3,002 matches
-
Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului boncăluiesc cerbii prin gândurile poetului el lasă arma albă jos ridică tâmpla în pumnul obosit privește soarele salutându-i viața și moartea deopotrivă sămânța crește neîngrădită sub căciula de pământ până când timidă nou născuta rostește prima culoare cerului soarele îi sărută fruntea crudă cu încă un răsărit în amurg toate așteaptă luna să crească Anne Marie Bejliu, 28 mai 2016 Referință Bibliografică: printre gândurile poetului / Anne Marie Bejliu
PRINTRE GÂNDURILE POETULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385155_a_386484]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PROMISIUNE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului PROMISIUNE Omul cu căciula spartă A bătut la noi în poartă: - Dați-mi drumul în ogradă, Eu sunt omul de zăpadă! Cât o fi iarna să țină, Voi sta paznic în grădină, Mai târziu, în primăvară, Când se va-ncălzi pe-afară, M-oi
PROMISIUNE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384575_a_385904]
-
Și țiganii, ce informații or fi avut? Moș Ion îl privi cu milă: --Lasă dumneata afacerea! Stai puțin să văd de ce întârzâie flăcăii! Deși vârstnic, Moș Ion era încă verde. Înalt, spătos, îmbrăcat curat, cu pantaloni albi, strânși pe picior, căciulă albă, mițoasă și palton scurt de dimie îmblănită, urcă scările cerdacului și intră în casă, unde cei trei, cu ochii lucind, încă se mai certau pe procente. --Bine, mă, cât mai discutați, cât vă mai certați, când omul ăla așteaptă
TUNARII-4-ULTIMUL FRAGMENT de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384614_a_385943]
-
certați, când omul ăla așteaptă să-l scoateți din apă? --Dă-l în mă-sa! rânji Vasile Curcă. Dacă ieșea cu banu’ de la început, poate făceam ceva. Acu’, să aștepte, până facem socotelile. Moș Ion rămase cu gura căscată și cu căciula în mână, mormăind derutat: --N-am înțeles! Adică...i-ați cerut bani? Cei trei începură să râdă cu hohote. Iliuță îl întrebă: --Ce-ai rămas ca la dentist, nea Ioane? Afacerile sunt afaceri! --Ai rămas în urmă cu tehnica! râse și Vasilică
TUNARII-4-ULTIMUL FRAGMENT de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384614_a_385943]
-
fundamental. În dreapta noastră, dinspre razele soarelui, apărură munți înalți de o rară frumusețe, cu jumătăți de munți acoperiți cu zăpezi veșnice. Erau Munții Kun Lun, mândria Chinei. Și acești munți țineau la rangul lor, ținând câte un nor, ca o căciulă deasupra vârfurilor celor mai înalte. Fiecare munte își știa rangul, iar norii de pe vârfurile acestor uriași pleșuvi respectau cu strictețe acest rang. Știam bancul: Cum e turcul așa e și pistolul. Acum puteam să mai scot o zicală: Cum e
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
Nămețilă. - Sunt prizonierii mei! zise Nămețilă. Eu i-am prins, eu îi duc la Majestatea Sa! - Ba eu i-am trântit la pământ și i-am rănit cu săgeți! se înfurie Viscorilă. Nu mă supăra că-ți suflu de pe cap căciula și de pe umeri cojocul! - Ba eu am să-ți arunc un munte de zăpadă-n fălcile alea și-n ochi, de ai să vezi stele verzi! se burzului Nămețilă. Și unde nu începură să-și dea brânci, Nămețilă aruncând cu
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
verzi! se burzului Nămețilă. Și unde nu începură să-și dea brânci, Nămețilă aruncând cu bulgări de zăpadă cât casa în Viscorilă, iar acesta suflându-i un jet de gheață în ochi și-un șut în fund, de-i sări căciula. Cum era destul de greoi, căzu lat, spre hazul lui Viscorilă care-i mai dădu șuturi și-i spulberă căciula și cojocul, de săltau nămeții până la cer -va urma- Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR-17 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1514
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
casa în Viscorilă, iar acesta suflându-i un jet de gheață în ochi și-un șut în fund, de-i sări căciula. Cum era destul de greoi, căzu lat, spre hazul lui Viscorilă care-i mai dădu șuturi și-i spulberă căciula și cojocul, de săltau nămeții până la cer -va urma- Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR-17 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1514, Anul V, 22 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
