătoare celor din statele capitaliste. Domnule Ceaușescu, să ne reamintim primele lecții de marxism pe care ni le preda secretarul de celulă Sandu Constantin, când eram amândoi membrii aceleiași celule
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fără o puternică pază de securiști și milițieni? Dar doamna Ceaușescu, mai știe cum arată o piață de alimente sau o alimentară? Aș da exemplul primului-ministru al Angliei, dna Thatcher, care-și face singură aprovizionarea din magazine sau piață. Oare cârmaciul țării a primit în audiență vreun român obidit, să-i asculte păsul? Nimeni n-a văzut așa ceva niciodată la televizor în cei 19 ani-lumină de când domniți și asupriți poporul ca un rege tiranic. De ce vă comparați cu respectatul domn Alexandru
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]