pentr-un ardelean. Toți cei menționați sunt români iar calitățile menționate se pot extinde prin generalizare. Dar sintagma „Așa-i românul” se referă în general peiorativ. Cu excepția Columnei lui Traian din Roma unde Dacii sunt prezentați falnici și drepți sub căciulile lor ascuțite, într-atât că, prin apropiere zilele noastre, Badea Cârțan, care a înnoptat sub columna de care auzise și voia neapărat s-o vadă, a speriat dimineața trecătorii care, adunându-se ca la o pomană (românească) se impacientau: „A
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
IARNĂ (PALTONUL) Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-am regăsit paltonul, uitat într-o altă poezie Îmbrăcându-l și aici, îndesând mâinile, în buzunarele goale, În care, azi, am gasit căciulă pierdută, căutându-te. E-atât de iarnă, încât uitat-am de mine, Nimeni nu mă întreabă, ce-am să fac, în asta primăvară, Lăsându-mă purtat de vise, de realitate și de soarta. Mi-e frig, la gândul că sunt
E-ATÂT DE IARNĂ (PALTONUL) de COSTI POP în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382580_a_383909]
-
portul popular, neasemuit de frumos și de original, este una din atracțiile turistice ale Bucovinei. Portul popular autentic, cu a sa cromatică și ornamentică unitară, se mai păstrează numai la munte și amintește de cel al dacilor „atât prin piese (căciula, sumanul, ițarii, cămașa) cât și prin contrastul alb-negru, ce semnifică alternanța viață-moarte: pânza, de la începuturi, era albă, dar la bondiță primul era confecționat din blană de miel negru; cojocul era decorat cu modele simple, pe alb-negru. Ornamentul monocrom, de străveche
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
sumanului, strâmtați în regiunea gleznei, de culoare albă. Bărbații foloseau opincile, în trecut, ca încălțăminte, peste colțuni, dar și cizmele, care aveau o croială specifică, adesea cu glezna strânsă în curea, iar capul și-l acopereau cu așa numită cușmă (căciulă) confecționată din blană de miel neagră ori brumărie, dar și/sau cu pălărie neagră cu borul lat și drept. Specific pentru această zonă, cojocul nu depășește nivelul taliei și, dacă bondița este confecționată din piei negre de miel, el va
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
a privit lung până a terminat de citit și, când să-i asculte părerea, nu a mai avut cu cine să vorbească. Vecinul plecase imediat, înjurând printre dinți și pocnindu-se cu palma peste fruntea ce abia se zărea sub căciulă: - F... mama lor de hoți nenorociți! Băga-i-aș în p.... mamii lor de imbecili, cu ministerul lor cu tot! Tehnocrații lu' pește, lua-i-ar dracu' să-i ia!! Dezamăgit, plecă și el, mototolind ziarul. La primul coș de
ŞTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384059_a_385388]
-
După mersul pe jos prin burnița rece a serii de noiembrie se mai liniștise, ba chiar își spuse că nu e dracul chiar atât de negru. Cine știe la ce se referise Valer, iar ea, simțindu-se cu musca pe căciulă, îi răstălmăcise vorbele. Îndreptându-se spre sufragerie, îi atrase atenția plicul de pe măsuța din hol. „Nu se poate! Ce înseamnă asta?” Îl deschise repede și citi mai mult în diagonală. Valer o înștiința că este la țară. Deci de ăsta
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
fantomele dușmanilor. la răscruce de ani ne cheamă amarnic spiritul străbunilor prin șfichiuit de harapnic din balada lui bădica Traian ne bate la porțile anilor iar badea Cârțan lângă columnă în cojocu-i mițos cu traistă de lână cu baston și căciulă de bârsan ne colindă cu zâmbet de dac maiestuos. Referință Bibliografică: PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2193, Anul VII, 01 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PROMISIUNE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului PROMISIUNE Omul cu căciula spartă A bătut la noi în poartă: - Dați-mi drumul în ogradă, Eu sunt omul de zăpadă! Cât o fi iarna să țină, Voi sta paznic în grădină, Mai târziu, în primăvară, Când se va-ncălzi pe-afară, M-oi
PROMISIUNE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382999_a_384328]
-
o iei înapoi. Tu ai dovedit multă tărie și curaj, plecând din țară, într-o perioadă tulbure. Cât de greu ți-a fost? - Voi simți românește până mor pentru că așa am venit în astă lume. Cine spune altfel își fură căciula. Oricât de viteaz, de grozav, rus sau american te-ai crede după cetățenie, va sosi momentul când te vei cutremura și o vei striga pe mama ta din leagăn. Eu am plecat în jurul lumii într-o aventură purtat de destin
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
e la o aruncătură de băț?... Mă, nu fi prost! Au plecat oameni și la Turnu, că la Piatra sunt puține prăvălii. Așa își frământa mintea cu ochii pe dâra șerpuită și șleaurile cu sclipiri. Ridicase gulerul paltonului și trăsese căciula până la sprâncene. Ca să nu-i înghețe mâinile,deși avea mănuși,le înfundase în buzunarele largi ale paltonului. Cu o mână în buzunar, ținea capătul mult râvnitei nuiele ce se ondula sacadat pe urma lui. Nuia pentru care vărsase atâtea lacrimi
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
să plec de câteva ori, de fiecare dată m-a prins și m-a bătut. Odată am mers, fără știrea lui, la comandantul regimentului. I-am raportat situația, știi ce mi-a spus șeful lui? Să suport, când aduce o căciulă cu bani, e bine? Ce să facă? Serviciul e stresant, pe soldați nu-i poate lovi, nu mai sunt ”în termen” ,sunt profesioniști, dacă lovește unul, intră-n pușcărie. Toți ne mai batem nevestele, alții și-au luat amante, le
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385343_a_386672]
-
intrau în mica încăpere. După ce-și lepădau bocceaua într-un colț, nu le era teamă că cineva, ar fi îndrăznit, să caute în sacoșele lor din papură țesută în casă, se apropiau de sobă și-și încălzeau mâinile înghețate. Căciulile din blană de oaie erau scuturate de zăpadă direct pe podea, când mâinile se dezmorțeau, scoteau tabachera cu tutun și foița, dacă nu aveau, mergea și o bucată de ziar, și-și făceau o țigară.Mereu a fost fascinat, de
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385352_a_386681]
-
micul levier pentru ridicarea sticlei și aprindeau țigara. Primele fumuri erau trase cu poftă, parcă ar fi vrut, să le plimbe prin toate ungherele corpului, abia când simțeau că fumul a ajuns în unghiile de la picioare și în părul de sub căciula mițoasă, trăgeau mai rar din țigară, dându-și răgaz, să schimbe două trei cuvinte între ei. -Parcă te-aș cunoaște, zise unul dintre țărani, era la vreo 50 de ani, brunet cu niște ochii negri vioi și iscoditori, avea mustățile
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385352_a_386681]
-
avea numărul trei, doi nu exista. Prin urmare trenul avea patru vagoane, nu cinci cum fusese tentat, să creadă. S-a urcat în vagon, aici a fost o adevărată aventură ,până ce a găsit locul, parcă cineva scosese numerele dintr-o căciulă și le lipise pe scaune. Eu credeam, în naivitatea mea, că numerele încep dintr-un capăt al vagonului și în ordine cronologică se vor termina în celălalt capăt al vagonului, ghinion, cum ar spune un clasic în viață,dacă rândul
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385352_a_386681]
-
posibilă numai după decesul lui Moses Rosen, survenit în 1994). [2] http://www.merriam-webster.com/dictionary/holocaust [3] A se vedea in acest sens magistrala lucrare a Prof. Dr. Norman Finkelstein, “The Holocaust Industry” (Industria Holocaustului) [4] Din păcate, furtul căciulii vecinului, trădarea, în general realizarea interesului personal în defavoarea celui național sunt racile cu care ne luptăm de secole - cam fără succes. [5] Așa cum arată Prof. Finkelstein, în spatele acestora se află numele celor mai mari familii de miliardari ai planetei, cum
Pogromul de la Iaşi din iunie 1941. Date şi documente (5) [Corola-blog/BlogPost/93448_a_94740]
-
extrem de festiviste, au fost huiduiți și fluierați în timpul cuvîntărilor, printre care și președintele Iohannis și premierul Cioloș, relatează Agerpres. Huiduielile au fost imediat suprimate, pentru că în Piața Unirii din Iași, printre puținii oamenii adunați, se foiau sepepiștii cu basmale și căciuli, deghizați în oamenii ai muncii! Maria Diana Popescu, Agero, Stuttgart
CE-AŢI FĂCUT, DOMNULE MIRCEA DIACONU? [Corola-blog/BlogPost/93554_a_94846]
-
scurtă pentru țările „capitaliste” și pe noi ne-au încadrat în cea din urmă... La Leningrad pe Volga pluteau bucăți uriașe de gheață, era decembrie, excursia se organizase în vacanta noastră de iarnă. Bărbații, parcă toți înalți și blonzi, cu căciuli din blana, tipic rusești, se conturau magic pe lângă noi prin ceața deasă a orașului; Ermitajul - un muzeu plin de comori. Când am ajuns la Tbilisi, capitala Georgiei, tocmai se juca un meci important de fotbal la care participa și echipa
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]